Uniunea Europeană trebuie să stimuleze producția din domeniul apărării deoarece Washingtonul își reorientează atenția către alte zări, a semnalat președintele Consiliului European, Antonio Costa, într-o declarație pentru Politico.

”Cu siguranță trebuie să producem mai multe (arme) europene pentru a fi mai autonomi”, a spus Costa. ”Statele Unite au luat decizia și ar trebui să respectăm faptul că atenția (lor) se concentrează mai mult pe alte regiuni ale lumii decât pe Europa”, a continuat oficialul european.

Președintele Consiliului European a susținut aceste remarci în timpul unei vizite desfășurate luni la fabrica de armament Arsenal din Bulgaria, cel mai mare angajator din țară, cu peste 10.500 de muncitori.

Fabrica este un ”exemplu foarte bun” al politicii industriale de apărare a Europei, deoarece a creat locuri de muncă și a ajutat economia, a spus Costa.

Acesta a adăugat că programul prevăzut de UE, Acțiunea de securitate pentru Europa (SAFE) – care va oferi până la 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi în domeniul apărării – ar trebui să fie distribuit între țările membre pentru a se asigura că nu este ”concentrat doar în cei trei sau patru mari jucători”.

”Trebuie să folosim această investiție pentru a dezvolta alte regiuni, alte companii și pentru a le integra în lanțul valoric al industriei noastre comune de apărare”, a spus el. ”Putem folosi această oportunitate pentru a dezvolta companiile locale pentru a mări această capacitate și pentru a moderniza aceste companii”, a mai spus Costa.

Comisia Europeană a prezentat Cartea albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030, alături de un pachet ambițios în domeniul apărării ca parte a planului “ReArm Europe/ Readiness 2030”, care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula creșterea investițiilor în capacitățile de apărare.

Citiți și: Europa Apărării prinde avânt: von der Leyen și Kallas dezvăluie Cartea albă a apărării și planul de înarmare pentru ca UE să fie pregătită să se apere până în 2030

Cartea albă prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor critice în materie de capabilități și pentru construirea unei baze industriale de apărare solide.

Ea propune modalități prin care statele membre ar putea să investească masiv în apărare, să achiziționeze sisteme de apărare și să consolideze gradul de pregătire al industriei europene de apărare pe termen lung.

De cealaltă parte, Planul de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030” va permite efectuarea unor cheltuieli de peste 800 miliarde EUR, structurate în jurul următorilor piloni:

Deblocarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național.

Comisia a invitat statele membre să activeze clauza derogatorie națională din Pactul de stabilitate și de creștere, care le va oferi un spațiu bugetar suplimentar pentru a-și majora cheltuielile pentru apărare, în cadrul normelor bugetare ale UE.

• Pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice, derogarea temporară va fi limitată la:
• Creșterea exclusivă a cheltuielilor pentru apărare, plecând de la categoria statistică „Apărare” din Clasificarea Funcțiunilor Guvernamentale (COFOG);
• Până la maximum 1,5 % din PIB pentru fiecare an de activare a clauzei derogatorii naționale;
• O perioadă de patru ani.2

Un nou instrument dedicat Acțiunilor pentru securitatea Europei (SAFE)

Comisia Europeană s-a angajat să colecteze de pe piețele de capital până la 150 de miliarde EUR, aplicând abordarea sa de finanțare unificată deja bine stabilită.

Statele membre interesate vor putea folosi aceste fonduri pentru a crește rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Fondurile vor fi plătite statelor membre interesate la cerere, pe baza unor planuri naționale. Plățile vor lua forma unor împrumuturi cu scadență lungă, structurate interactiv și la prețuri competitive. Statele membre beneficiare vor trebui să ramburseze apoi aceste împrumuturi. Împrumuturile vor fi susținute de marja de manevră a bugetului UE.

Valorificarea posibilităților oferite de Grupul BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor

Planul ”ReArm Europe – Readiness 2030” se bazează și pe Grupul Băncii Europene de Investiții, care ar urma să includă în sfera de acoperire a împrumuturilor pe care le acordă și proiectele de apărare și securitate, protejându-și în același timp capacitatea de finanțare.

Congresul Partidului Popular European l-a reales luni, 29 aprilie, pe Manfred Weber în funcția de președinte al PPE pentru un al doilea mandat, cu 502 voturi din 563 de voturi valabile, informează un comunicat. Președintele Weber a propus-o pe Dolors Montserrat de la Partidul Popular drept alegerea sa pentru viitorul Secretar General al PPE.

În discursul său adresat delegaților PPE, președintele Weber a subliniat faptul că trăsătura esențială a succesului înregistrat de PPE în ultimii trei ani a fost capacitatea partidului de a „asculta, unifica și livra”. Puterea crescândă a PPE în Consiliul European demonstrează acest lucru. În prezent, 13 din cei 27 de șefi de stat și de guvern ai UE provin din familia noastră politică. Potrivit președintelui Weber, mesajul Congresului de la Valencia este următorul: „Lucrăm din greu, livrăm rezultate – PPE este demn de încredere”.

Capacitatea de a „asculta, unifica și livra” se bazează pe ADN-ul PPE, dar, după cum a menționat președintele Weber, acest lucru nu va fi suficient pentru a învinge populiștii și extremiștii. „Intrăm într-o nouă fază istorică. Pentru a câștiga lupta, trebuie să oferim nu numai fapte și concepte bune, ci și dorința de a avea un viitor, speranță și entuziasm. Ca PPE, trebuie să scriem un nou program politic general de centru-dreapta în următorii doi ani. În Rotterdam, am numit PPE stânca Europei, pământul solid. La Valencia, aș numi PPE inima care bate a Europei. Trebuie să câștigăm mințile și inimile europenilor”, a spus președintele Weber.

Manfred Weber a fost, de asemenea, foarte clar: „Principala sarcină a generației noastre este o politică externă și de apărare comună. În anii 1950, creștin-democrații precum De Gasperi, Adenauer și Schuman nu vorbeau despre tancuri, despre numărul trupelor – aceasta era treaba generalilor. Iar astăzi – vorbim despre achiziții comune! Armatele naționale sunt fundamentale, dar nu suficiente – trebuie să adăugăm un scut european – avem nevoie de o arhitectură care să facă Europa irevocabilă”.

Președintele Weber a mulțumit călduros Partidului Popular și liderului acestuia, Alberto Nunez Feijoo, pentru co-organizarea Congresului PPE.

„Spania a fost întotdeauna în inima Europei – și astăzi, inima Europei bate aici, în Valencia. De când Alberto este președinte al PP, a câștigat toate alegerile. Anul trecut, PP și-a dublat numărul de locuri în Parlamentul European”, a conchis el.

Uniunea Europeană ar putea decide în această vară să avanseze în negocierile de aderare cu Republica Moldova separat de Ucraina, semnalând o modificare importantă de strategie în politica de extindere a UE. Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru extindere, Marta Kos, într-un interviu acordat pentru Europa Liberă în timpul unei vizite oficiale la Praga.

Motivul aplicării unui astfel de potențial scenariu este reprezentat de o poziționare clară a Ungariei, care blochează procesul de integrare al Ucrainei din considerente interne și geopolitice, în timp ce Chișinăul nu se confruntă cu nicio opoziție din partea statelor membre.

“Nu pot exclude o decuplare chiar din luna iunie”, a afirmat Kos, explicând că scenariul este deja discutat în cadrul instituțiilor europene, conform Adevărul.

Deși cele două țări au fost tratate până acum ca un tandem – ambele obținând statutul de candidat în 2022, în contextul invaziei ruse – Bruxellesul pare pregătit să accepte realitatea politică: Ucraina este blocată de veto-ul Budapestei, iar Republica Moldova, descrisă de comisar drept “elevul model” al grupului, nu trebuie trasă înapoi de această situație.

Kos a mers și mai departe, sugerând că Moldova ar putea deveni stat membru UE până în 2029, dacă ritmul reformelor este menținut.

“Este un moment istoric pe care autoritățile de la Chișinău îl înțeleg profund. Pentru Moldova, aderarea este un proiect al păcii”, a spus Kos.

Integrarea europeană a Republicii Moldova este “o alegere strategică ireversibilă”, iar ținta guvernului de la Chișinău este “semnarea tratatului de aderare până în 2028”, a declarat luna aceasta prim-ministrul Dorin Recean, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro la Antalya Diplomacy Forum.

Uniunea Europeană a lansat în iunie 2024 negocierile de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei, însă ambele țări așteaptă acum începerea tratativelor tehnice pe capitolele de negociere, iar parcursul Kievului este ținut în șah din cauza opoziției Ungariei.

Reunit într-un summit la 14 decembrie 2023, Consiliul European a adoptat decizia istorică a deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova, într-o hotărâre semnal pentru viitorul politicii de extindere a Uniunii Europene, pe care liderii statelor membre au consacrat-o ca fiind “o investiție geostrategică și geopolitică”.

Decizia a fost luată după ce, la 8 noiembrie 2023, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova.

La 23 iunie 2022, șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

La 28 februarie 2022, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie 2022, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu.