Connect with us

ROMÂNIA

Sondaj IPSOS: Românii, francezii și spanioli, campionii Europei în ce privește opinia că sintagma “suveranitate europeană” este contradictorie

Published

on

Într-o epocă dominată de terorism și crize sanitare, țările europene au păreri diferite față de ce înseamnă suveranitatea națională și puterea Europei, aceasta fiind principala concluzie a unui studiu remis CaleaEuropeană.ro, realizat de grupul internațional Ipsos în colaborare cu Fundația Jean Jaurès și Friedrich Ebert Stiftung și în care românii (47%), francezii (52%) și italienii (56%) sunt campionii Europei în ce privește opinia că utilizarea sintagmei suveranitate europeană este contradictorie, deoarece cuvântul suveranitate se aplică cel mai bine națiunilor luate independent.

Studiul Ipsos a fost realizat online, în perioada 28 decembrie 2020 – 8 ianuarie 2021, în cadrul unui eșantion de 8.000 cetățeni adulți din 8 țări europene: România, Franța, Germania, Italia, Letonia, Polonia, Spania, Suedia.

Românii sunt de părere (37%) că suveranitatea nu mai este un cuvânt la modă și cred că aceasta înseamnă mai ales independență (55%) și putere (41%) și mai puțin auto-determinare (22%) și protecționism (9%). La polul opus, francezii, italienii și spaniolii cred ca suveranitatea înseamnă, în primul rând, putere, naționalism și protecționism. Germania face notă discordantă, cu o percepție puternică asupra faptului că suveranitatea este un lucru pentru care merită să te lupți, atâta vreme cât ea este garantul independenței, auto-determinării și libertății.

Aproape două treimi dintre respondenți cred că ideile de suveranitate națională (71%), respectiv europeană (63%) sunt clare. Claritatea este mai mare în țările care spun că suveranitatea este un concept modern și mai redusă în rândul cetățenilor care cred că este demodată. Românii sunt liderii clasamentului european în ce privește claritatea acestor concepte – 84% pentru suveranitate națională și 77% pentru suveranitate europeană.

Românii (47%), francezii (52%) și italienii (56%) sunt campionii Europei în ce privește opinia că utilizarea sintagmei suveranitate europeană este contradictorie, deoarece cuvântul suveranitate se aplică cel mai bine națiunilor luate independent. Pe de altă parte, germanii (73%) și spaniolii (64%) consideră că expresia este potrivită, din moment ce suveranitatea națională și cea europeană sunt complementare și pot coexista. Susținătorii viziunii contradictorii sunt mai degrabă oameni cu vârsta între 35-49 ani, muncitori și persoane cu orientare politică de dreapta, iar complementarii sunt predominant oameni de peste 60 de ani, manageri și cei care au orientări politice de stânga sau de centru.

Doar jumătate (51%) dintre cetățenii Europei cred că bătrânul continent este astăzi suveran. Acest procent este minim în Franța (36%) și maxim în Polonia (65%), respectiv România (63%). Ce este esențial pentru ca o țară să fie suverană – și aici mulți respondenți au fost de acord – sunt prosperitatea economică (69%), o politică comună de securitate și apărare (67%), respectiv garantarea unei producții europene susținute în domenii strategice precum hrana și sănătatea (65%).

România este singura țară care înregistrează scoruri maxime pentru toate posibilele atribute ale unei Europe suverane, în totală opoziție cu Polonia, care înregistrează cele mai mici scoruri la toate atributele.

De asemenea, România și Letonia consideră, în cea mai mare măsură în rândul țărilor analizate, că este nevoie de întărirea atât a suveranității proprii, cât și a celei continentale. La nivel european, sunt pentru confirmarea suveranității europene persoanele de peste 60 de ani, managerii și cei cu orientare politică de centru, iar în favoarea suveranității naționale s-au exprimat cel mai puternic muncitorii și cei cu orientare politică de dreapta.

Dintre țările investigate, România, Polonia, Letonia și Suedia se arată mai îngrijorate de pericolul potențial reprezentat de Rusia. Acestea sunt mai îngrijorate în privința lipsei de greutate a țărilor lor pe scena mondială. În România se înregistrează cel mai scăzut interes pentru urgența climatică (16% față de 34% – media celorlalte țări).

Dintre piedicile care stau în calea puterii Europei, cele mai îngrijorătoare pentru cetățenii acestora sunt: faptul că mai multe țări europene sunt conduse de lideri naționaliști (23%), apoi presiunea din partea mai multor țări care nu au un interes în a vedea Europa devenind mai puternică (22%) și respectiv slăbiciunea instituțiilor europene (19%). Pentru români, cea mai mare îngrijorare o reprezintă presiunea țărilor din afara Europei (36%), iar cele mai mici – ascensiunea liderilor naționaliști în țările Europei, respectiv diferențele culturale între națiunile europene.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

Published

on

© Guvernul României

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți seară, după cina de lucru avută la Bruxelles cu prim-ministrul Florin Cîțu, că executivul european lucrează împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil.

“Mulțumesc prim-ministrului Florin Cîțu pentru întâlnirea constructivă. Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil. Progrese bune în ceea ce privește reformele”, a scris Ursula von der Leyen, pe Twitter.

Ea a mai arătat și că aprobarea Deciziei privind resursele proprii de către toate statele membre este un pas necesar pentru ca fondurile Next Generation EU să circule, afirmațiile sale venind în contextul în care România și alte state membre încă nu au aprobat creșterea resurselor proprii ale UE pentru finanțarea fondului de redresare.

Într-o postare separată, pe Facebook, șeful Guvernului de la București a indicat că România are un plan ambițios de creștere economică sustenabilă, în urma pandemiei și că a avut “o întâlnire foarte constructivă cu președintele Comisiei Europene”.

 

Citiți și Desant guvernamental al României la Bruxelles pentru PNRR: Florin Cîțu, Alexandru Nazare și Cristian Ghinea merg la Comisia Europeană pentru a discuta planul de 30 miliarde de euro

Prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul finanțelor Alexandru Nazare și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea efectuează în această săptămână o vizită la Bruxelles, unde vor avea întrevederi cu membrii Comisiei Europene pentru a discuta și negocia Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România urmărește să-l depună oficial la Comisia Europeană la 31 mai, deși jumătate din statele membre ale UE au trimis acest plan până la 30 aprilie-3 mai.

De altfel, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a avut luni o întrevedere cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, la Bruxelles, iar cu acest prilej ministrul român a discutat despre măsurile adoptate de România înaintea prognozei de primăvară a Comisiei Europene.

Separat, miercuri, prim-ministrul Florin Cîțu va avea o întrevederi cu vicepreședintele executiv pentru o economie care funcționează pentru cetățeni Valdis Dombrovskis, cu vicepreședintele executiv pentru o Europă digitală Margrethe Vestager, și cu comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

Reamintim că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Ulterior, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut o întrevedere virtuală cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în cadrul căreia au discutat, alături de experți din cadrul MIPE și de ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu, despre PNRR.

Atât prim-ministrul Florin Cîțu, cât și președintele Klaus Iohannis au dat asigurări că ”până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană”. Iohannis a afirmat că negocierile legate de PNRR vor continua “până se ajunge la forma care va fi implementată”.

La finalul lunii trecute, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a adresat României și celorlalte state membre într-un mesaj în care a subliniat că executivul european se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție.

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

ROMÂNIA

MAE anunță că Rusia l-a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, ca răspuns la mișcarea Bucureștiului

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat marți că Federaţia Rusă a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar din cadrul Ambasadei României în Federaţia Rusă, în reacţie la declararea persona non grata de către România, la 26 aprilie 2021, a lui Alexey Grishaev, adjunctul ataşatului militar din Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

MAE ra reamintit că decizia autorităţilor române a avut la bază activităţile şi acţiunile lui Alexey Grishaev, care au contravenit prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961.

Aceste elemente au fost comunicate părții ruse la 26 aprilie 2021, cu prilejul convocării la sediul MAE, din dispoziția ministrului Bogdan Aurescu, a ambasadorului Federației Ruse la București, Valery Kuzmin.

Decizia MAE a venit ministrul de externe Bogdan Aurescu a declarat că orice ameninţare la adresa României este o ameninţare la adresa NATO, cu referire la o declarație recentă a ambasadorului rus la București, care spusese că țara noastră ar trebui să se îngrijoreze dacă ar fi implicată “într-un fel de aventură militară concepută de “capetele fierbinți” din sediul NATO”.

Pe de altă parte, într-un context european și euro-atlantic mai larg, decizia a urmat unor gesturi similare din ultima perioadă, când Polonia a expulzat trei diplomați ruși ca măsură de solidaritate cu SUA după ce Washington-ul a expulzat zece diplomați ai Federației Ruse ca măsuri de sancționare a implicării Moscovei în atacul cibernetic SolarWinds.

De asemenea, și Cehia a decis recent expulzarea a 18 diplomați ruși, existând bănuiala că membri ai serviciului de informații GRU au fost implicați în explozia de la un depozit de muniţii, eveniment petrecut în urmă cu șapte ani. În urma acestui gest, Praga a cerut solidaritate din partea țărilor UE și NATO.

Atât președintele Klaus Iohannis, cât și prim-ministrul Florin Cîțu au spus însă că speța expulzării diplomatului rus nu are legătură cu disputele diplomatice dintre aliații occidentali și Moscova, ci cu faptul că acţiunile lui Alexey Grishaev, care au contravenit prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961.

Continue Reading

NATO

VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis şi omologul său polonez, Andrzej Duda, au participat, marţi, în Poligonul Smârdan din judeţul Galaţi, la exerciţiul militar multinaţional “Justice Sword 21”, șeful statului afirmând că România, Polonia și celelalte state aliate de pe flancul estic al NATO se pregătesc pentru apărare.

Cei doi şefi de stat au participat la Ziua distinşilor vizitatori cu ocazia exerciţiului militar “Justice Sword 21”, desfăşurat la Poligonul Smârdan şi la care Polonia a venit cu forţele şi mijloacele tehnice desfăşurate în ţara noastră în cadrul Prezenţei Adaptate de pe Flancul Estic aliat, din structurile Brigăzii multinaţionale NATO de la Craiova. Participarea celor doi lideri la acest exercițiu militar a făcut parte din programul vizitei oficiale a președintelui Duda la București, atât în contextul parteneriatului strategic bilateral, cât și a găzduirii de către președintele Iohannis a Summitului formatului București 9, prima astfel de reuniune la care a participat și președintele Statelor Unite, Joe Biden.

“Astăzi, în exerciţiu, au fost forţe din România şi forţe din Polonia. Soldaţii polonezi sunt cei care au venit să facă parte din Brigada Multinaţională. Este extrem de important să aibă loc astfel de exerciţii pentru a verifica şi pentru a creşte gradul de interoperabilitate, adică să lucreze bine împreună, să se cunoască reciproc, să înveţe cum să se conecteze unii cu ceilalţi şi să fie capabili să execute împreună misiuni de luptă. Când vorbim despre misiuni de luptă, trebuie să fiu foarte clar aici, noi ne pregătim pentru misiuni de luptă de apărare. Este pentru noi, pe Flancul estic al NATO, extrem de important să avem forţe bine antrenate, bine pregătite pentru apărare. Noi ne pregătim pentru apărare pe Flancul estic”, a afirmat preşedintele Iohannis.

 

De altfel, la summitul B9, președinții celor nouă state aliate de pe flancul estic al NATO au denunțat acțiunile agresive ale Rusiei în vecinătatea Alianței Nord-Atlantice

Preşedintele Andrzej Duda şi-a exprimat speranţa că astfel de exerciţii vor fi organizate şi în Polonia.

“Astăzi în Poligonul de la Smârdan am urmărit exerciţii practice care demonstrează cum pot lucra împreună şi subliniez împreună soldaţii noştri pentru că la acest exerciţiu au participat şi soldaţi români şi soldaţi polonezi, polonezi din cadrul misiunii aliate care staţionează aici în România. (…) Mă bucură foarte mult că există această ocazie de exerciţii comune, de demonstraţii comune. Este foarte important şi pentru soldaţii noştri şi pentru soldaţii români că se pot vedea şi pot lucra împreună cu colegii lor. Este, de asemenea, o ocazie de a vedea şi tehnica militară de care dispun cele două armate, de a vedea că suntem foarte bine pregătiţi, suntem în curs de modernizare şi ne bucură acest proces de modernizare. Am vorbit şi cu domnul preşedinte şi ieri despre aceste activităţi care sunt în derulare. Vedem astfel că devenim tot mai compatibili cu aliaţii noştri, chiar şi cu SUA. Mă bucură foarte mult faptul că putem face aceste exerciţii împreună”, a spus și Andrzej Duda, conform Agerpres.

 

În toate fazele și etapele exercițiului Justice Sword 21 sunt implicați peste 2.000 de militari și sunt folosite aproximativ 500 de mijloace de luptă.

„Justice Sword 21” face parte din complexul de exerciții de mare amploare „Dacia 21” desfășurat de Armata României și este un exercițiu tactic întrunit cu trageri reale (LIVEX), executat de Brigada 282 Blindată „Unirea Principatelor”, în perioada 04-19.05.2021, pentru verificarea capacității de reacție și de luptă a marii unități, ca structură inclusă în pachetul unic de forțe pus la dispoziția NATO.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

S&D12 hours ago

PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE

ROMÂNIA12 hours ago

MAE anunță că Rusia l-a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, ca răspuns la mișcarea Bucureștiului

Mircea Hava13 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

Corina Crețu13 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Comunicarea cu cetățenii trebuie să devină, tot mai mult, o prioritate a Uniunii Europene

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi pledează pentru implicarea medicilor de familie în procesul de vaccinare: Joacă un rol important în campania de informare corectă a populației

NATO15 hours ago

VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

NATO15 hours ago

VIDEO Opt convoaie militare ale Forței de Reacție Rapidă a NATO au intrat în România pentru exercițiul Noble Jump 2021

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Șeful diplomației UE, Josep Borrell: Următoarea rundă a dialogului Belgrad-Pristina va avea loc la finalul lunii iunie

ROMÂNIA15 hours ago

Florin Cîțu: Merg la Bruxelles să mă asigur că vom avea un PNRR aprobat cu prioritățile noastre. Este nevoie să accelerăm ritmul economiei

Mircea Hava13 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO2 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending