Connect with us

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Sondaj IRES : Românii vor interzicerea prezenţei liderului Jobbik pe teritoriul României

Published

on

vona_gaborPotrivit unui sondaj IRES, 59% dintre români apreciază drept foarte bună și bună declararea președintelui Jobbik persoană indezirabilă pe teritoriul României. Astfel, sondajul realizat, în 13 martie 2014 arată că intenția de declarare drept persona non grata în România a lui Gabor Vona, este privită cu favorabilitate de peste 50% dintre respondenți.

59% dintre participanții la studiului Institutului Român pentru Evaluare și Strategie – apreciază drept foarte bună și bună declararea președintele Jobbik drept persona non grata pe teritoriul României. În același timp, 32% dintre respondenți consideră drept proastă și foarte proastă intenția exprimată de Președintele României. Cifrele sunt raportate la eșantionul de 40% dintre participanții la studiu care au auzit despre posibilitatea declarării liderului Jobbik drept persona non grata.

Conform unui studiu mai amplu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), alegerile europarlamentare, reconfigurările alianțelor politice și, mai nou, subiectul provocărilor extremiste ale Jobbik sunt principalele teme de dezbatere publică din luna martie în zona politică.

Evenimentele organizate la Târgu Mureș de Jobbik – Alianța Tinerilor de Dreapta – Mișcarea pentru o Ungarie mai bună, partid politic de extremă dreaptă din Ungaria, cu prilejul Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, a încins spiritele pe tema relațiilor interetnice și a generat un nou schimb de replici între politicienii români și cei de naționalitate maghiară.  Presedintele Traian Basescu a cerut, marti, Guvernului si Parlamentului emiterea unui act normativ prin care sa fie interzisa prezenta pe teritoriul Romaniei a membrilor partidului maghiar Jobbik. “E un partid extremist, comportamentul lor de la Targu Mures justifica o astfel de masura”, a spus seful statului. Jobbik – Miscarea pentru o Ungarie mai Buna – reprezinta extrema dreapta in Ungaria.

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a mai testat în acest studiu notorietatea spontană a personalităților cu care respondenții asociază principalele cinci partide aflate în topul intențiilor de vot. Datele arată că:

– PSD este asociat, în cea mai mare măsură, cu Victor Ponta 57% dintre participații la studiu îl indică pe Victor Ponta ca fiind primul  nume care le vine în minte când aud de PSD (22% îl indică drept a doua mențiune, iar 16% drept a treia mențiune)

Printre politicienii menționați de respondenți ca „top of mind” atunci când aud de PSD îi regăsim pe: Ion Iliescu, Mircea Geoană sau Liviu Dragnea

PNL este asociat, în cea mai mare măsură, cu Crin Antonescu

66% dintre participații la studiu îl indică pe Crin Antonescu drept primul nume care le vine în minte când aud de PNL (30% îl indică drept a doua mențiune, iar 23% drept a treia mențiune)

Printre politicienii menționați de respondenți ca „top of mind” atunci când aud de PNL îi regăsim pe: Călin Popescu Tăriceanu, Klaus Johannis.

Printre persoanele menționate de respondenți se regăsesc și persoane care nu sunt membri ai PNL (ex. Vasile Blaga), această situație poate fi generată de faptul că PNL a fost asociat, în cadrul unor alianțe politice, cu alte partide

-PDL este asociat, în cea mai mare măsură, cu Vasile Blaga

42% dintre participații la studiu îl indică pe Vasile Blaga drept primul  nume care le vine în minte când aud de PDL (23% îl indică drept a doua mențiune, iar 22% drept a treia mențiune)

Printre politicienii menționați de respondenți ca „top of mind” atunci când aud de PDL îi regăsim pe: Emil Boc, Traian Băsescu, Elena Udrea

-PMP este asociat, în cea mai mare măsură, cu Elena Udrea

55% dintre participații la studiu o indică pe Elena Udrea drept primul  nume care le vine în minte când aud de PMP (36% îl indică drept a doua mențiune, iar 21% drept a treia mențiune)

Printre politicienii menționați de respondenți ca „top of mind” atunci când aud de PMP îi regăsim pe: Traian Băsescu, Mihai Răzvan Ungureanu, Dan Diaconescu sau Emil Boc

 

– UDMR este asociat, în cea mai mare măsură, cu Marko Bela, fostul Președinte al uniunii

31% dintre participații la studiu îl indică pe fostul președinte al uniunii drept primul  nume care le vine în minte când aud de UDMR (17% îl indică drept a doua mențiune, iar 16% drept a treia mențiune).

Pe locul doi se află actualul președinte al uniunii, Kelemen Hunor indicat de 26% dintre respondenți  (24% îl indică drept a doua mențiune, iar 14% drept a treia mențiune).

Printre politicienii menționați de respondenți ca „top of mind” atunci când aud de UDMR îi regăsim pe: Laszlo Borbely, Laszlo Tokes, Gyorgy Frunda sau Verestoy Attila

Intenții de vot și participare la alegerile europarlamentare:

sondaj-ires-853x620

  • 44% dintre cei chestionați susțin că sigur vor merge la vot la alegerile europarlamentare din 25 mai, dar 13% spun că sigur nu vor merge la vot la acest scrutin;
  • PSD este partidul care, potrivit studiului, ar obține cele mai multe voturi din partea electoratului la alegerile parlamentare: 41% dintre respondenți spun că ar vota cu PSD;
  • 17% dintre respondenți spun că la alegerile europarlamentare ar vota cu PNL, 14% cu PDL, 9% cu Partidul Mișcarea Populară, 6% cu UDMR și 5% cu PPDD, iar 3% cu Forța Civică;
  • PSD este partidul care ar câștiga alegerile europarlamentare, fiind indicat de 61% dintre respondenți. Pe următoarele locuri se clasează PNL cu 8% și PDL 6%;
  • Jumătate dintre participanții la studiu cred că PNL nu va atinge obiectivul de a obține la alegerile europarlamentare 20% din voturi, obiectiv stabilit de președintele PNL, Crin Antonescu.

 Sondajul integral DISPONIBIL AICI.

 

 

 

.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

STUDIU Parlameter 2014: Doua treimi dintre europeni NU se simt bine informati in legatura cu Parlamentul European

Published

on

O majoritate a cetățenilor europeni apreciază rolul pe care Parlamentul European l-a jucat în alegerea noului președinte al Comisiei, spune sondajul Parlameter, 2014 publicat vineri. Mai mulți europeni simt acum că vocea lor contează în luarea deciziilor la nivelul UE. Peste jumătate dintre respondenți au declarat că aderarea la UE este un lucru bun.

rp_European-parliament-strasbourg-inside-e1397734605729.jpg

Sondajul realizat în urma alegerilor europene din mai la UE și a inaugurării ulterioare a Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker, a reflectat o conștientizare sporită în rândul cetățenilor, atât față de afacerile europene cât și față de Parlamentul European. Nivelul de cunoștiințe cu privire la Parlamentului European rămâne totuși slab.

Principalele constatări (modificări față de iunie 2013)

58% dintre respondenți au auzit recent despre Parlamentul European (+11 de puncte), în timp ce 40% (-10 puncte) nu.
– Imaginea Parlamentului a fost pozitivă în procent de 30% stabil, 43% neutru (+ 1 punct) și 23% negativ (-2 puncte).
67% nu se simt bine informați cu privire la activitatea Parlamentului (+ 1 punct față de noiembrie 2011).
63% au fost de acord ca, luând în considerare rezultatele alegerilor și alegerea președintelui Comisiei reprezintă un progres democratic, în timp ce 18% nu sunt de acord și 19% nu s-au pronunțat.
41% au considerat că vocea lor contează în Uniunea Europeană (+2 puncte).
– Principalele priorități politice ale UE au fost combaterea sărăciei și a excluziunii sociale 54% (+3 puncte), economia, coordonarea bugetară și politica de impozitare 31% (+1 punct), protecția consumatorilor și a sănătății 30% (-3 puncte), și combaterea terorismului și respectarea libertății individuale 29% (+4 puncte).
54% (+4 puncte) consideră că aderarea la UE este un lucru bun, 14% (-3%) sunt de părere că este un lucru rău, în timp ce 29% (-2 puncte) nu au apreciat acest aspect.

Context

Eurobarometrul Parlamentului European – Parlameter 2014 a fost comandat de către PE. La sondaj au participat 27801 de cetățeni, între 29 noiembrie și 9 decembrie 2014 care au răspuns unor întrebări privind percepțiile și cunoașterea instituției și a Uniunii Europene în ansamblu, precum și a domeniilor de politică. Acest studiu anual oferă rezultate atât la nivel european cât și la nivelul statelor membre.

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Europarlamentarul Monica Macovei a câştigat un proces intentat fostului ministru Dan Şova

Published

on

Europarlamentarul Monica Macovei a anunţat, marţi, că a câştigat, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă, procesul intentat lui Dan Şova, care a susţinut că tatăl acesteia ar fi fost “general de Securitate” şi “şeful Securităţii Giurgiu”.macovei_monica

”Am câştigat procesul cu Şova şi la Curtea de Apel. Minciunile lui Şova despre tatăl meu au fost demontate. Curtea de Apel Bucureşti a decis că Dan Şova a minţit atunci când a spus că tatăl meu ar fi fost «general de securitate» şi «şeful Securităţii Giurgiu»”, se arată într-un comunicat remis presei.

Monica Macovei aminteşte că, anterior, şi Tribunalul Bucureşti a decis că Şova ”a minţit” când a făcut aceste acuzaţii mincinoase în legătură cu tatăl său şi a admis, în octombrie 2013, acţiunea depusă de ea şi de mama sa, prin care îi solicita dovezi lui Şova.

“Dan Şova nu a avut şi nu are nicio dovadă, a minţit cu bună ştiinţă”, arată Macovei.

Monica Macovei mai precizează că hotărârea din decembrie 2014 a Curţii de Apel din Bucureşti este definitivă şi executorie şi că o va executa.

Potrivit unei postări anterioare făcută pe blogul personal, Monica Macovei arăta că a solicitat în acţiunea depusă la Tribunalul Municipiului Bucureşti ca Dan Şova să îşi ceară public scuze şi să plătească daune morale în valoare de 700.000 lei.

 

.

 

 

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Curiozitățile Parlamentului European. Cine este cel mai tânăr eurodeputat și ce delegație națională și-a schimbat întreaga componență

Published

on

Anul ce tocmai s-a încheiat a constituit unul în care Parlamentul European a început legislatura cu o componență politică și a încheiat-o cu alta. Acest lucru se întâmplă o dată la cinci când au loc alegerile europene.

Deși au o importanță diferită în fiecare stat, alegerile europarlamentare sunt adesea European-parliament-brusselsconsiderate alegeri de rang secund, iar componența Parlamentului generează de multe ori un interes doar din perspectiva propriului stat (cine sunt europarlamentarii care mă reprezintă). În campania electorală europeană (prima în care am avut și confruntări directe între pretendenții la șefia Comisiei Europene) s-a pus accent problemele economice, criza locurilor de muncă, pericolul extremismului, dar și egalitatea de gen în politica europeană. Printre temele de campanie s-a numărat și angajabilitatea tinerilor, o problemă serioasă pentru statele membre dar și pentru Bruxelles.

Între 22-25 mai 2014 s-a schimbat componența Parlamentului European. V-ați întrebat ce aduce diferit noul legislativ european?

În primul rând, avem o diferență de 65 de ani între cel mai tânăr euro-deputat, danezul Anders Primdahl Vistisen (12.11.1987, 27 de ani) și cel mai vârstnic, grecul Emmanouil Glezos (9.09.1922, 92 de ani).

Problematica egalității de gen la cel mai înalt nivel european este un subiect sensibil pe agenda de la Bruxelles, fie că vorbim despre Comisie sau Parlament. În urma alegerilor noului Parlament din totalul membrilor săi 36.88% sunt femei. Cele mai multe provin din Malta (66,67%). Cu un procent semnificativ în această direcție contribuie și România (28.12%; procentul s-a modificat o dată cu numirea doamnei Corina Crețu în calitate de comisar european).

Dacă ne gândim că o dată la cinci ani au loc alegeri iar tranziția dinspre un Parlament spre altul este dificilă, rezultatele din 2014 ne contrazic. Avem un total de 50.6% deputați realeși, în timp ce 49.4% sunt deputați noi. Cu alte cuvinte, în 2014 am legitimat un Parlament European care este pe jumătate identic cu cel din perioada 2009-2014.

La nivelul delegațiilor regăsim cifre interesante. Germania este țara cu cei mai mulți deputați realeși (69.79%) în timp ce Grecia este statul cu cei mai mulți deputați noi, un procent impresionant de 100%. La fel de impresionant este și numărul partidelor politice naționale, care prin intermediul euro-deputaților sunt prezente în PE: 186.

Totodată, să nu uităm că alegerile europene din 2014 sunt primele ce se desfășoară sub aplicabilitatea Tratatului de la Lisabona, iar în urma acestora Parlamentul European a revenit la componența prevăzută de Tratat – 751 de membri. În acest context, România a trecut de la 33 de membri în PE, la 32.

.

.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending