Connect with us

U.E.

Sondaj: Mai mult de jumătate dintre sârbi sunt în favoarea aderării statului lor la Uniunea Europeană

Published

on

Mai multe de jumătate dintre sârbi ar vota în favoarea aderării la Uniunea Europeană, în vreme ce aproape un sfert s-ar împotrivi intrării țării la blocul comunitar, dacă mâine s-ar organiza un referendum pe această temă, indică un sondaj realizat de Ministerul sârb al Integrării Europene, relatează marţi Tanjug şi Xinhua, potrivit Agerpres. 

Potrivit sondajului, la întrebarea ”Susţineţi Serbia să devină stat membru al UE ?”, 52% dintre cei chestionaţi au răspuns afirmativ, 24% – negativ, iar 12% au spus că nu vor vota sau nu ştiu cum să răspundă.

Sprijinul faţă de reformele cerute de aderarea la UE rămâne foarte mare: 65% dintre respondenţi cred că ele ar trebui aplicate indiferent de aderarea la organizaţie, spre binele cetăţenilor şi al ţării.

Întrebaţi care este cel mai mare donator pentru Serbia începând din 2000, 24% au indicat Uniunea Europeană, restul enumerând Rusia, China, Japonia şi alte ţări.

Potrivit unor date oficiale, UE şi membrii săi au donat Serbiei 4,31 miliarde de euro începând din 2000, fiind cel mai mare donator pentru Belgrad.

Citiți și Jean-Claude Juncker salută prioritățile Bulgariei privind integrarea europeană a Balcanilor: ”Serbia și Muntenegru vor fi membri UE înainte de 2025”

Acelaşi sondaj arată că aproximativ 19 % dintre sârbi sunt de părere că aderarea la UE va spori şansele oamenilor de a găsi un loc de muncă, 15% cred că le va oferi tinerilor perspective mai bune, iar 13% consideră că intrarea în blocul comunitar va fi o ocazie de a transforma ţara lor într-un stat de drept.

Sondajul a fost efectuat în decembrie anul trecut, pe un eşantion de 1.050 de persoane cu vârste de peste 18 ani.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca planul de redresare a UE să se bazeze pe cercetare și industrie: Trebuie să ne creștem capacitatea de rezistență la crize

Published

on

©️ Cristian Bușoi/ Facebook

Președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, Cristian Bușoi, a afirmat vineri că va susține planul de relansare economică propus de Comisia Europeană și a precizat că acesta trebuie să aibă în centrul său inovarea, cercetarea, digitalizarea și industria

“Vedem cu toții ce a însemnat criza COVID- 19, care încă nu s-a sfârșit, dar și ce înseamnă poluarea și emisiile toxice de carbon. Tocmai de aceea, trebuie să ne creștem capacitatea de rezistență la astfel de crize. Trebuie să reducem cât mai mult poluarea, pentru a avea o planetă mai sănătoasă și mai curată, iar acest lucru poate fi realizat cu ușurință dacă acordăm atenția necesară procesului de digitalizare. Transformarea noastră industrială trebuie să fie fezabilă pentru toate sectoarele. Planul de redresare propus de Comisia Europeană nu trebuie să lase în urmă regiuni care astăzi se bazează pe energia produsă de cărbune sau pe industria grea”, a spus Bușoi, citat de Parlamentul European într-un comunicat.

 

Bușoi a salutat și propunerea de majorare a alocării bugetare pentru programul de cercetare Orizont Europa.

De asemenea, eurodeputatul român a subliniat că implementarea planului de redresare nu trebuie să pună presiune în plus pe industrie, IMM-uri și pe consumatori. Referindu-se la domeniul energiei, Cristian Bușoi a precizat că va urmări ca executivul european să respecte întru totul principiul “unul din, unul din afară” pentru a evita prea multe reglementări noi și a nu crea presiuni majore asupra industriei sau IMM-urilor.

“România rămâne liderul țărilor UE din centrul și estul Europei în privința promovării energiilor regenerabile, fapt reconfirmat recent de analiza publicată de cea mai mare firmă de consultanță din lume, Deloitte”, a mai adăugat el.

Șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euroComisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

În planul de 750 de miliarde de euro, Comisia Europeană a cuprins o propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă cu până la 40 de miliarde de euro, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către o neutralitate climatică.

De asemenea, planul prevede suplimentarea cu 94,4 miliarde de euro a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranziției către o societate digitală și verde.

Continue Reading

S&D

PES salută planul de redresare al Comisiei Europene: Este o recunoaștere și o victorie pentru eforturile și implicarea familiei social-democrate pentru a construi un viitor verde, social, digital, cu respect pentru egalitatea de gen și durabil

Published

on

© pes.eu

Partidul Socialiștilor Europeni salută planul de redresare pentru viitoarea generație al Comisiei Europene, pe care îl consideră o recunoaștere și o victorie pentru eforturile și implicarea familiei social-democrate pentru a construi un viitor verde, social, digital, cu respect pentru egalitatea de gen și durabil, se arată într-un comunicat.

COVID19 a avut un impact puternic asupra vieții fiecărui european. Pe lângă sute de mii de vieți secerate de pandemie, economia europeană a fost grav afectată de restricțiile impuse în lupta împotriva virusului. Încă de la începutul crizei, PES a pledat pentru un plan de recuperare puternic, cu instrumente financiare puternice pentru a proteja cetățenii și a pune din nou UE pe picioare.

Astfel, președinția PES salută planul UE pentru următoarea generație, de 750 de miliarde de euro, prezentat de Comisie, din care 500 de miliarde de euro vor fi acordate în subvenții prin programe UE și 250 de miliarde de euro în împrumuturi. Acesta consolidează bugetul UE pe termen lung prin creșterea puterii totale de finanțare a UE la 1,85 trilioane de euro, printr-o finanțare mai durabilă a bugetului UE cu resurse noi proprii.

Planul Comisiei este o inițiativă importantă și la timp pentru a sprijini fără întârziere țările, regiunile, orașele și sectoarele care au fost cele mai afectate, inclusiv o dimensiune internațională puternică. Vrem să subliniem angajamentul și munca grea a comisarilor noștri PES pentru realizarea planului respectiv, precum și rezoluția importantă adoptată de Parlamentul European pentru care Grupul S&D a jucat un rol fundamental. Familia PES s-a mobilizat rapid, liderii noștri, prim-miniștri, miniștri, funcționari regionali, primari, comisari, parlamentari, partide membre și organizații membre afiliate, pentru a combate diferitele consecințe ale virusului. PES a coordonat reacția familiei noastre politice la această criză fără precedent care a lovit toate statele membre, în special prin strategia PES de a limita și de a ne recupera din criza COVID-19. Planul propus de Comisia Europeană este o recunoaștere și o victorie pentru eforturile și implicarea familiei noastre politice”, transmite președinția socialiștilor europeni. 

Totodată, explică că PES a solicitat o mobilizare ambițioasă pentru un fond de recuperare al UE, echipat pentru a face față crizei, pentru a-i sprijini pe cei mai afectați (femei, tineri, seniori, etc.) și pentru a construi un viitor verde, social, digital, cu respect pentru egalitatea de gen și durabil pentru economiile și societățile Europei. Mai mult, a solicitat ca Pilonul Social, Pactul Ecologic European, o revizuire socială a semestrului european și Strategia UE pentru Egalitate de Gen să rămână cadrul pentru acțiunea noastră colectivă și să formeze un viitor corect al societăților noastre europene. Nu în ultimul rând, a insistat asupra faptului că apărarea statului de drept, democrația și egalitatea nu sunt negociabile.


Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat, la 27 mai, în fața Legislativului European, un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual, de 1.100 de miliarde de euro, și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică sub forma unui fond de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului. Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonul resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

Această finanțare suplimentară va fi canalizată prin programele UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu după 2058.

 

Continue Reading

U.E.

Membrii PPE din CoR salută instrumentul de recuperare propus de Comisia Europeană. Emil Boc: Este o realizare grozavă. Trebuie să folosim banii pentru investiții și crearea de locuri de muncă

Published

on

© Emil Boc/Facebook

Membrii PPE din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR) au salutat instrumentul de recuperare propus de Comisia Europeană în cadrul primei reuniuni online a Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE (COTER). Dezbaterile s-au concentrat pe COVID19 și noul cadru financiar multianual (CFM), potrivit unui comunicat.

Reuniunea a avut loc a doua zi după ce Comisia Europeană a propus crearea unui nou instrument de recuperare, Next Generation EU, de 750 de miliarde de euro, precum și consolidări vizate la bugetul UE pe termen lung pentru 2021-2027, care vor aduce „puterea de foc” financiară totală a bugetul UE la 1,85 miliarde de euro.

Ivan Žagar, primarul municipiului Slovenska Bistrica și vicepreședinte al Comisiei COTER a spus că trebuie abordate disparitățile teritoriale și inegalitățile sociale:

„Trebuie să ne asigurăm că niciun cetățean și nicio regiune nu este lăsată în urmă. În această privință, este esențial să ajungem la un acord cu privire la CFM cât mai curând posibil. “

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, a salutat propunerea Comisiei, pe care o descrie ca fiind o realizare grozavă:

„Trebuie să folosim banii în cel mai eficient mod, în investiții și în crearea de locuri de muncă. Acest lucru este crucial pentru a transforma în realitate visul nostru ca nimeni să nu fie este obligat să părăsească regiunea din care provine”. Coordonatorul COTER al PPE-CoR a adăugat că UE trebuie să fie pregătită pentru provocările viitoare, cum ar fi un al doilea val Covid-19. În acest sens, el a sugerat să se păstreze flexibilitatea pentru fondurile UE și să se facă eforturi pentru o mai bună guvernare pe mai multe niveluri.

La ședința Comisiei a intervenit, de asemenea, Marc Lemaître, directorul general pentru politici regionale și urbane, care a declarat:

„Trebuie să readucem încrederea în Europa! Noua propunere de ieri privind CFM este un pas foarte bun în această direcție. ” El a adăugat că acum mai mult decât oricând nevoile și provocările sunt diferite și trebuie să surprindem gravitatea crizei economice și sociale cu care se confruntă regiunile noastre. De aceea, vom păstra deplina flexibilitate pentru fondurile de coeziune pentru a putea fi implementate rapid în orașele și regiunile unde este necesar.

Nikola Dobroslavić, președintele județului Dubrovnik-Neretva, a declarat că propunerea privind noul CFM și Planul de recuperare pentru UE demonstrează solidaritatea și consolidează Uniunea pentru viitor. Raportorul CoR pentru CFM a adăugat: „Propunerea va fi de mare folos pentru economia UE, pentru statele membre, regiuni și orașe. Pentru autoritățile locale și regionale (ADR), este important ca în propunere să fie îmbunătățite politica de coeziune, dezvoltarea rurală și resursele proprii.”

Michael Schneider, secretar de stat, reprezentant al landului Saxonia-Anhalt în guvernul federal german, a declarat că politica de coeziune are nevoie de finanțare adecvată și că ratele de cofinanțare ale UE ar trebui să fie sporite pentru a permite regiunilor să investească într-o recuperare durabilă care să creeze locuri de muncă și creștere.

Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat, la 27 mai, în fața Legislativului European, un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual, de 1.100 de miliarde de euro, și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică sub forma unui fond de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului. Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonul resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

Această finanțare suplimentară va fi canalizată prin programele UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu după 2058.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending