Connect with us

SUA

SONDAJ: Majoritatea americanilor doresc ca imigranții fără documente să poată rămâne legal în SUA și blamează autoritățile pentru modul în care gestionează situația de la frontiera cu Mexicul

Published

on

© Pixabay

Marea majoritate a americanilor dorește să existe o modalitate prin care imigranții care trăiesc ilegal în SUA să rămână în mod legal în țară, dacă sunt îndeplinite cerințele, fiind în același timp foarte nemulțumiți de felul în care autoritățile federale gestionează situația imigranților care ajung în SUA, potrivit unui nou sondaj realizat de Pew Research Center, relatează CNN și Agerpres.

În ultima săptămână, autoritățile de imigrare au identificat 680 de imigranți fără documente într-o operațiune record, care a avut loc în șapte locații din șase orașe din statul Mississippi. 

Sondajul a fost realizat într-o perioadă de la sfârșitul lunii iulie până la începutul lunii august, înainte de raidurile din Mississippi, și a constatat că 72% dintre americani doresc să existe o cale către intrarea în legalitate pentru imigranții fără documente, în timp ce doar un sfert consideră că ar trebui să existe un efort național de aplicare a legii pentru a deporta toți imigranții fără documente.

Sprijin public larg pentru clarificarea legală a statutului imigranților fără documente

Aproape trei sferturi dintre americani (72%) afirmă că imigranților fără documente ar trebui să li se permită să rămână în mod legal în SUA dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Aceasta este o scădere modestă de la 77% în martie 2017, cea mai mare parte a schimbărilor fiind înregistrată în rândul republicanilor.

De asemenea, majoritatea americanilor cred că persoanele care se află ilegal în SUA nu ar fi mai motivate decât cetățenii americani să comită crime grave. Aproape șapte din zece persoane (69%) susțin acest lucru. Mare parte dintre americanii intervievați consideră, de asemenea, că imigranții fără documente ocupă în mare parte locurile de muncă pe care cetățenii americani nu le doresc (77%) și sunt la fel de onesti și muncitori ca și cetățenii americani (73%).

Americanii sunt nesatisfăcuți de modul în care autoritățile gestionează frontiera cu Mexicul

Aproape două treimi dintre americani (65%) afirmă că guvernul federal nu gestionează bine numărul crescut de persoane care solicită azil la frontiera dintre SUA și Mexic; doar 33% spun că guvernul face o treabă bună. 

Potrivit sondajului,  în evaluarea situației de la granița SUA-Mexic, publicul consideră că există câteva obiective importante, însă majoritatea  cred că ar trebui acordată prioritate soluționării mai rapide a cererilor de azil și îmbunătățirii condițiilor pentru solicitanții de azil, decât îngreunării prin mijloace legale a procesului de acordare a statutului juridic de azilanți persoanelor care cer acest lucru. 

În general, 86% dintre cei care au răspuns la sondaj afirmă că este foarte important (52%) sau destul de important (34%) ca numărul judecătorilor care tratează cazuri de azil să fie crescut. Aproape la fel de mulți (82%) afirmă că este important să se asigure condiții sanitare și de siguranță pentru solicitanții de azil odată ce ajung în Statele Unite.

Publicul subliniază, de asemenea, reducerea fluxului de oameni către graniță: 74% spun că este destul de important ca numărul de persoane care vin în SUA să caute azil să fie redus, iar 69% spun că este important să se acorde mai multă asistență țărilor din America Centrală, de unde provin mulți solicitanți de azil.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Casa Albă intenționează să folosească gazoductul Nord Stream 2 ca „pârghie” pentru a descuraja Moscova să invadeze Ucraina

Published

on

© www.nord-stream2.com

Mult timp ţintă a criticilor diplomaţiei americane, controversatul gazoduct Nord Stream 2 dintre Rusia şi Germania, în privinţa căruia preşedintele SUA Joe Biden a sfârşit prin a se resemna, revine puternic ca una dintre principalele “pârghii” ale Washingtonului pentru a descuraja Moscova să invadeze Ucraina, informează Agerpres

Casa Albă nu a precizat clar dacă preşedintele Statelor Unite a fluturat marţi această ameninţare energetică în cursul summitului virtual cu omologul său rus, Vladimir Putin. În faţa presei, însă, consilierul său pentru securitate naţională, Jake Sullivan, a insistat asupra acestei piese de o “prioritate absolută”.

Notând că gazoductul nu este încă în funcţiune, în aşteptarea certificării din partea germană, el a estimat că, prin urmare, nu poate servi drept „pârghie pentru Putin”. „Este o pârghie pentru Occident. Dacă Vladimir Putin doreşte ca viitorul Nord Stream 2 să transporte gaz, s-ar putea să nu-şi asume riscul de a invada Ucraina”, a spus Jake Sullivan.

Speculaţiile sunt numeroase legate de o iniţiativă a Washingtonului de a tăia Rusia din SWIFT, o piesă esenţială în finanţele mondiale care permite băncilor să facă banii să circule. Dar această ipoteză, calificată frecvent ca o “opţiune nucleară” în lumina repercusiunilor pe care le-ar avea asupra economiei ruse, dar şi mondiale, ar fi considerată de Statele Unite doar ca ultimă soluţie. De altfel, niciun responsabil american nu a confirmat-o.

În opinia  fostului ambasador american la Kiev William Taylor, „Nord Stream 2 este o opţiune serioasă, una dintre cele mai importante măsuri luate în considerare”, pentru că ar permite administraţiei Biden să dea dovadă de fermitate foarte mare, fără a ajunge până la a provoca un seism economic.

Statele Unite se opun ferm acestei conducte care trece prin Marea Baltică, ameninţând că vor priva Ucraina de o parte din veniturile încasate din tranzit, dar şi de un mijloc de presiune asupra Moscovei.

Citiți și: SUA impun noi sancțiuni legate de gazoductul Nord Stream 2: Colaborăm cu Germania și cu aliații pentru a contracara practicile dăunătoare ale Rusiei, inclusiv în domeniul energetic

Berlinul a anunțat la 16 noiembrie că suspendă procesul de autorizare a Nord Stream 2, deoarece consorțiul deținut de gigantul rus Gazprom ce are sediul în Elveția și care se află în spatele gazoductului trebuia să înființeze o filială în Germania pentru a obține o licență de operare.

Noua coaliție din Germania, formată din Partidul Social-Democrat (SPD), Verzi şi Democraţii Liberi (FDP), nu menționează direct în acordul de guvernare, Nord Stream 2, însă stipulează că ”legislaţia europeană în materie de energie se aplică şi proiectelor de politică energetică ale Germaniei”.

Statele Unite, Ucraina și mai mulți membri ai Uniunii Europene și-au arătat în trecut retincența cu privire la acest gazoduct, motivând că pune în pericol securitatea energetică europeană și privează Ucraina de crucialele taxe de tranzit. Cu toate acestea, unele țări europene, printre care și Germania, afirmă că proiectul este vital pentru a asigura aprovizionarea cu energie pe fondul creșterii prețurilor.

În luna mai, Administrația Biden a renunțat la ideea de a sancționa operatorul conductei, precum și pe directorul general german, președintele SUA afirmând atunci că Rusia va finaliza oricum acest proiect, indiferent de sancțiunile economice impuse. În plus, liderul de la Casa Albă a subliniat că nu dorește să tensioneze relațiile pe care le are cu Germania.

Pentru a veni în sprijinul Ucrainei, încercând să o linișteascăBerlinul și-a asumat printr-un acord încheiat cu SUA la 22 iulie ca va impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova va amenința securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa.

Continue Reading

SUA

UE-SUA lansează un dialog comun privind politica de concurență în domeniul tehnologiei

Published

on

© European Union, 2021

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, președintele Comisiei Federale pentru Comerț din SUA, Lina Khan, și procurorul general adjunct responsabil cu politica antitrust din cadrul Departamentului de Justiție al SUA, Jonathan Kanter, au lansat marți, 7 decembrie, la Washington DC, dialogul comun UE-SUA privind politica de concurență în domeniul tehnologiei.

În iunie 2021, în paralel cu lansarea Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie (TTC), UE și SUA au înființat un dialog comun privind politica în domeniul concurenței în domeniul tehnologiei (TCPD), care se va concentra pe dezvoltarea unor abordări comune și pe consolidarea cooperării în materie de politică și de aplicare a legislației în domeniul concurenței în sectorul tehnologic.

În declarația comună publicată marți, Comisia Europeană, Comisia Federală pentru Comerț și Departamentul de Justiție al SUA au subliniat valorile democratice împărtășite și credința comună în importanța unor piețe funcționale și competitive, pietre de temelie pentru consolidarea continuă a relațiilor economice și comerciale dintre UE și SUA. Aceștia au subliniat intenția de a colabora în vederea asigurării și promovării concurenței loiale, pe baza convingerii comune că o aplicare viguroasă și eficientă a legislației în domeniul concurenței aduce beneficii consumatorilor, întreprinderilor și lucrătorilor de pe ambele maluri ale Atlanticului.

Comisia Europeană și autoritățile de concurență din SUA au o tradiție îndelungată de cooperare în domeniul politicii de concurență și al aplicării legii. Astăzi, odată cu lansarea dialogului comun UE-SUA privind politica de concurență în domeniul tehnologiei, consolidăm această cooperare, acordând o atenție deosebită sectorului tehnologic, care evoluează rapid”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene responsabil cu politica în domeniul concurenței.

Comisia Europeană și autoritățile americane se confruntă cu provocări comune în ceea ce privește aplicarea legislației în materie de concurență în cadrul investigațiilor digitale, cum ar fi efectele de rețea, rolul cantităților masive de date, interoperabilitatea și alte caracteristici întâlnite în mod obișnuit în noile tehnologii și pe piețele digitale. TCPD urmărește să facă schimb de cunoștințe și de experiență în scopul de a coordona cât mai mult posibil politica și aplicarea legii.

După lansarea de pe 7 decembrie, TCPD va continua cu reuniuni la nivel înalt, precum și cu discuții periodice la nivel tehnic.

La 15 iunie 2021, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Statelor Unite, Joe Biden, au lansat Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie ( TTC). TTC servește drept forum pentru ca Statele Unite și Uniunea Europeană să coordoneze abordările privind principalele aspecte comerciale, economice și tehnologice globale și să aprofundeze relațiile comerciale și economice transatlantice bazate pe valori democratice comune.

Comisia Europeană, Comisia Federală pentru Comerț a SUA și Divizia antitrust a Departamentului de Justiție al SUA au o tradiție îndelungată de cooperare strânsă în ceea ce privește aplicarea și politica antitrust. Această cooperare a început încă dinaintea Acordului oficial din 1991 dintre Comisia Comunităților Europene și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind aplicarea legislației lor în materie de concurență, completat ulterior de acordul din 1998 privind aplicarea principiilor de curtoazie pozitivă în aplicarea legislației lor în materie de concurență. În 2011, cele trei agenții și-au reafirmat angajamentul ferm față de această relație de cooperare reciproc avantajoasă prin adoptarea unor Bune Practici Comune privind Cooperarea în domeniul Fuziunilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA anunță că vor “răspunde pozitiv” la solicitările militare ale României și aliaților de pe flancul estic în cazul unei invazii ruse în Ucraina: Ne vom fortifica aliații NATO

Published

on

© Kremlin.ru

Președintele american Joe Biden i-a comunicat direct omologului său Vladimir Putin că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare”, a afirmat marți seară Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al liderului de la Casa Albă.

Sullivan a vorbit într-o conferință de presă după o convorbire prin videoconferință între Biden și Putin, în care președintele SUA a avertizat Rusia cu “măsuri severe” economice și “de altă natură” în cazul unei escaladări militare în Ucraina, în timp ce Moscova a cerut garanții că NATO nu se va extinde spre Est.

“Președintele Biden a fost direct și direct cu președintele Putin, așa cum este întotdeauna. El a reiterat sprijinul Americii pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.  I-a spus direct președintelui Putin că, dacă Rusia continuă să invadeze Ucraina, Statele Unite și aliații noștri europeni vor răspunde cu măsuri economice puternice. Le vom furniza ucrainenilor materiale defensive suplimentare, în plus față de cele pe care le furnizăm deja.  Și ne vom fortifica aliații noștri din NATO de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare“, a asigurat Sullivan, care, de altfel, a avut o convorbire telefonică săptămâna trecută cu omologul său român, Ion Oprișor.

În cadrul convorbirii respective, consilierii pe probleme de securitate națională ai președinților SUA și României au convenit asupra importanței unei coordonări strânse la nivel bilateral și prin intermediul NATO în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră.

În declarațiile susținute după summitul virtual Biden – Putin, consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA a subliniat că aliații de pe flancul estic vor fi îngrijorați de o escaladare a tensiunilor și vor căuta capacități suplimentare.

“În cazul în care va avea loc o nouă invazie în Ucraina, o escaladare militară în Ucraina, evident că mulți dintre partenerii noștri de pe frontul estic, aliații noștri baltici – România, Polonia, alte țări – vor fi din ce în ce mai îngrijorați de securitatea și integritatea teritorială a țărilor lor.  Ei vor căuta, ne așteptăm, capacități suplimentare și, potențial, desfășurări suplimentare, iar Statele Unite vor căuta să răspundă pozitiv la aceste lucruri în cazul în care va avea loc o nouă incursiune în Ucraina“, a adăugat Sullivan.

De altfel, luna trecută, secretarul de stat Antony Blinken l-a primit la Departamentul de Stat pe ministrul de externe Bogdan Aurescu, context în care șeful diplomației de la București a afirmat că România dorește să contribuie la dezvoltarea Strategiei SUA privind securitatea la Marea Neagră, a pledat pentru creșterea prezenței militare a SUA în regiune și pentru măsuri echilibrate ale NATO între nordul și sudul flancului estic. Recent, trei experți renumiți au fost audiați în Senatul SUA pentru o strategie americană în zona Mării Negre, aceștia subliniind că Statele Unite trebuie să se concentreze pe amenințarea Rusiei în Europa chiar dacă se îndreaptă spre Indo-Pacific.

În ce privește convorbirea dintre președinții SUA și Rusiei, Joe Biden urmează să se consulte cu principalii aliați europeni, președintele Franței, cancelarul Germaniei și prim-miniștrii Marii Britanii și Italiei.

Poziția exprimată de Biden vine să întărească informațiile lansate de diferite surse din cadrul administrației americane, care indicau faptul că SUA intenţionează să-şi consolideze prezenţa militară în Europa de Est, în cazul în care Rusia atacă Ucraina.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.17 mins ago

Președinții Comisiei Europene și Consiliului European așteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu noul cancelar german Olaf Scholz pentru o ”Europă suverană și puternică”

CONSILIUL EUROPEAN29 mins ago

“Înscăunarea” lui Olaf Scholz în fruntea Germaniei schimbă echilibrul puterii în Consiliul European: Socialiștii, cei mai influenți, în timp ce România devine cel mai mare stat UE condus de un lider PPE

INTERNAȚIONAL36 mins ago

Casa Albă intenționează să folosească gazoductul Nord Stream 2 ca „pârghie” pentru a descuraja Moscova să invadeze Ucraina

SUA42 mins ago

UE-SUA lansează un dialog comun privind politica de concurență în domeniul tehnologiei

U.E.1 hour ago

Alegeri prezidențiale Franța: Conservatoarea Valérie Pécresse urcă la 20% din intenţiile de vot în primul tur, la mică distanță de Macron

Marian-Jean Marinescu1 hour ago

Marian-Jean Marinescu, responsabilul PE pentru Cerul Unic European, speră că discuțiile pe acest dosar se vor derula mai bine în timpul președinției franceze a Consiliului UE

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, susține că NATO trebuie să se adapteze la noile provocări și amenințări

U.E.1 hour ago

S-a încheiat “epoca Angela Merkel”: Olaf Scholz a fost ales cancelar al Germaniei, fiind așteptat de liderii UE să lucreze pentru o Europă suverană și puternică

U.E.2 hours ago

Comisia Europeană apreciază că este puțin probabil ca PNRR-urile Poloniei și Ungariei să fie aprobate anul acesta

INTERNAȚIONAL2 hours ago

OMS avertizează: Vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19 trebuie să fie „o soluție de ultimă instanță”

SUA42 mins ago

UE-SUA lansează un dialog comun privind politica de concurență în domeniul tehnologiei

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 week ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

Team2Share

Trending