Connect with us

INTERNAȚIONAL

Sondaj Pew Research: 68% dintre americani consideră că relațiile SUA-Germania sunt bune, însă germanii nu sunt de aceeași părere

Published

on

Americanii și germanii au opinii foarte diferite cu privire la starea relațiilor dintre cele două state. În timp ce aproximativ două treimi dintre americani caracterizează relațiile ca fiind bune, o majoritate de 56% dintre germani au o viziune opusă, se arată într-un sondaj realizat de Pew Research Center.

Cele două popoare au, de asemenea, perspective diferite asupra elementelor esențiale ale relației dintre SUA și Germania. Aproximativ 45% dintre germani consideră că legăturile economice și comerciale sunt cea mai importantă componentă a relației, în timp ce doar o treime se îndreaptă spre valorile democratice comune. Totodată, doar 16% spun că relațiile de securitate și apărare sunt cele mai importante.

Americanii consideră în procente aproape egale că securitatea și apărarea sunt cel mai important element al relației, dar și relațiile economice și comerciale. Un cetățean al SUA din cinci citează valori comune despre democrație, se arată în studiu. 

Donald Trump nu este popular în Germania, însă Angela Merkel este apreciată de americani 

Primul an al președinției lui Donald Trump a fost caracterizat de noi tensiuni pentru alianța transatlantică și relațiile dintre SUA și Germania. Înainte de preluarea mandatului, Trump a numit politica de refugiați a Merkel drept „o greșeală catastrofal”. Merkel a pus sub semnul întrebării angajamentul administrației SUA față de aliații europeni ai Americii, declarând în 2017 că Germania nu mai poate „depinde complet” de SUA.

Astfel, tensiunile la nivel oficial sunt reflectate în opiniile publicului german. Potrivit unui studiu efectuat în primăvara anului 2017 de către Pew Research Center, doar 11% dintre germani au spus că au încredere în Trump pentru a face ceea ce este corect în afacerile mondiale. Cu un an mai devreme, 86% au exprimat încrederea în predecesorul lui Trump, Barack Obama.

Schimbarea conducerii americane a dus la o schimbare în ratingul global pentru S.U.A. în Germania. Doar 35% dintre germani au avut o opinie favorabilă a SUA în 2017, în scădere de la 57% în 2016.

Majoritatea germanilor numesc SUA drept un partener de politică externă importantă, însă tot mai puțini americani nominalizează Germania

La întrebarea care state reprezintă partenerii cei mai importanți în afacerile globale, mai mult de 40% dintre germani spun că S.U.A. este fie primul loc, fie pe cel de-al doilea cel mai important. Mai mult de șase cetățeni din zece numesc Franța. 

Americanii sunt mult mai puțin probabil să vadă Germania în acest fel – doar 12% numesc Germania ca unul dintre cei mai buni doi parteneri ai Americii. Cu toate acestea, Germania se situează în primele patru locuri, cu Marea Britanie (33%) și China (24%) și cu Israel (12%).

 

.

ROMÂNIA

Mevlüt Çavuşoğlu pledează la Aspen – GMF Bucharest Forum pentru o ”pace corectă pentru Ucraina”: Sprijinim integritatea teritorială a acesteia, care include și Crimeea

Published

on

© Mevlüt Çavuşoğlu/ Facebook

Ministrul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, a subliniat nevoia de a acționa ”și de a fi creativi pentru a asigura o pace corectă” pentru Ucraina, Turcia sprijinind ”suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia”, care cuprinde și Crimeea.

Într-o intervenție în cadrul celei de-a 11-a ediții a evenimentului Aspen – GMF Bucharest Forum 2022: A World in Flux – Towards a New European Architecture, cel mai amplu eveniment public internațional cu tematică geopolitică și geoeconomică găzduit în România în marja reuniunii miniștrilor de externe din NATO, oficialul de la Ankara a reliefat nevoia de a ”redescoperi principalii piloni ai securității europene” în contextul războiului pornit de Rusia împotriva vecinului său.

În acest context, ministrul turc de externe a evidențiat trei aspecte esențiale ale acesteia.

”În primul rând, securitatea este indivizibilă. Indiferent din ce direcție vine amenințarea, avem nevoie de un răspuns colectiv. În al doilea rând, nu putem fi selectivi când vine vorba de amenințări. Terorismul este una dintre cele două amenințări principale recunoscute în Conceptul Strategic al NATO de la summitul de la Madrid. (…) În al treilea rând, este posibil să fim flexibili fără a face concesii. Susținem cu tărie integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, incluzând Crimeea, și continuăm să acordăm sprijin material Ucrainei”, a detaliat Çavuşoğlu, amintind de o serie de măsuri adoptate de țara sa pentru a stăvili conflictul rus, precum contribuția la obținerea acordului de export al grânelor ucrainene, la care se adaugă găzduirea a două serii de discuții între Ucraina și Rusia.

”Prin punerea în aplicare strictă a Convenției de la Montreux am prevenit o nouă escaladare în Marea Neagră. Nicio navă militară nu a traversat strâmtoarea din martie. Niciun avion militar rusesc nu poate traversa Turcia noastră spre Siria. Și facem apel la toți actorii, dar în special la ruși și bieloruși, la reținere cu fiecare ocazie”, a completat ministrul turc de externe seria de acțiuni diplomatice întreprinse de Turcia. 

El a remarcat că ”mulți alți parteneri plătesc prețul” acestui război, printre ei aflându-se nu doar Ucraina, ci și Republica Moldova sau Georgia.

”Simpla condamnare nu poate rezolva problema. Prin urmare, ar trebui să acționăm și să fim creativi pentru a asigura o pace corectă, o pace corectă pentru Ucraina, în special, exact ceea ce încercăm să facem noi, Turcia. De fapt, eforturile noastre au fost aproape de a da rezultate. În primele săptămâni ale războiului, am adus doi miniștri de externe în Antalya. În luna martie, am reunit două delegații la Istanbul. Pe măsură ce pierderile umane cresc, devine tot mai dificil să se ajungă la o soluție negociată. În mod evident, există noi realități, iar aceste realități rusești nu sunt acceptabile pentru Ucraina. Așa că devine mai dificil și mai complicat, dar nu există alternativă la asta. Chiar și războiul și diplomația pot merge împreună”, s-a arătat încrezător oficialul turc, reiterând deschiderea țării sale de a facilita identificarea unei soluții în acest război.

Acesta și-a exprimat mulțumirea față de ”unitatea din cadrul Uniunii Europene și NATO”, dar a criticat Bruxelles-ul pentru că a ”ignorat consultarea cu Turcia înainte de a lansa” misiunea de formare militară privind Ucraina.

”Uniunea Europeană gândește strategic din cauza intereselor înguste ale câtorva state membre. Spun că nu avem nevoie pentru că, individual, toată lumea știe cât de mult sprijinim Ucraina. Și ar trebui să redescoperim spiritul de unitate pentru a asigura noua securitate europeană și o extensie naturală a acestei viziuni este să fim incluzivi și să revitalizăm perspectivele de extindere a Uniunii Europene. Aceasta ar trebui să se extindă din Balcani până în Georgia, incluzând Ucraina și Moldova. Iar această regiune nu poate fi completată fără țara mea, Turcia”, a reamintit Mevlüt Çavuşoğlu de dorința Ankarei de a face parte din familia europeană.

El a dat asigurări că Turcia va continua să acționeze ”în calitate de furnizor de securitate și stabilitate în mijlocul regiunilor marcate de conflicte”.

”Eșecul nu este o opțiune pentru noi, dar un pas greșit va însemna instabilitate pentru întreaga Europă”, a conchis Çavuşoğlu.

Bucureștiul este vreme de trei zile capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind în perioada 28-30 noiembrie reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la Munchen, o premieră în ambele cazuri.

Ministeriala NATO găzduită de țara noastră ”indică importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică”, conform mențiunilor ministrului Bogdan Aurescu, care a prezentat în preambulul acestei întâlniri, cu prilejul reuniunii Liderilor de Munchen, o listă de acțiuni transatlantice pentru securitatea în această regiune.

Amintim că, la finalul summitului de la Madrid, desfășurat la finalul lunii iunie, liderii celor 30 de state membre ale NATO, au adoptat noul Concept Strategic al Alianței în care regiunea Mării Negre este recunoscută, tot pentru prima dată în concepția strategică aliată, ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis și Antony Blinken au discutat despre pregătirea unor decizii suplimentarea pentru apărarea flancului estic, inclusiv la Marea Neagră, la summitul NATO de la Vilnius

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis l-a primit marți, la Palatul Cotroceni, pe secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, aflat în vizită în România, în contextul participării la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre NATO și al aniversării, anul acesta, a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic între România și Statele Unite ale Americii, cei doi discutând despre pregătirea, la reuniunea NATO de la București, a unor decizii suplimentare cu privire la consolidarea posturii de descurajare și apărare pe întreg Flancul Estic, inclusiv la Marea Neagră, la viitorul Summit de la Vilnius.  

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, președintele Klaus Iohannis și secretarul de Stat Antony Blinken au apreciat dinamica pozitivă actuală a relațiilor bilaterale și au reiterat angajamentul pentru dezvoltarea și aprofundarea, în continuare, a Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, pe toate dimensiunile sale.  

“Este o sincronizare perfectă că ați ales să faceți o vizită în România în condițiile în care avem războiul care face ravagii în Ucraina, dar și pentru că avem de luat decizii dificile și importante la NATO și, bineînțeles, avem de discutat chestiuni bilaterale foarte pozitive”, a spus Iohannis, în cadrul unor scurte remarci înaintea reuniunii.

“Așa cum ați spus, cred că este – momentul nu putea fi mai potrivit, atât pentru că ne uităm în urmă la cei 25 de ani de parteneriat strategic care a înflorit în moduri pe care cred că președintele Clinton și președintele Constantinescu de la acea vreme nu și le-ar fi putut imagina pe deplin, dar și pentru că avem atât de multe chestiuni urgente și importante pe agenda noastră atât la nivel bilateral, cât și la nivel regional și chiar global. Și în toate acestea, nu am putea fi mai recunoscători că România este un aliat și un partener atât de puternic”, a afirmat și secretarul de stat Antony Blinken.

Cei doi înalți oficiali au avut un schimb de opinii substanțial cu privire la contextul regional complex, marcat de exacerbarea efectelor economice, sociale și umanitare ale continuării agresiunii Rusiei în Ucraina și, respectiv, la măsurile luate pentru implementarea deciziilor privind consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre, adoptate în timpul Summitului Alianței de la Madrid.

Șeful statului a exprimat aprecierea pentru rolul asumat de președintele Joe Biden și de Administrația de la Washington pentru asigurarea unității în cadrul comunității transatlantice și realizarea unei coordonări strânse între liderii transatlantici și globali în vederea gestionării situației de securitate din vecinătatea țării noastre, cu impact asupra securității euroatlantice.

În context, președintele Klaus Iohannis a adresat mulțumiri pentru suplimentarea recentă a prezenței militare americane în România, în scopul consolidării posturii de descurajare pe Flancul Estic al Alianței și ca măsură suplimentară de asigurare a securității țării noastre și a întregii regiuni.

Șeful statului a evocat caracterul istoric al deciziilor luate de aliați la Summitul de la Madrid și a apreciat necesitatea implementării imediate și cuprinzătoare, reuniunea ministerială de la București fiind un pas important în pregătirea unor decizii suplimentare cu privire la consolidarea posturii de descurajare și apărare pe întreg Flancul Estic, inclusiv la Marea Neagră, la viitorul Summit de la Vilnius.  

În cadrul discuțiilor au mai fost abordate subiecte privind continuarea sprijinului aliaților pentru Ucraina, context în care secretarul de Stat Antony Blinken a exprimat aprecierea SUA pentru demersurile consistente și multidimensionale ale României, atât prin acordarea de asistență directă, sprijin pentru refugiați, respectiv pentru tranzitul de cereale, dar și prin coordonarea eforturilor internaționale în sprijinul țării vecine.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea continuării sprijinului partenerilor pentru Republica Moldova, ocazie cu care a evocat impactul substanțial al conflictului din Ucraina și a prezentat măsurile de sprijin adoptate de România în domeniile critice, cu accent pe sectorul energetic.   

De asemenea, a fost abordat subiectul crizei energetice actuale, context în care a fost evaluat stadiul proiectelor bilaterale strategice în sectorul energetic, în special a celor din domeniul nuclear civil, care vor permite României să fie un furnizor de securitate energetică în regiune.

În cadrul discuțiilor, președintele Klaus Iohannis și Secretarul de Stat Antony Blinken au reiterat interesul comun de a lucra împreună pentru înregistrarea de progrese concrete în ceea ce privește accederea României  în programul Visa Waiver.

Citiți și Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

La București, secretarul de stat Antony Blinken participă la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO și va avea întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, ministrul de externe Bogdan Aurescu, dar și cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba. De asemenea, a vizitat, alături de premierul Nicolae Ciucă, expoziția – We the People – 25 de ani de parteneriat strategic – care celebrează momentele cheie ale parteneriatului dintre SUA și România începând cu 1997.

Departamentul de Stat al SUA a emis luni un comunicat prin care marchează aniversarea a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre Statele Unite și România, centrând materialul pe vizita șefului diplomației americane Antony Blinken la București și reliefând pilonii importanți ai parteneriatului americano – român: cooperarea bilaterală și ca aliați NATO în materie de securitate, prosperitatea economică comună, legăturile inter-umane și sprijinirea Ucrainei în fața războiului declanșat de Rusia.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Published

on

© NATO

Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO, iar reuniunea miniștrilor de externe Aliați, de la București, va fi locul în care comunitatea transatlantică își va energia poziția privind această chestiune, a afirmat, marți, secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, în cadrul Aspen – GMF Bucharest Forum.

Acesta a făcut referire la nevoia de a avea mai multă claritate pe termen lung privind mijloacele de apărare, în condițiile în care sprijinirea Ucrainei în războiul cu Rusia a determinat scăderea rezervelor de armament și echipamente militare ale Aliaților.

„Nu este vorba doar despre Ucraina, ci și despre noi. Așa că trebuie să facem o treabă mai bună în privința propriilor noastre stocuri. Pentru că există o nouă realitate în Europa, realitatea descurajării și a apărării în Europa. Așadar, avem nevoie de claritate, nu doar industria, ci și guvernele și cetățenii trebuie să aibă claritate cu privire la nevoile noastre. Vrem să ne asigurăm că, cel puțin timp de un deceniu, avem claritate, iar claritatea aduce predictibilitate, aduce producție, aduce lucruri reale și aduce, de asemenea, un randament al investițiilor”, a afirmat secretarul general adjunct al NATO. Acesta a continuat, punctând faptul că Ucraina are nevoie, de asemenea, de mult sprijin economic. „Au nevoie de generatoare pentru acest război barbar pe care Rusia îl începe împotriva civililor și, bineînțeles, de sprijin umanitar. Pentru că sunt mulți oameni strămutați. Ne așteptăm la și mai multe plecări din Ucraina. Deci, ideea este că în această chestiune nu doar NATO, ci și UE, G7 și conducerea Americii, trebuie să știe că este foarte, foarte important să ne asigurăm că în domeniul apărării, economic, macroeconomic și umanitar avem o imagine clară a ceea ce are nevoie Ucraina și asta este ceea ce facem, iar Bucureștiul este unul dintre locurile în care ne vom reenergiza   comunitatea noastră”.

Întrebat despre acțiunile NATO pentru evitarea unei escaladări a conflictului cu Rusia, în contextul în care de curând o rachetă rătăcită a căzut dincolo de granița Ucrainei cu Polonia, omorând două persoane, Mircea Geoană a arătat că Alianța se bazează pe comunicare operațională permanentă, claritate, o puternică descurajare și apărare pentru aliați și pe sprijinirea Ucrainei.

„Nu există absolut niciun semn de întrebare pentru Rusia, pentru oricine altcineva, că suntem pregătiți, ca Alianță, să apărăm fiecare centimetru pătrat de pe teritoriul NATO. Facem acest lucru în fiecare zi, comandanții noștri militari, liderii noștri politici, iar noi, la NATO, facem acest lucru. Deci, comunicare puternică, credibilă, operațională, de descurajare și apărare. Acesta este primul lucru. În al doilea rând, vom continua să sprijinim Ucraina. Aceasta este o obligație pe care o avem față de o altă democrație. Și o națiune suverană care merită și a câștigat mai mult decât probabil oricine altcineva, dreptul de a-și decide propriul viitor. Și în al treilea rând, în același timp, este de a evita escaladarea între NATO și Rusia. Lumea nu are nevoie de un alt război între NATO și Rusia”, a explicat Mircea Geoană.

De asemenea, secretarul general al Alianței a vorbit și despre politica ușilor deschise a NATO în ceea ce privește Ucraina, Republica Moldova și Georgia, punând accentul pe „spiritul de la București” ca expresie a respectării dorinței suverane a oricări națiuni de a-și alege propria cale.

„În Tratatul de la Washington, documentul nostru fondator, politica ușilor deschise este consacrată și va rămâne cu noi atâta timp cât va exista Alianța. Deci cred că a fost o decizie de a oferi oricărei națiuni suverane din Europa șansa de a visa și, de asemenea, îmi amintesc că extinderea NATO a declanșat și extinderea UE. Într-adevăr, până în prezent, nu există o singură extindere a UE, care să nu fi fost precedată de extinderea NATO. De ce? Pentru că noi aducem securitate și flexibilitate. Așa că ar trebui să transmitem Ucrainei, Georgiei, Bosniei, Balcanilor de Vest și oricui altcuiva că, dacă ei sunt pregătiți și noi suntem pregătiți, vor veni și vor fi alături de noi. Și cred că acesta este spiritul de la București (Summitul NATO de la București, din 2008, n.r), că fiecare națiune suverană are dreptul să viseze la viitorul său și să lupte pentru viitorul său și să fie acolo unde decidem să fim, să aparținem Occidentului. Ucraina aparține Occidentului. Rusia a divorțat de Europa civilizată. Ucraina va fi parte a unei Europe civilizate și asta facem. Nu știu în ce formă și în ce moment, nu știu, dar știu că vor fi alături de noi, parte a unei Europe civilizate, democratice, prospere și încrezătoare în sine”, a declarat Mircea Geoană.

Mai mult, acesta a arătat că există o evoluție a neutralității statelor europene declarate ca atare și diverse modalități de exprimare în practică a acestui concept, sugerând, astfel, că țări precum Republica Moldova ar putea deveni în viitor membre NATO.

„Este pentru prima dată când un ministru de externe al Republicii Moldova participă la o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO, este pentru prima dată, este o țară neutră și noi respectăm acest lucru. În constituție se spune că este o țară neutră în circumstanțe foarte dificile. Vedeți șantajul pe energie, vedeți că și rețeaua energetică se prăbușește din cauza războiului din Ucraina. Ei nu vin aici să ceară să adere la NATO. Ei vin să spună că au nevoie de ajutor pentru a traversa o situație foarte dificilă și NATO are rolul său. Moldova este parte comună a NATO și a Uniunii Europene. Și i s-a oferit Republicii Moldova o perspectivă europeană, ca și Ucrainei, dar și Georgiei. Așa că eu cred că orice națiune ar trebui să-și decidă propria cale. Moldova astăzi este o țară neutră, noi respectăm acest lucru. Dar Maia Sandu ne-a spus când ne-am întâlnit ultima dată că ei nu văd neutralitatea ca pe o slăbiciune. Neutralitatea se schimbă în Europa, Finlanda și Suedia au decis după decenii și secole de neutralitate să schimbe direcția din cauza Rusiei. Și se alătură NATO. Elveția are o neutralitate foarte dinamică, cu forțe armate foarte puternice. Așadar, există multe căi în această arhitectură europeană pentru a avea acest tip de lucruri”, a mai explicat secretarul general adjunct al NATO.

Institutul Aspen România, în parteneriat cu German Marshall Fund of the United States, cu sprijinul NATOComisiei Europene și USAID, organizează cea de-a 11-a ediție a evenimentului Aspen – GMF Bucharest Forum 2022: A World in Flux – Towards a New European Architecture, cel mai amplu eveniment public internațional cu tematică geopolitică și geoeconomică găzduit în România, care va avea loc în zilele de 29-30 noiembrie 2022, în București (hotel Marriott, sala Constanța).

Aspen – GMF Bucharest Forum 2022 are loc în timpul Reuniunii Ministeriale NATO de la București și va reuni reprezentanți ai mediului de afaceri, oficiali și comunitatea strategică într-un format tripartit care va facilita analize și abordări sinergice. Astfel, evenimentul va reuni pe aceeși scenă, în București, speakeri și moderatori internaționali de nivel înalt: Jens Stoltenberg, Secretar General, NATO, Mircea Geoană, Secretar General Adjunct, NATO, Maroš Šefčovič, Vicepreședinte pentru Relații Interinstituționale și prospectivă, Comisia Europeană, Jan Lipavský, Ministrul Afacerilor Externe, Cehia, Mevlüt Çavuşoğlu, Ministrul Afacerilor Externe, Turcia, Artis Pabriks, Vicepremier și Ministrul Apărării, Letonia, Julianne Smith, Ambasador SUA la NATO, Dr. Christoph Heusgen, Președinte, Conferința de Securitate de la München, Baiba Braže, Secretar General Adjunct pentru Diplomație Publică, NATO, Edward Luce, Redactor și Editorialist național din SUA, Financial Times, Steven Erlanger, Corespondent Diplomatic Principal în Europa, The New York Times, Arancha González, Decan al Școlii de Afaceri Internaționale de la Paris, Sciences Po & fost Ministru al Afacerilor Externe al Spaniei, Elliot Gerson, Vicepreședinte Executiv, Institutul Aspen US, Thomas Kleine – Brockhoff, Vicepreședinte și Director Executiv al Biroului din Berlin, German Marshall Fund of the United States, Ivan Krastev, Președinte, Centrul pentru Strategii Liberale, Sofia & Membru permanent, Institutul pentru Științe Umane, IWM Viena, Gallina Vincelette, Director regional pentru țările din Uniunea Europeană, Europa și Asia Centrală, Banca Mondială, Deeph Chana, Co-director al Institutului pentru Știința și Tehnologia Securității, Imperial College London, Jeff Bullwinkel, Vicepreședinte Regional, Corporate External & Legal Affairs, Microsoft Europe, Judith Obholzer, Head of Geopolitical Security, Vodafone, Róbert Vass, Fondator și Președinte, GLOBSEC.

 

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA44 mins ago

Strategia europeană privind dronele 2.0, adoptată de Bruxelles, stabilește o viziune pentru dezvoltarea pieței europene a dronelor

ROMÂNIA55 mins ago

Mevlüt Çavuşoğlu pledează la Aspen – GMF Bucharest Forum pentru o ”pace corectă pentru Ucraina”: Sprijinim integritatea teritorială a acesteia, care include și Crimeea

NATO57 mins ago

Klaus Iohannis și Antony Blinken au discutat despre pregătirea unor decizii suplimentarea pentru apărarea flancului estic, inclusiv la Marea Neagră, la summitul NATO de la Vilnius

NATO1 hour ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

NATO3 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu Jens Stoltenberg: Sunt convins că deciziile luate în aceste zile vor demonstra unitatea aliaților și vor reflecta, încă o dată, solida relație transatlantică

ROMÂNIA3 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu ministrul croat de externe: Aderarea țărilor noastre la Schengen în acest an ar putea contribui la creșterea rezilienței UE

NATO4 hours ago

Jens Stoltenberg, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Războiul Rusiei în Ucraina face ravagii la granițele României. NATO este aici și este gata să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat

ROMÂNIA4 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

SUA4 hours ago

SUA resping acuzațiile liderilor europeni că ar profita de pe urma vânzării de GNL

MAREA BRITANIE5 hours ago

Premierul britanic anunță că ”epoca de aur” dintre Marea Britanie și China a apus: Reprezintă o ”provocare sistemică la adresa valorilor și intereselor noastre”

NATO1 hour ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA4 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO7 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.4 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

Team2Share

Trending