Connect with us

U.E.

Sondaj Pew Research: Organizația jihadistă Stat Islamic, cea mai mare amenințare ce planează asupra Europei

Published

on

Potrivit unui sondaj recent condus de către Pew Research, cea mai mare amenințare percepută de către europeni o reprezintă organizația teroristă Statul Islamic, aceasta situându-se înaintea schimbărilor climatice, instabilitatea economică și a refugiaților, notează Yahoo News, citând Reuters.

Islamic_State_ISIS wikipediaRespondenții a nouă din zece state europene chestionate au spus că percep ISIS drept cel mai mare pericol, 93% dintre spanioli și 91 dintre francezi descriind grupul drept „o amenințare majoră”.

Sondajul a fost realizat în luna aprilie, la numai o lună după ce au avut loc atacurile teroriste din Bruxelles în urma cărora au murit 32 de persoane la aeroport și metrou, iar rezultatele acestuia au fost publicate la numai o zi după ce  un bărbat înarmat a ucis 49 de persoane în clubul de noapte din Orlando, acesta fiind cel mai sângeros atac armat din istoria SUA.

Grecia a fost singurul stat care nu a clasat Statul Islamic în topul amenințărilor. Astfel, 95% dintre greci consideră că instabilitatea economică globală este cea mai mare primejdie ce planează asupra statului lor.

Majoritatea persoanelor chestionate din cele 10 state sunt de părere că schimbările climatice sunt o amenințare, însă în ceea ce privește situația refugiaților, părerile sunt împărțite.

Astfel, în Polonia, 73% dintre respondenți percep refugiații din Siria și Irak precum o amenințare, Statul Islamic având același procent. Prin comparație, chiar dacă primesc un număr mare de refugiați, numai 31% dintre germani și 24% dintre suedezi consideră că refugiații le amenință securitatea. 

În medie, aproximativ o treime dintre respondenții din cele 10 state au descris tensiunile cu Rusia, precum și dezvoltarea Chinei precum o putere mondială ca amenințări majore. Polonia este singurul stat ce percepe Rusia drept un pericol semnificativ, cu 71%, mai mult decât dublu față de procentele înregistrate în Italia, Franța, Germania și Marea Britanie.

Rovana Plumb

Rovana Plumb, vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, salută noul guvern social-democrat din Danemarca: Forțele de centru stânga, inclusiv guvernul din România, ”pot oferi soluții pentru o Europă socială, echitabilă și justă”

Published

on

Vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, a salutat miercuri formarea unei coaliții guvernamentale de centru de stânga în Danemarca, un ”moment politic” care întărește poziția social-democrației europene și care arată că forțele de centru stânga, inclusiv guvernul din România, ”pot oferi soluții pentru o Europă socială, echitabilă și justă”.

”Salut formarea unei coaliții de centru stânga în Danemarca condusă de cel mai tânăr prim-ministru din istoria țării, doamna Mette Frederiksen, după victoria social-democraților la alegerile din 5 iunie 2019. Este un moment politic care întărește poziția social-democrației europene. Acestuia i se alătură și alte momente precum reconfirmarea guvernului social-democrat din Suediei la începutul acestui an sau, recent, instalarea unui executiv de centru stânga în Finlanda, stat membru căruia România îi predă ștafeta după o președinție de succes a Consiliului UE gestionată tot de un guvern social-democrat. În acest moment, pe harta politică europeană și în nordul și în sudul Uniunii, prin guvernele social-democrate din Spania și Portugalia, precum și la noi în România, forțele de centru stânga arată că putem oferi soluții pentru o Europă socială, echitabilă și justă”, a declarat Plumb pentru CaleaEuropeană.ro.

Danemarca a devenit miercuri a treia țară nordică, după Suedia și Finlanda, care va fi condusă de social-democrații, după ce la Stockholm social-democrații premierului Stefan Lofven au rămas la putere, iar la Helsinki puterea a fost preluată de la liberali de către socialiștii conduși de noul premier Antti Rinne.

Rovana Plumb a fost aleasă săptămâna trecută vicepreședinte al grupului S&D din Parlamentul European, al doilea ca mărime din hemiciclul democrației europene. 

Rovana Plumb a fost pe primul loc pe lista candidaţilor PSD la alegerile europarlamentare. Ea a mai fost membru al Parlamentului European în perioada 2007-2012.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel dă semnalul unui compromis cu Emmanuel Macron privind numirea președintelui Comisiei Europene: ”Nu depinde doar de mine”

Published

on

© Council of the European Union

Cancelarul german Angela Merkel a declarat miercuri că ea sprijină în continuare deplin sistemul de ”cap de listă” (Spitzenkandidat) pentru alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene, dar a admis că acum va fi dificil de aplicat acest sistem, dată fiind fragmentarea noului Parlament European şi opoziţia altor lideri europeni faţă de Manfred Weber şi ceilalţi capi de listă, informează agenţiile Reuters şi AFP pe marginea unui discurs al lui Merkel în fața Bundestag-ului.

Poate fi candidat la preşedinţia Comisiei numai acela care a fost prezentat Parlamentului European de către Consiliul European, şi aceasta nu depinde doar de mine (…) Doresc ca aceasta să se facă în acord cu principiul Spitzenkandidat, dar nu pot spune astăzi că aşa se va întâmpla”, a explicat şefa executivului german, potrivit Agerpres, Merkel fiind cea care l-a susținut încă de la început pe Manfred Weber în a deveni primul german președinte al Comisiei Europene după 52 de ani.

Cancelarul Germaniei a făcut referire și la animozitățile apărute în raport cu președintele Franței, cel care se opune explicit procedurii prin care Manfred Weber să devină președinte al Comisiei Europene, considerându-l pe acesta nepregătit și lipsit de experiență executivă la nivel înalt.

Nu toată lumea în Consiliul European este favorabilă procesului Spitzenkandidat şi, cum preţuim mult relaţia franco-germană, trebuie să acceptăm că preşedintele francez are o opinie diferită de a mea”, a adăugat Merkel.

”Sper aşadar să găsim o soluţie care nu respinge procesul Spitzenkandidat, dar care de asemenea permite Europei să fie eficientă”, a conchis ea.

Mesajul aparent descurajator al cancelarului german apare înaintea unui dineu care are loc miercuri Berlin și la care alături de Angela Merkel participă șefa CDU, Annegret Kramp Karrenbauer, candidatul PPE la șefia Comisiei, Manfred Weber, și președintele PPE, Joseph Daul. Totodată, o discuție pe marginea acestei chestiuni este așteptată și la summitul G20 de la Osaka, unde participă cei mai importanți lideri europeni – german, francez, italian, spaniol și olandez -, alături de președinții Consiliului European și Comisiei Europene.

Chiar Manfred Weber i-a avertizat miercuri pe liderii europeni să nu distrugă democrația prin blocarea procesului Spitzenkandidat, periclitând ”transparența și democrația”. Într-un editorial publicat în Die Welt, liderul popularilor europeni a clarificat faptul că nu este dispus să abandoneze candidatura sa la șefia executivului european și a transmis o replică puternică oponenților săi, îndeosebi președintelui francez Emmanuel Macron.

“Până acum, cei care au predominat sunt cei care sunt distructivi și doresc să împiedice ceva”, a spus Weber, arătând că prin această abordare Uniunea Europeană face un pas înapoi, riscând să revină la ”procesul de luare a deciziilor în spatele ușilor închise”.

Totuşi, sistemul Spitzenkandidat a fost aplicat o singură dată, în anul 2014, înainte tot şefii de stat sau de guvern reuniţi în Consiliul European hotărând cine va conduce Comisia Europeană.

După două summit-uri europene fără succes (28 mai și 20-21 iunie) în privința nominalizării viitorilor lideri ai instituțiilor – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul Europeană, Banca Centrală Europeană și Înaltul Reprezentant – , liderii țărilor membre se reunesc duminică 30 iunie, un summit dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE.

Impasul de la summitul din 20-21 iunie  a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), au precizat că nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene.

Ulterior, după summit, președintele Consiliului European Donald Tusk a spus că nu a fost întrunită nicio majoritate în jurul unui Spitzenkandidat – Manfred Weber (PPE), Frans Timmermans (S&D) sau Margrethe Vestager (ALDE) -, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron, un oponent fervent al procedurii, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE. 

La summitul din 30 iunie, care s-ar putea extinde și pentru dimineața zilei de 1 iulie, este așteptată o decizie care să deblocheze situația în condițiile în care noul Parlament European se reunește la 2 iulie, urmând a-și alegere conducerea.

Continue Reading

U.E.

Președintele Klaus Iohannis salută includerea a trei universități românești în primele ”Universități europene”: Vor deveni un vârf de lance al integrării europene în domeniul învățământului superior

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, salută includerea a trei universități românești în lista rețelelor academice care beneficiază de primul val de finanțări din cadrul inițiativei „Universități europene”.

”Universitatea din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București și Universitatea Tehnică de Construcții din București sunt instituțiile care, alături de partenerii lor europeni, vor deveni un vârf de lance al integrării europene în domeniul învățământului superior”, precizează Administrația Prezidențială printr-un comunicat.

”Președintele Klaus Iohannis a susținut permanent, în calitatea sa de membru al Consiliului European, rolul important al educației în consolidarea Uniunii Europene. Președintele României a sprijinit atât inițiativa „Universități europene”, cât și alocarea de resurse suplimentare pentru europenizarea învățământului, în contextul în care Brexit-ul și ascensiunea populismului au indicat o nevoie urgentă de a întări dimensiunea europeană a educației, pe toate nivelurile”, menționează sursa citată. 

Trei universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 ”universități europene”.

SNSPA deschide lista universităților românești care vor primi finanțare europeană pentru a crea o universitate europeană în consorțiul “CIVICA – The European University in social sciences”, alături de 6 universități internaționale. Urmează Universitatea din București – cu consorțiul “CIVIS – a European civic university alliance” și Universitatea Tehnică de Construcții București, declarată câștigătoare alături de consorțiul “CONEXUS – European University for Smart Urban Coastal Sustainability”.

România, cu 3 universități, este la egalitate ca prezență în viitoarele universități europene cu Cehia, Grecia, Lituania, Portugalia și Marea Britanie.

Franța are cele mai multe universități în consorțiile declarate câștigătoare, urmată de Germania, Italia, Spania, Suedia, Ungaria și Polonia.

Comisia Europeană a lansat în decembrie 2017 inițiativa privind universitățile europene ca răspuns la apelul Consiliului European de a contribui la consolidarea parteneriatelor strategice între instituțiile de învățământ superior, la nivelul întregii Uniuni Europene. Obiectivul inițiativei este de a crea, până în 2024, 20 de rețele care, sub titlul de „Universități europene”, vor promova valorile și identitatea europeană, vor crește calitatea învățământului și a cercetării și vor contribui la creșterea competitivității globale a învățământului superior european.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending