Connect with us

SUA

Sondaj Reuters/Ipsos: Popularitatea lui Joe Biden în SUA a ajuns la cel mai scăzut nivel din timpul președinției sale

Published

on

© The White House

Aprobarea publică a președintelui american Joe Biden a ajuns la cel mai scăzut nivel înregistrat în timpul președinției sale, indicând o atitudine tot mai critică a americanilor cu privire la modul de gestionare a pandemiei de coronavirus de către administrația de la Casa Albă, potrivit ultimului sondaj de opinie Reuters/Ipsos, preluat de Agerpres.

Sondajul realizat în perioada 15-16 septembrie, la nivel național, a arătat că 44% dintre americanii de vârstă adultă au aprobat performanța lui Biden în funcție, în timp ce 50% au dezaprobat-o, iar restul nu sunt siguri.

Popularitatea lui Biden este în scădere de la jumătatea lunii august, corelat cu prăbușirea guvernului afgan susținut de SUA și cu creșterea numărului deceselor legate de COVID-19 în întreaga țară.

În timp ce majoritatea americanilor susțin tipul de vaccin și cerințele privind măștile pe care Biden le-a impus recent pentru a încetini răspândirea variantei Delta, unii republicani au criticat ceea ce ei consideră a fi o reacție exagerată a Casei Albe.

Sondajul săptămânal a arătat că numărul americanilor care aprobă reacția lui Biden la pandemie a scăzut pentru prima dată sub 50%: Aproximativ 48% au aprobat politicile COVID-19 ale președintelui, în timp ce 46% le-au dezaprobat.

În același moment al președinției lui Donald Trump, aproximativ 38% dintre americani aprobau prestația sa în funcție, în timp ce 57% o dezaprobau.

Sondajul Reuters/Ipsos este realizat online, în limba engleză, pe întreg teritoriul Statelor Unite. Cel mai recent sondaj a colectat răspunsuri de la 1.005 adulți în total, inclusiv 442 de democrați și 360 de republicani. Acesta are un interval de credibilitate, o măsură a preciziei, de 4 puncte procentuale.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CHINA

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Published

on

© Secretary Blinken/ Twitter

Apropierea ruso-chineză arată mai degrabă ca o “căsătorie de convenienţă” decât din “convingere”, a declarat miercuri şeful diplomaţiei americane Antony Blinken, afirmând totodată că sprijinul Chinei pentru Rusia este împotriva intereselor americane.

Audiat în Comisia pentru afaceri externe a Senatului SUA, secretarul de stat american a vorbit cu senatorii după vizita președintelui chinez Xi Jinping la Moscova, încheiată cu adoptarea unei declarații comune alături de omologul său rus Vladimir Putin, un text cu repetiție al unui document similar semnat de Xi și Putin anul trecut, înainte de invazia rusă în Ucraina.

“Parţial pentru că au o viziune foarte diferită asupra lumii faţă de a noastră, au intrat într-o căsătorie de convenienţă. Nu sunt sigur că este din convingere”, a declarat Blinken, titularul politicii externe a administrației președintelui Joe Biden, a cărui doctrină globală vede o eră a competiției strategice și a confruntării dintre democrații lumii și autocrații precum China și Rusia.

“Rusia este în mod clar partenerul junior în această relaţie”, a adăugat el, potrivit AFP.

 

De altfel, în iunie 2021, cu ocazia singurei lor întrevederi în persoană, la Geneva, președintele american Joe Biden i-a spus lui Vladimir Putin că nu este în interesul SUA și nici al Rusiei să se afle într-un nou Război Rece, făcând trimitere la ascensiunea Chinei care amenință stabilitatea mondială. Putin “are o graniță de mii de kilometri cu China, care vrea să devină cea mai mare putere”, a spus Biden, după acel summit SUA – Rusia.

Potrivit lui Antony Blinken, însă, sprijinul politic şi material furnizat Rusiei de către China este împotriva intereselor SUA. “Cred că sprijinul diplomatic, politic şi, într-o anumită măsură, material al Chinei pentru Rusia merge contra intereselor noastre de a vedea încheiat acest război”, a spus el, citat de Agerpres.

La finalul vizitei de stat în Rusia, președintele chinez și cel rus au adoptat o declarație comună în care au acuzat Alianţa Nord-Atlantică de ”subminarea păcii şi a stabilităţii regionale” și în care s-au declarat împotriva formării de alianțe exclusive în Asia-Pacific, aluzie la relațiile tot mai apropiate dintre democrațiile transatlantice și cele transpacifice.

De asemenea, Rusia şi China şi-au exprimat ”preocuparea profundă” faţă de eventuale ”consecinţe şi riscuri pentru stabilitatea strategică în regiunea Asia-Pacific” ca urmare a proiectelor de alianţă între SUA, Australia şi Regatul Unit pentru a construi submarine nucleare.

Anul trecut, cu trei săptămâni înainte de invazia Rusiei în Ucraina, președintele chinez Xi Jinping și omologul său Vladimir Putin au semnat, la Beijing, o declarație comună prin care au cerut Occidentului să “abandoneze abordările ideologizate ale Războiului Rece”. Putin și Xi au cerut atunci NATO să excludă extinderea în Europa de Est, au denunțat formarea de blocuri de securitate în regiunea Asia-Pacific și au criticat pactul trilateral de securitate AUKUS dintre SUA, Marea Britanie și Australia. În declarație, cei doi lideri au statuat că noile relații sino-ruse sunt “superioare alianțelor politice și militare din perioada Războiului Rece“.

Continue Reading

ROMÂNIA

Departamentul de Stat al SUA constată în raportul anual privind drepturile omului în România probleme legate de corupție generalizată, cenzură, mită, stimulate de lipsa unor mecanisme eficiente

Published

on

© Statul Major al Apărării

Departamentul de Stat al SUA constată în raportul anual pentru 2022 privind situația drepturilor omului în România persistența unor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante din partea guvernului; corupție oficială gravă și generalizată; lipsa de investigare și de răspundere pentru violența de gen, inclusiv, dar fără a se limita la aceasta, violența domestică și asupra partenerului de viață și violența sexuală și abuzuri care vizează persoanele cu handicap instituționalizate.

Instituția notează că executivul a luat măsuri pentru identificarea, investigarea, urmărirea penală și pedepsirea funcționarilor care au comis abuzuri, dar autoritățile nu au dispus de mecanisme eficiente în acest sens și au întârziat procedurile care implicau presupuse abuzuri din partea poliției și corupție, astfel că multe dintre cazuri s-au încheiat cu achitări. Impunitatea autorilor unor abuzuri împotriva drepturilor omului a reprezentat o problemă continuă.

Un exemplu oferit în acest sens de Departamentul de Stat al SUA este cel al fostul ministru român al turismului Elena Udrea, care a fost extrădată din Bulgaria în România în iunie, a fost condamnată în aprilie la şase ani de închisoare pentru corupţie în aşa-numitul dosar Gala Bute. Udrea, o apropiată a fostului preşedinte Traian Băsescu, a încercat să fugă din România înainte de verdictul aşteptat în cazul său, dar a fost reţinută de poliţia bulgară la graniţă, informează Agerpres.

Un alt exemplu reţinut în raportul american este condamnarea primarului Cristian Popescu-Piedone la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu în cazul eliberării autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Documentul american consemnează că executivul european a recomandat în raportul său din noiembrie privind Mecanismul de cooperare şi verificare, încetarea monitorizării obligatorii a cadrului statului de drept din România, ca formă de recunoaștere a progreselor înregistrate de țara noastră în acest sens.

În capitolul privind dreptul la un proces echitabil, Departamentul de Stat al SUA evidențiază că au existat relatări conform cărora independența justiției și a procuraturii a fost compromisă de organisme controlate politic, care au puterea de a disciplina sau de a exercita represalii împotriva judecătorilor și procurorilor pentru deciziile lor sau pentru presupusele înclinații politice.

Instituția dă exemplu cazul judecătorului Cristi Danileț, destituit de Consiliul Superior al Magistraturii pentru presupuse ”abateri pe rețelele de socializare”.

Societatea civilă și formatorii de opinie au relatat că Danileț a fost de fapt înlăturat pentru că a criticat în mod vocal modificările controversate și favorabile corupției aduse legilor justiției în timpul guvernării anterioare conduse de Partidul Social Democrat.  Pe parcursul anului, CSM l-a exclus pe Danileț de încă două ori, în mai și în iulie.  El a făcut apel la toate cele trei decizii la Înalta Curte, dar a rămas în continuare cu interdicția de a practica avocatura și nu va primi niciun salariu până la soluționarea cazurilor împotriva sa.  În decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat prima decizie a CSM de excludere a lui Danileț și a înlocuit-o cu un avertisment. 

Potrivit raportului anual al UE privind statul de drept, publicat în iulie, dispozițiile legale privind sancțiunile disciplinare și punerea în aplicare a acestora au continuat să ridice îngrijorări cu privire la independența sistemului judiciar. Competențele extinse și lipsa de responsabilitate a inspectorului judiciar șef au rămas un motiv de îngrijorare.

Departamentul de Stat al SUA mai notează în raport, citând Radio Europa Liberă, că în primele şapte luni ale anului, principalele două partide politice aflate la guvernare, Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal, au cheltuit împreună peste 10 milioane de euro (10,7 milioane de dolari) pentru contracte cu anumite instituţii media care au avut în principal o acoperire pro-guvernamentală şi au evitat subiecte de interes public care ar fi putut stânjeni guvernul, în majoritatea cazurilor fără să se menţioneze că era vorba de publicitate politică.

Presa independentă a relatat că astfel de practici au fost folosite în cursul anului, precum și în 2021, și că guvernul ar fi alocat peste 12 milioane de euro (12,84 milioane de dolari) pentru acoperirea unor cheltuieli media nedeclarate pe întreg anul 2021.

Reporterii independenți și ONG-urile de media au susținut că finanțarea a dus la cenzura și autocenzura guvernului și a avut ca efect oprirea criticilor din partea presei, dezinformarea publicului și afectarea gravă a pieței media prin concurență neloială.

Referitor la libertatea în mediul online, în raport este amintită situația din luna februarie a lui 2022, când guvernul a anunțat că a blocat accesul utilizatorilor la mai multe site-uri web care ar fi promovat propaganda rusă. 

Mass-media și ONG-urile au protestat în mod public, deoarece guvernul nu a indicat temeiul juridic în baza căruia Autoritatea națională pentru gestionarea și reglementarea comunicațiilor a cerut furnizorilor de servicii de internet să blocheze accesul utilizatorilor la site-uri web

Organismele de supraveghere a libertății presei au avertizat că restricțiile guvernamentale privind libertatea de exprimare fără justificare legală reprezintă un precedent periculos și au fost ineficiente în ceea ce privește blocarea propagandei rusești, care a continuat să fie răspândită prin intermediul site-urilor web nou create și paginilor de Facebook.  

În egală măsură Departamentul de Stat al SUA face trimitere la luna mai, când cercetători, istorici, profesori universitari și activiști au publicat o scrisoare deschisă prin care îndeamnau instituțiile guvernamentale să permită accesul liber și nerestricționat la Arhivele Naționale. 

Aceștia au acuzat Ministerul de Interne că folosește în mod regulat o lacună legală pentru a le limita accesul la informații clasificate despre regimurile dictatoriale anterioare ale țării, inclusiv cele din perioada comunistă, precum și despre crimele și deportările din timpul Holocaustului.  În scrisoare se afirmă că cenzura pe aceste teme este ilegală, deoarece, conform legii, documentele sunt de interes public și se referă la crime împotriva umanității. Coaliția a susținut că ar trebui să se aplice normele NATO, care permit declasificarea informațiilor după 30 de ani.

Timp de aproape 50 de ani, Rapoartele de țară privind drepturile omului au reprezentat o resursă vitală pentru guverne, cercetători, grupuri de susținere, jurnaliști și voci ale conștiinței din întreaga lume care lucrează pentru a promova respectarea drepturilor omului și responsabilitatea pentru nedreptate.

Rapoartele individuale acoperă 198 de țări și teritorii, oferind informații factuale și obiective bazate pe relatări credibile ale evenimentelor care au avut loc pe parcursul anului 2022. 

Aceste rapoarte sunt întocmite cu meticulozitate de către angajații Departamentului de Stat al SUA și de misiunile SUA de peste mări și țări din întreaga lume, care, în mod colectiv, petrec mii de ore pregătind rapoartele folosind informații credibile de la ambasadele și consulatele SUA din străinătate, oficiali guvernamentali străini, organizații neguvernamentale și internaționale, juriști și experți juridici, jurnaliști, cadre universitare, apărători ai drepturilor omului, activiști din domeniul muncii și rapoarte publicate. 

 

 

Continue Reading

CHINA

Declarație cu repetiție anti-SUA și anti-NATO semnată de Putin și Xi la Moscova: Rusia şi China sunt ”preocupate” de prezenţa în creştere a NATO în Asia

Published

on

© Ministry of Foreign Affairs of the People's Republic of China

Rusia şi China sunt ”preocupate” de prezenţa în creştere a NATO în Asia, afirmă preşedinţii Vladimir Putin şi Xi Jinping într-o declaraţie comună semnată marţi la finalul convorbirilor desfăşurate la Kremlin cu ocazia vizitei de stat a liderului de la Beijing, prima de la realegerea sa în funcție și prima de când Federația Rusă a invadat militar Ucraina.

”Cele două părţi sunt extrem de îngrijorate de consolidarea crescândă a legăturilor între NATO şi ţările din regiunea Asia-Pacific cu privire la chestiunile militare şi la cele de securitate”, au indicat cei doi şefi de stat, informează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

Ei au acuzat Alianţa Nord-Atlantică de ”subminarea păcii şi a stabilităţii regionale”, într-o reeditare a declarației de anul trecut, semnată în ajunul declanșării războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Moscova şi Beijingul ”sunt împotriva formării de blocuri închise exclusive în regiunea Asia-Pacific”, au subliniat cei doi lideri, denunţând ”influenţa negativă a strategiei Statelor Unite ghidate de o mentalitate a Războiului Rece (…) în legătură cu pacea şi stabilitatea în această regiune”.

Citiți și Putin, pregătit să discute planul de pace între Rusia și Ucraina propus de China. SUA cere lumii să nu se lase păcălită de decizii ale Rusiei, susținute de China, pentru a îngheța conflictul în propriile condiții

De asemenea, Rusia şi China şi-au exprimat ”preocuparea profundă” faţă de eventuale ”consecinţe şi riscuri pentru stabilitatea strategică în regiunea Asia-Pacific” ca urmare a proiectelor de alianţă între SUA, Australia şi Regatul Unit pentru a construi submarine nucleare.

Anul trecut, cu trei săptămâni înainte de invazia Rusiei în Ucraina, președintele chinez Xi Jinping și omologul său Vladimir Putin au semnat, la Beijing, o declarație comună prin care au cerut Occidentului să “abandoneze abordările ideologizate ale Războiului Rece”. Putin și Xi au cerut atunci NATO să excludă extinderea în Europa de Est, au denunțat formarea de blocuri de securitate în regiunea Asia-Pacific și au criticat pactul trilateral de securitate AUKUS dintre SUA, Marea Britanie și Australia. În declarație, cei doi lideri au statuat că noile relații sino-ruse sunt “superioare alianțelor politice și militare din perioada Războiului Rece“.

Ele ”fac apel în mod hotărât la membrii acestui parteneriat să îşi respecte cu stricteţe angajamentele privind neproliferarea şi să susţină pacea regională”, au declarat Putin şi Xi.

Pe de altă parte, Moscova şi Beijingul au acuzat Statele Unite că ”subminează” securitatea mondială prin faptul că încearcă să desfăşoare rachete în mai multe ţări din lume pentru ”a conserva un avantaj militar unilateral”.

”Rusia şi China se declară preocupate de intensificarea activităţilor Statelor Unite vizând crearea unui sistem mondial de apărare antirachetă şi desfăşurarea elementelor sale în diverse regiuni ale lumii, combinate cu o consolidare a capacităţii armelor non-nucleare de înaltă precizie”, au indicat preşedinţii rus şi chinez în declaraţia comună semnată marţi seară după încheierea convorbirilor de la Kremlin. 

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA21 mins ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

La propunerea României, Consiliul European solicită Comisiei Europene să prezinte un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Acord istoric al liderilor europeni: UE Va livra urgent Ucrainei muniție de artilerie și, dacă se solicită, rachete, inclusiv prin achiziții comune

MAREA BRITANIE16 hours ago

A fost lansat forumul bilateral româno-britanic: România invită Marea Britanie să se implice în Inițiativa celor Trei Mări

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Subcomisia pentru sănătate publică înființată de Parlamentul European și-a început activitatea. Trei eurodeputați români fac parte din SANT

REPUBLICA MOLDOVA18 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu președintele Parlamentului R. Moldova: Împreună putem trece cu bine peste momentele dificile. Dorim să consolidăm punțile dintre noi

ROMÂNIA18 hours ago

Spitalele din România, printre cele care au oferit îngrijire celor 2000 de pacienți ucraineni transferați de la începutul războiului prin Mecanismul de protecție civilă al UE

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Reconstrucția Ucrainei se ridică la 383 de miliarde de euro, arată un raport comun al Guvernului de la Kiev, Comisiei Europene, Băncii Mondiale și ONU

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

NATO20 hours ago

Marea Britanie și România au semnat o nouă Declarație Comună a Parteneriatului Strategic și au lansat prima ediție a forumului bilateral: Vom consolida apărarea pe termen lungă a NATO pe flancul estic și la Marea Neagră

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

CHINA1 day ago

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda2 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

NATO2 days ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO1 week ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE1 week ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA1 week ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Team2Share

Trending