Connect with us

ROMÂNIA

Sondaj SUA: Peste 50% dintre americani susțin eliminarea vizelor pentru cetățeni români prin includerea României în Visa Waiver

Published

on

© European Union, 2011/ Source: EC - Audiovisual Service

Un sondaj de opinie realizat în rândul votanților americani arată că majoritatea acestora (53%) au declarat că susțin eliminarea vizelor pentru cetățenii români prin includerea țării în programul Visa Waiver, informează un comunicat.

Think-tank-ul STRATEGIC Thinking Group – Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro) a inițiat un proiect de cercetare sociologică în Statele Unite ale Americii și în România prin aplicarea unor sondaje de opinie în cele două țări. Sondajul de opinie din Statele Unite ale Americii a fost realizat de The Bullfinch Group (www.thebullfinchgroup.com) în parteneriat cu INSCOP Research.

Programul Visa Waiver al Departamentului pentru Securitate Internă din Statele Unite ale Americii permite cetățenilor din 40 de țări să călătorească în SUA în scop de turism sau afaceri pentru o perioadă de 90 de zile fără a avea nevoie de viza.

Cunoscând acest lucru, și fiind întrebați dacă susțin sau nu includerea României, un aliat al SUA care sprijină politicile americane în lume, în programul Visa Waiver care presupune eliminarea vizelor pentru cetățenii români, majoritatea americanilor (53%) au declarat că susțin eliminarea vizelor pentru cetățenii români. Doar 21% se opun includerii României în programul Visa Waiver, în timp ce 25% nu și-au format o opinie, fiind nehotărâți.

Raportat la opțiunile politice, cel mai ridicat sprijin pentru eliminarea vizelor pentru români se înregistrează în rândul votanților democrați. Astfel, 57% dintre votanții Partidului Democrat susțin includerea României în programul Visa Waiver, în timp ce 15% se opun, iar 28% sunt nehotărâți.

Jumătate dintre votanții Partidului Republican (50%) susține eliminarea vizelor pentru cetățenii români. 29% se opun eliminării vizelor, iar 21% sunt nehotărâți.

Sprijinul votanților independenți pentru eliminarea vizelor pentru români este similar celui înregistrat la nivelul populației generale. Astfel, 54% dintre votanții independenți susțin includerea României în programul Visa Waiver, în timp ce 21% se opun, iar 25% sunt nehotărâți.

Brett Loyd, sociolog, președinte și CEO al The Bullfinch Group: «Datele noastre arată clar că americanii au o opinie foarte bună despre țările aliate care susțin politicile SUA în întreaga lume și că americanii nu percep România ca pe o sursă de imigrație ilegală. De aceea, majoritatea americanilor susțin includerea României în Programul Visa Waiver; procentul celor care se opun este semnificativ mai mic. De asemenea, este foarte relevant că nu există absolut nicio categorie de populație pe care am testat-o în SUA în care procentul celor care se opun eliminării vizelor pentru cetățenii români să fie mai mare decât procentul celor care susțin elimnarea vizelor».

Remus Ștefureac, președinte STRATEGIC Thinking Group / Grupul de Gândire Strategică: «Datele arată foarte clar că ponderea populației SUA, a votanților înregistrați, a votanților din toate spectrele politice (democrați, republicani sau independenți) care susțin eliminarea vizelor pentru cetățenii români este mai mult decât dublă comparativ cu ponderea celor care se opun eliminării vizelor. Acest lucru poate contribui suplimentar la eforturile de convingere a membrilor Congresului SUA și ai administrației americane de a include România, unul dintre cei mai serioși aliați ai Americii, în programul Visa Waiver».

Sondajul de opinie național din Statele Unite ale Americii a fost realizat de The Bullfinch Group (www.thebullfinchgroup.com) în parteneriat cu INSCOP Research (www.inscop.ro), în cadrul unui proiect de cercetare susținut de think-tank-ul STRATEGIC Thinking Group / Grupul de Gândire strategică (www.strategicthinking.ro). Datele au fost culese în perioada 19-23 februarie 2022 prin interviuri telefonice, volumul eșantionului fiind de 1044 de votanți înregistrați. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Statele membre au adoptat definitiv regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în UE vor fi pline înainte de sezonul de iarnă

Published

on

© European Union, 2012

La trei luni de la publicarea propunerii legislative de către Comisia Europeană, Consiliul UE a adoptat definitiv regulamentul care urmărește să asigure faptul că, în pofida perturbărilor de pe piața gazelor, capacitățile de stocare a gazelor în UE sunt pline înainte de sezonul de iarnă și că pot fi partajate între statele membre într-un spirit de solidaritate, informează comunicatul oficial. 

Acesta este un pas important în direcția consolidării securității aprovizionării cu energie a Uniunii Europene în contextul războiului din Ucraina.

„Datorită negocierilor desfășurate în mai puțin de două luni, Uniunea dispune în prezent de un instrument care impune fiecărui stat membru să se pregătească pentru perioada de iarnă cu un stoc de a gaze suficient și să faciliteze partajarea acestuia între țări. Salut acest regulament foarte operațional, care, în contextul internațional pe care îl cunoaștem, permite consolidarea rezilienței energetice europene și a solidarității concrete între statele membre”, a declarat Agnès Pannier-Runacher, ministrul  francez responsabil cu tranziția energetică.

Regulamentul prevede că instalațiile de înmagazinare subterană a gazelor de pe teritoriul statelor membre trebuie să fie umplute înainte de începutul iernii 2022-2023 la cel puțin 80% din capacitate și la 90% din capacitate înainte de începutul următoarelor perioade de iarnă. La nivel mondial, Uniunea va încerca să constituie, în mod colectiv, stocuri de 85% din capacitatea de înmagazinare subterană a gazelor în 2022.

Citiți și: Parlamentul European aprobă planurile de refacere a rezervelor de gaze naturale înainte de iarnă

Întrucât capacitățile de stocare a gazelor și situațiile naționale variază foarte mult, statele membre vor putea, în funcție de situație, să îndeplinească parțial obiectivele de stocare prin includerea unor stocuri de gaz natural lichefiat (GNL) sau de combustibili alternativi. Pentru a ține seama de situația statelor membre cu capacități de stocare foarte mari în raport cu consumul lor național de gaze, obligația de a constitui stocuri subterane va fi limitată la 35% din consumul mediu anual de gaze al statelor membre în ultimii cinci ani.

Unele state membre nu dispun de instalații de stocare pe teritoriul lor, astfel încât regulamentul prevede că aceste state membre trebuie să stocheze 15% din consumul lor național anual de gaze în stocuri situate în alte state membre și, prin urmare, să aibă acces la rezervele de gaze stocate în alte state membre. Mecanismul va spori securitatea aprovizionării cu gaze a acestor state, partajând în același timp sarcina financiară a umplerii capacităților de stocare ale Uniunii.

Regulamentul prevede, de asemenea, certificarea obligatorie a tuturor operatorilor de situri de stocare subterană a gazelor de către autoritățile statelor membre în cauză. Certificarea acestora vizează evitarea riscurilor potențiale de influență externă asupra infrastructurii critice de stocare, care ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii sau orice alt interes esențial în materie de securitate. Este prevăzută o procedură de certificare accelerată pentru siturile de stocare cu o capacitate mai mare de 3,5 TWh care au fost umplute la niveluri sub media Uniunii în 2020 și 2021.

Obligațiile de a umple capacitățile de stocare vor expira la 31 decembrie 2025, pe când obligațiile de certificare ale operatorilor de stocuri vor continua și după această dată. Regulamentul prevede acordarea unei derogări pentru Cipru, Malta și Irlanda atât timp cât aceste țări nu sunt direct interconectate cu sistemele de gaze ale altor state membre.

Salutând adoptarea în cadrul Consiliului Energie de la Luxemburg, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a declarat că  Parlamentul și Consiliul au dat dovadă de o abordare pozitivă și constructivă cu privire  la această propunere, informează Comisia Europeană

„Aceasta este o declarație importantă a unității, determinării și rapidității de acțiune a UE în fața demersurilor Kremlinului de a-și transforma în arme exporturile de gaze naturale. Acum este esențial să continuăm să ne îndeplinim noile obiective de stocare și să ne intensificăm pregătirea în cazul în care situația se va deteriora și mai mult”, a spus comisarul european. 


La 23 martie 2022, Comisia Europeană a prezentat proiectul său de regulament. Propunerea modifică două regulamente existente, privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale și accesul la rețelele pentru transportul gazelor naturale.

În concluziile sale din 24 și 25 martie 2022, Consiliul European a însărcinat Consiliul să examineze propunerile Comisiei, luând în considerare în mod corespunzător și respectând interesele statelor membre cu o capacitate de înmagazinare semnificativă pentru a asigura un echilibru adecvat între statele membre. Consiliul European a considerat că refacerea stocurilor de gaze în întreaga Uniune ar trebui să înceapă cât mai curând posibil, ținând seama pe deplin de măsurile naționale de pregătire.

Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord în cadrul negocierilor interinstituționale care au avut loc la 19 mai. Parlamentul European a adoptat regulamentul la 23 iulie. Adoptarea de către Consiliu închide procedura. Regulamentul va fi publicat foarte curând în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării sale.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasadorul României în SUA, primit de Joe Biden la Casa Albă: Dacă Rusia este principala amenințare, răspunsul nu poate fi decât o prezență militară americană și mai robustă în România

Published

on

© Andrei Muraru/ Facebook

Președintele Joe Biden a mulțumit României pentru ajutorul neprețuit pe care l-a oferit și continuă să îl ofere Ucrainei de la începutul invaziei rusești, a precizat luni ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, după ce a fost primit în Biroul Oval de liderul de la Casa Albă, context în care diplomatul român a pledat pentru creșterea prezenței militare americane în România, având în vedere faptul că Rusia este considerată principala amenințare la adresa securității europene.

“Am fost deosebit de onorat să fiu primit de către Președinte Joe Biden la Casa Albă. I-am transmis Președintelui Statelor Unite mesajul Președintelui Klaus Iohannis, precum și dorința noastră de a întări parteneriatul trainic dintre România și SUA. Președintele Biden a mulțumit României pentru ajutorul neprețuit pe care l-a oferit și continuă să îl ofere Ucrainei de la începutul invaziei rusești”, a scris Muraru, pe Facebook.

Diplomatul a pledat pentru creșterea prezenței militare a Statelor Unite în România.

“România este cel mai puternic aliat al SUA în regiune, dar zona Mării Negre este în acest moment cel mai vulnerabil loc din tot spațiul NATO. Iar dacă Rusia este principala amenințare iminentă și directă la adresa noastră și a vecinilor noștri, răspunsul nu poate fi decât o prezență militară americană și mai robustă în regiune și, în mod special, în România”, a precizat Muraru.

Drept măsură de descurajare a Rusiei și asigurare a aliaților, înainte ca Moscova să lanseze ofensiva militară împotriva Ucrainei, SUA au plasat 8.500 de soldați în alertă și au decis dislocarea a 3.000 de militari în Polonia (1.700), România (1.000) și Germania (300).  Statele Unite au repoziționat în România un batalion Stryker de aproximativ 1.000 de militari americani, aflați deja în teatrul de operațiuni din Europa. Aceste forțe au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România în cadrul sistemului obișnuit de rotație, dublând practic prezența militară americană pe teritoriul țării noastre, care ajunge la 2.000 de soldați.  

Ambasadorul român i-a adus și un elogiu liderului american.

“Alianțele puternice și oamenii înzestrați cu speranță au schimbat și vor continua să schimbe lumea. Mai mult ca oricând, vremurile pe care le trăim reclamă o voce clară și fermă. Fără curajul și determinarea Președintelui Biden, poate că NATO nu ar fi fost atât de întărită și de unită cum este astăzi. O istorie personală foarte convingătoare – așa s-ar putea intitula relația președintelui Biden cu România. Ca senator, a rememorat șeful guvernului federal american, a militat pentru integrarea României în NATO, experiență care l-a încurajat să creadă în destinul României”, a afirmat Andrei Muraru.

Astfel, ambasadorul României la Washington și președintele american au evocat vizitele pe care Biden le-a întreprins la București ca vicepreședinte, precum și recentă călătorie a Primei Doamne a SUA în România, care a ascultat istoriile zguduitoare ale unora dintre cei peste 1,3 milioane de ucraineni fugiți din calea războiului barbar și ajunși în România.

Statele Unite și România celebrează anul acesta 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Bogdan Aurescu îl primește la București pe omologul sârb. Se va discuta parcursul european al Serbiei și viitorul proiectelor comune

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va avea astăzi, 27 iunie 2022, consultări politice cu ministrul afacerilor externe al Republicii Serbia, Nikola Selaković, cu ocazia vizitei pe care acesta o efectuează la București, la invitația șefului diplomației române, se arată în comunicatul MAE.

Consultările politice dintre cei doi demnitari se vor axa pe modalitățile de diversificare a dialogului politic pe linia celor două ministere ale afacerilor externe, inclusiv privind modalitățile concrete de sprijinire a parcursului european al Republicii Serbia, precum și pe aspecte de interes privind problematica persoanelor aparținând minorităților naționale.

Consultările vor ocaziona, totodată, o amplă analiză a stadiului și perspectivelor de avansare a proiectelor de conectivitate de interes major pentru ambele state, îndeosebi în domeniile transport și energie, respectiv a proiectelor de cooperare economică și sectorială dintre România și Republica Serbia, inclusiv în domeniile energie, transport, turism, justiție, afaceri interne, educație, cultură, tineret, inclusiv din perspectiva oportunităților generate prin Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia.

De asemenea, cei doi miniștri vor efectua un schimb de vederi și evaluări cuprinzătoare privind situația de securitate din regiune, în contextul agresiunii armate a Federației Ruse la adresa Ucrainei.

La finalul consultărilor, ministrul Bogdan Aurescu și ministrul Nikola Selaković vor semna Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind acordarea dreptului de proprietate asupra clădirii „Luceafărul” României, și respectiv Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniile educației, științei, culturii, mass-media, tineretului și sportului.

Astfel, vizita oficială a ministrului afacerilor externe al Republicii Serbia, Nikola Selaković, are loc și în contextul soluționării de către autoritățile sârbe a aspectelor pendinte privind atribuirea proprietății complexului „Luceafărul” din Vârșeț, Republica Serbia, către statul român, care a urmărit consecvent, prin demersuri politico-diplomatice, în ultimii ani acest obiectiv.

La finalul discuțiilor, cei doi demnitari vor susține declarații comune de presă.


Complexul „Luceafărul” cuprinde una din cele mai impozante clădiri din Vârșeț (R. Serbia), fiind localizat în centrul orașului, pe un teren de aproximativ 2.460 m2. Complexul “Luceafărul” a fost construit începând cu anul 1894 și dat în folosință în 1904 de elita românească din regiune – preoți, avocați, proprietari de terenuri. Destinația inițială a fost Banca Luceafărul, care a finanțat activitatea agricolă a românilor din zonă, dar a devenit în scurt timp epicentrul acțiunilor de promovare a identității culturale și spirituale românești în Voivodina. Complexul “Luceafărul” a aparținut românilor peste 50 de ani (1894-1947), generând și concentrând o efervescență culturală ce a conferit forță, coeziune și continuitate a tot ce este românesc în statul vecin într-o perioadă dificilă din punct de vedere istoric și politic.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE1 min ago

Statele membre au adoptat definitiv regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în UE vor fi pline înainte de sezonul de iarnă

INTERNAȚIONAL5 mins ago

Maia Sandu efectuează prima vizită oficială la Kiev. Va fi primită de președintele Ucrainei Volodimir Zelenski

ROMÂNIA27 mins ago

Ambasadorul României în SUA, primit de Joe Biden la Casa Albă: Dacă Rusia este principala amenințare, răspunsul nu poate fi decât o prezență militară americană și mai robustă în România

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

SUA1 hour ago

Secretarul de stat american: Putin a eșuat în obiectivul său strategic în Ucraina, acela de a pune capăt suveranității și independenței acestei țări

U.E.1 hour ago

Josep Borrell subliniază că extinderea UE cu țările care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o „favoare”: Este în interesul nostru strategic

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu îl primește la București pe omologul sârb. Se va discuta parcursul european al Serbiei și viitorul proiectelor comune

G72 hours ago

G7: Johnson a arătat “entuziasm” pentru Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron, care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit

G72 hours ago

Liderii G7 îl ironizează pe Putin: “Ne păstrăm sacourile? Sau le scoatem?”/ “Avem dreptul la o demonstraţie de echitaţie cu torsul gol”

ROMÂNIA14 hours ago

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi4 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL7 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Team2Share

Trending