Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că parteneriatul franco-britanic intră într-o nouă eră, în care atât Franța, cât și Regatul Unit au o „responsabilitate specială” de a proteja securitatea Europei.

Într-un discurs rostit în fața ambelor Camere ale Parlamentului britanic la Palatul Westminster, în prima zi a vizitei sale de stat — prima de acest fel acordată unui lider european de la Brexit încoace — Macron a afirmat că revine atât Londrei, cât și Parisului sarcina de a „apăra ordinea internațională” în tradiția liderului britanic din timpul războiului, Winston Churchill.

El a lansat acest apel în contextul în care, potrivit spuselor sale, „regulile internaționale sunt sfidate de puteri destabilizatoare” care „încearcă să împartă lumea în favoarea lor”, relatează Politico Europe și The Guardian.

Numind decizia Regatului Unit de a părăsi UE „profund regretabilă”, Macron a subliniat că, deși în afara blocului european, Marea Britanie are în continuare un rol important de jucat în furnizarea de leadership politic pentru Europa.

În fața membrilor parlamentului reuniți la Westminster, Emmanuel Macron a invitat cele două țări să “avanseze mână în mână, cot la cot”, evocând un “destin comun” însemnat și un “viitor comun”, în pofida deciziei Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană.

„Țările noastre au o responsabilitate specială în ceea ce privește securitatea continentului”, a afirmat Macron. „Miza astăzi în Europa este capacitatea noastră de a ne asuma această responsabilitate, pentru a garanta noi înșine, într-o măsură mai mare, securitatea continentului nostru.”

Președintele francez pledează de mult timp pentru ca Europa să urmărească o mai mare „autonomie strategică” și să devină mai puțin dependentă de Statele Unite, în special în materie de apărare europeană — o inițiativă care, uneori, a exclus Regatul Unit.

Însă apelul lui Macron către Europa de a „reduce riscurile” („derisking”) ar putea să nu găsească ecou la Westminster, având în vedere că Marea Britanie rămâne profund atașată de relația sa specială cu Washingtonul, mai ales sub conducerea lui Donald Trump.

„Trebuie să reducem riscurile pentru societățile și economiile noastre… Trebuie să reducem dependențele excesive față de SUA și China”, le-a spus Macron parlamentarilor. A adăugat, însă, că nu pune China și Statele Unite „în aceeași categorie”.

Citiți și Reînnoirea Antantei Cordiale: Macron începe o vizită de stat în Regatul Unit, prima a unui lider european după Brexit și a unui președinte francez după aproape 20 de ani

Macron a vorbit la Westminster după ce el și soția sa, Brigitte, au fost primiți mai devreme la Windsor de către Rege și Regină, unde au condus o procesiune în caleașcă și au luat prânzul la Castelul Windsor. Vizita lui Macron este prima vizită de stat de când Regele Charles a urcat pe tron, iar atât Palatul, cât și Downing Street au întins covorul roșu.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a adresat de două ori Parlamentului britanic, deși nu a beneficiat de o vizită de stat completă, în timp ce Donald Trump nu a ținut un discurs la Westminster în timpul vizitei sale de stat din 2019.

Macron a folosit discursul pentru a-și reafirma angajamentul față de „coaliția celor dispuși”, inițiativa condusă de Regatul Unit și Franța pentru a proteja orice eventual armistițiu în Ucraina, pe care președintele francez a descris-o în alocuțiunea sa drept un „semnal că europenii nu vor abandona niciodată Ucraina”.

Președintele american Donald Trump a fost nominalizat oficial la Premiul Nobel pentru Pace de către premierul israelian Benjamin Netanyahu. Cei doi s-au întâlnit luni la Casa Albă, unde Netanyahu i-a înmânat lui Trump o scrisoare trimisă Comitetului Nobel Norvegian, în care îi susține candidatura la prestigioasa distincție, relatează The Guardian.

„Este pe deplin meritat și ar trebui să-l primești”, i-a spus Netanyahu lui Trump în momentul în care i-a înmânat scrisoarea.

Scrisoarea, datată 1 iulie, nu face referire la actualul război din Gaza, ci invocă rolul „pivotal” al șefului de la Casa Albă în promovarea unor acorduri diplomatice istorice între Israel și mai multe state arabe, în perioada 2020–2021, în timpul primului său mandat. Acordurile încheiate cu Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Maroc și Sudan au reprezentat o schimbare majoră în geopolitica Orientului Mijlociu.

„Președintele Trump a demonstrat o dedicare fermă și excepțională pentru promovarea păcii, securității și stabilității în întreaga lume”, se arată în scrisoarea transmisă de Netanyahu Comitetului Nobel.

Vizibil surprins, Trump a reacționat: „Asta nu știam. Wow. Venind în special de la tine, e foarte important pentru mine.”

Donald Trump a declarat în repetate rânduri că își dorește Premiul Nobel pentru Pace și a făcut presiuni recente asupra lui Netanyahu pentru a pune capăt conflictului din Gaza. Deși scrisoarea de nominalizare nu menționează acest război, Trump a subliniat că o eventuală pace în Gaza ar putea permite extinderea Acordurilor Abraham către alte state din regiune, cum ar fi Arabia Saudită, Liban sau Siria.

Netanyahu a reafirmat însă, în timpul întrevederii, că o încetare a focului în Gaza „nu trebuie să conducă la crearea unui stat palestinian”, reiterându-și opoziția fermă față de această opțiune. 

„Cred că palestinienii ar trebui să aibă toate prerogativele pentru a se autoguverna, dar niciuna dintre prerogativele care ne-ar putea amenința”, a declarat premierul israelian. „Și asta înseamnă că anumite prerogative, precum securitatea generală, vor rămâne întotdeauna în mâinile noastre”, a punctat el.

Referindu-se la tensiunile din Orientul Mijlociu, Netanyahu a declarat: „Cred că putem ajunge la o pace între noi și întregul Orient Mijlociu sub conducerea președintelui Trump și prin colaborare. Cred că putem stabili un acord foarte, foarte amplu, care să-i includă pe toți vecinii noștri.”

Aceasta nu este prima nominalizare la Nobel pentru Trump din 2025. În iunie, Pakistanul l-a propus pentru premiu, invocând rolul său în detensionarea conflictului dintre India și Pakistan la începutul anului.

Pe rețeaua Truth Social, Trump a declarat luna trecută, cu puțin timp înainte de a anunța o încetare a focului între Israel și Iran, că nu se așteaptă să primească distincția, indiferent de realizările sale diplomatice:

„Nu, nu voi primi Premiul Nobel pentru Pace, indiferent ce fac – fie în privința Rusiei/Ucrainei, fie a Israelului/Iranului –, dar oamenii știu, și asta este tot ce contează pentru mine!”, a scris el.

În urma unei operațiuni fără precedent asupra instalațiilor nucleare iraniene, Trump a intermediat un armistițiu între Israel și Iran, un pas considerat de analiști esențial pentru stabilizarea regiunii.

Suedia a finalizat contracte de apărare în valoare totală de peste 5 miliarde de coroane (525 milioane de dolari) cu Rheinmetall din Germania și Nammo din Norvegia pentru a-și consolida aprovizionarea cu muniție de artilerie, a anunțat marți Ministerul Apărării suedez.

„Cu această comandă, consolidăm capacitatea de apărare a Suediei. Este o investiție importantă în securitatea Suediei și a NATO”, a declarat ministrul apărării Pal Jonson într-un comunicat.

Sverige lägger nu den största beställningen på artilleriammunition sedan 1980-talet. Det handlar om över 5 miljarder till Rheinmetall & Nammo som går till artillerigranater och drivladdningar. Det stärker Archer-systemen och ökar försvarets uthållighet med leveranser redan i år. pic.twitter.com/xUWTBteOZK

— Pål Jonson (@PlJonson) July 8, 2025

Cea mai mare parte a contractului, în valoare de peste 4 miliarde de coroane, revine companiei Rheinmetall Denel Munition, o divizie a companiei germane Rheinmetall, și include obuze de artilerie și încărcături propulsive pentru sistemul de artilerie Archer al Suediei. O sumă suplimentară de 1 miliard de coroane a fost alocată companiei Nammo pentru achiziționarea de grenade explozive de 155 mm cu rază de acțiune extinsă.

Potrivit Ministerului Apărării suedez, scopul este de a consolida reziliența apărării și de a asigura accesul la materiale critice. Acordurile prevăd ca livrările de obuze de artilerie să înceapă încă din 2025 și vor continua în anii următori. Prin semnarea acordurilor cu doi furnizori, va crește și aprovizionarea pe termen lung cu muniție de artilerie. Muniția de artilerie, care include atât obuze, cât și încărcături propulsive, a fost insuficientă pe întreaga piață internațională de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia.