Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Sondaj YouGov alarmant, cu doar o săptămână înainte de alegerile europene: Peste jumătate dintre europeni cred că Uniunea Europeană se va dezintegra în următorii 20 de ani. Românii, la fel de pesimiști ca francezii când vine vorba de viitorul UE

Published

on

©️europeancommission/ Instagram

Dezintegrarea Uniunii Europene în următorii 20 de ani este o posibilitate realistă în opinia a mai mult de jumătate din 11 state, printre acestea aflându-se și România, relevă un sondaj de opinie realizat de YouGov, publicat miercuri de cotidianul The Guardian.

Sondajul, realizat la solicitarea grupului de reflecție European Council on Foreign Relations, arată că în Franţa, Germania, Belgia, Italia, Olanda, Austria, Slovacia, România, Grecia, Republica Cehă şi Polonia o majoritate din electorat consideră că dezmembrarea blocului comunitar european în 10-20 de ani este o ”posibilitate realistă”.

Datele sunt de-a dreptul dezolante mai ales în Franța, unde partidul La République En Marche (LREM) se află în urma formaţiunii de extremă-dreapta Adunarea Naţională (RN) în preferinţele electoratului pentru alegerile europene din 26 mai din această ţară.

Conform sondajului citat, 58% dintre cetățenii Franței – stat care la 9 mai 1950 propunea, prin vocea ministrului francez de Externe, Robert Schuman, înființarea Comunității Cărbunelui și Oțelului, forma embrionară ce avea să evolueze într-o nouă construcție identitară, Uniunea Europeană – consideră că este foarte probabil sau destul de probabil ca UE să se dezintegreze în următorii 20 de ani.

La egalitate cu Franța, Polonia și Italia, o altă cărămidă în fundația construcției europene, se află România, însă cea mai mare proporţie se înregistrează în Slovacia (66%).

Dintre cele 14 state analizate de YouGov, reprezentând 80% dintre locurile din Parlamentul European, doar în Suedia (44%), Danemarca (41%) şi Spania (40%) proporţia celor care prezic o implozie a UE este mai mică de 50%.

La aproape șapte decenii de la crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, cu părinți fondatori întrupați în Franța, Germania, Italia, Belgia, Olanda și Luxemburg, într-un pact menit să stăvilească ideea de război între statele membre, trei din zece cetățenii europeni chestionați au spus că un conflict între țările membre UE este o posiblitate realistă.

Acest sentiment este notabil existent în rândul celor care doresc să se abțină la alegerile europene sau vor vota pentru forțele extremiste săptămâna viitoare. Aproape jumătate dintre francezii (46%) care rezonează cu Adunarea Naţională (RN) și peste 40% dintre germanii care sprijină partidul Alternativa pentru Germania (AfD) sunt adepții acestei idei.

Realitatea relevată de sondaj arată îngrijorările care există la scară largă privind alegerile ce vor avea loc săptămâna viitoare, provocate de ascensiunea unor guverne populiste în mai multe state membre.

Președintele Franței, Emmanuel Macron a eșuat să își mențină poziția de vârf de lance al forțelor anti-populiste, în vreme ce președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a făcut apel la cetățeni să nu folosească alegerile drept un vot de protest.

În pofida impactului unificator al Brexit-ului în rândul UE-27, a apărut o nouă falie între est și vest. Premierul naționalist al Ungariei, Viktor Orban, care s-a opus în repetare rânduri sistemului de cote privind refugiații și care a pornit o campanie anti-Bruxelles și antisemită în care fostul său mentor, George Soros, este prezentat ca fiind înfățișarea răului, avansează în acțiunile sale de promovare a democrației iliberale.

În plus, nu trebuie uitat că, alături de Ungaria, și Polonia și România se află sub stricta observație a Comisiei Europene ca urmare a derapajelor de la principiul statului de drept, ”chintesența Europei ca entitate politică”.

Citiți și:
Comisia Europeană avertizează în premieră România cu activarea articolului 7. Frans Timmermans le-a trimis o scrisoare liderilor de la București la o zi după summitul de la Sibiu
Parlamentul European a votat cu largă majoritate în favoarea activării Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona împotriva Ungariei
Comisia Europeană a declanșat miercuri Articolul 7 împotriva Poloniei, ca urmare a unei controversate reforme a justiţiei. Varșovia și-ar putea pierde dreptul de vot în UE

Astfel, de-a lungul Europei, trei sferturi dintre alegători consideră că există probleme politice mari fie la nivel național, fie la nivelul UE, sau ambele. Spre exemplu, în Franța doar 15% dintre cetățeni cred că sistemul politic funcționează.

Cu toate acestea, sondajul mai arată că aproape 92% dintre votanți cred că vor avea de pierdut în cazul în care UE se destramă. Principalele temeri sunt legate de comerț sau de posibilitatea de a călători și lucra în alte țări membre.

De asemenea, cetățenii se tem că vor pierde unitatea în domeniul securității și apărării și tocmai din acest motiv apreciază apartenența la un bloc care poate contracara China și Rusia, pe fondul incertitundinilor economice, dar și pe fondul climatului riscant al relației transatlantice.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, implicat recent într-un scandal de corupție, nu își va prelua mandatul de europarlamentar

Published

on

©️ HC Strache Facebook

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, nu-şi va prelua mandatul în Parlamentul European, potrivit propriilor declaraţii făcute luni, el promiţând totodată să revină în politică imediat ce va descoperi cine i-a înregistrat pe ascuns în Ibiza (Spania) declaraţiile incriminatoare care au dus la demisia sa, luna trecută, transmite dpa, relatează Agerpres.

Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache, liderul formaţiunii de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPO), care făcea parte din coaliţia de guvernământ, şi-a dat demisia din funcţie în urma difuzării unei înregistrări video compromiţătoare în care Strache oferă contracte guvernamentale în schimbul sprijinului politic, transmit dpa, AFP şi Reuters, relatează Agerpres

Potrivit rezultatelor și site-ului Parlamentului European, Partidul Libertății FPÖ (Freiheitliche Partei Österreichs) a obținut un procentaj de 17,20%, clasându-se pe locul 3. Acest partid ocupă 3 mandate în Parlamentul European, făcând parte din grupul ID (Identity and Democracy).

După destrămarea coaliţiei de guvernare formate din conservatori şi extrema-dreaptă în urma demisiei vice-cancelarului lider al extremei-drepte Heinz-Christian Strache, Sebastian Kurs, cancelarul conservator a anunțat sâmbătă că vor fi convocate alegeri anticipate, anunță agențiile Reuters și EFE, potrivit Agerpres.

Citiți și: Cancelarul conservator, Sebastian Kurz, a anunțat alegeri anticipate în Austria după scandalul de corupție în care a fost implicat vicecancelarul Heinz-Christian Strache: ”Prea mult este prea mult”

Scandalul a izbucnit când revista Der Spiegel şi ziarul Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video în care Strache pare să ofere, în schimbul susţinerii politice, contracte în infrastructură unei femei care a pretins că este o potenţială donatoare bogată din Rusia. 

Citiți și:Liderul extremei drepte austriece, Heinz-Christian Strache, demisionează înaintea alegerilor europene, în urma unui scandal de corupție. Acesta guverna alături de cancelarul austriac Sebastian Kurz

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Partidul lui Emmanuel Macron, ALDE și Alianța USR PLUS au decis: Grupul lor din Parlamentul European a fost denumit Renew Europe

Published

on

©️ Dacian Cioloș/ Facebook

Partidul președintelui francez Emmanuel Macron și liberalii europeni au ales denumirea pentru noul lor grup în Parlamentul European, al treilea cel mai puternic din hemiciclu și din care face parte și Alianța 2020 USR PLUS, numele noii grupări politice fiind Renew Europe.

Grupul reunește membri ai Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), ai partidului La République En Marche, ai Alianței 2020 USR PLUS și alții.

”Am decis, astăzi, ca numele noului grup din Parlamentul European pe care l-am fondat alături de partenerii noștri din ALDE  și En Marche să fie Renew Europe (Reînnoim Europa). Numele grupului reflectă exact intențiile noastre: vrem să construim o Europă modernă, mai puternică, mai aproape de cetățeni. Deviza noastră este: Hotărâți să construim împreună o Europă liberă și echitabilă”, a scris Dacian Cioloș, președintele PLUS și viitor eurodeputat din partea Alianței 2020 USR PLUS.

Potrivit Politico Europe, partidul lui Macron a dorit cu insistență să evite cuvântul “liberal”, care este adesea folosit negativ în Franța ca o reprezentare a ultra-capitalismului.

“Grupul ALDE din Parlamentul European a fost redenumit Renew Europe”, a scris pe Twitter Chris Davies, membru al liberalilor și democraților din Marea Britanie.

Renew Europe a fost printre cele patru nume luate în calcul, alături de The Europeans, Europe Forward și ceva care implică cuvântul “Europa”.

Grupul are un număr total provizoriu de 110 de locuri în noul Parlament – cu 41 mai mult decât vechiul grup ALDE, în mare parte datorită partidului lui Macron, a liberal-democraților din Regatul Unit și a Alianței USR PLUS din România.

Delegația franceză este cea mai mare din noul grup. În cadrul noului grup format în Parlamentul European delegația Alianței 2020 USR PLUS, cu opt eurodeputați, va fi a treia ca mărime după cele ale Franței și Marii Britanii, iar după retragerea Regatului Unit din UE va deveni a doua cea mai importantă forță politică din grupul Renew Europe.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Uniunea Salvați România a validat afilierea la grupul ALDE – Renaissance – USR PLUS din Parlamentul European, unde Alianța 2020 va fi a treia cea mai mare delegație

Published

on

© Guy Verhofstadt/ Facebook

Comitetul Politic al Uniunii Salvați România, reunit sâmbătă la Brăila, a validat afilierea europeană la grupul ALDE+Renaissance+USR PLUS din Parlamentul European, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Decizia de validare a afilierii europene a întrunit 84 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și trei abțineri.

„Avem o datorie uriașă față de cei peste 2 milioane de români care au votat Alianța 2020 USR PLUS la alegerile din 26 mai și care au făcut din Alianță un jucător pe scena politică la egalitate cu PSD și PNL. Îi vom reprezenta pe români cu fruntea sus în Europa și vom încerca să reparăm tot răul pe care l-au făcut PSD și ALDE în ultimii doi ani și jumătate în ceea ce privește imaginea și credibilitatea României. Europarlamentarii Alianței 2020 USR PLUS vor demonstra că locul României este în Europa și că Europa poate însemna o sursă de progres și de prosperitate pentru toți românii”, a declarat Dan Barna, președintele USR.

În cadrul noului grup format în Parlamentul European, al cărui nume definitiv va fi stabilit în curând, delegația Alianței 2020 USR PLUS va fi a treia ca mărime după cele ale Franței și Marii Britanii.

Citiți și
Au fost publicate rezultatele finale la europarlamentare: PNL – 10 mandate, PSD – 8+1, Alianța USR PLUS – 8 mandate. Toți eurodeputații români, așteptați să facă parte din cele mai puternice 3 grupuri politice din Parlamentul European
Cine sunt cei 32 de eurodeputați care vor reprezenta România în Parlamentul European

Alianța 2020 USR PLUS a dobândit opt mandate în Parlamentul European în urma alegerilor europene pentru legislatura 2019-2024, obținând un scor de 22,4%, cu 0,1% mai puțin decât PSD.

Potrivit listei Alianței, cei opt eurodeputați din partea USR PLUS vor fi: Dacian Cioloș, Cristian Ghinea, Dragoș Pîslaru, Clotilde Armand, Dragoș Tudorache, Nicolae Ștefănuță, Vlad Botoș și Ramona Strugariu.

Grupul ALDE + Renaissance + USR PLUS va avea 106 mandate în noul Parlament European, fiind al treilea cel mai mare grup politic din noul hemiciclu.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending