Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Sondaj YouGov alarmant, cu doar o săptămână înainte de alegerile europene: Peste jumătate dintre europeni cred că Uniunea Europeană se va dezintegra în următorii 20 de ani. Românii, la fel de pesimiști ca francezii când vine vorba de viitorul UE

Published

on

©️europeancommission/ Instagram

Dezintegrarea Uniunii Europene în următorii 20 de ani este o posibilitate realistă în opinia a mai mult de jumătate din 11 state, printre acestea aflându-se și România, relevă un sondaj de opinie realizat de YouGov, publicat miercuri de cotidianul The Guardian.

Sondajul, realizat la solicitarea grupului de reflecție European Council on Foreign Relations, arată că în Franţa, Germania, Belgia, Italia, Olanda, Austria, Slovacia, România, Grecia, Republica Cehă şi Polonia o majoritate din electorat consideră că dezmembrarea blocului comunitar european în 10-20 de ani este o ”posibilitate realistă”.

Datele sunt de-a dreptul dezolante mai ales în Franța, unde partidul La République En Marche (LREM) se află în urma formaţiunii de extremă-dreapta Adunarea Naţională (RN) în preferinţele electoratului pentru alegerile europene din 26 mai din această ţară.

Conform sondajului citat, 58% dintre cetățenii Franței – stat care la 9 mai 1950 propunea, prin vocea ministrului francez de Externe, Robert Schuman, înființarea Comunității Cărbunelui și Oțelului, forma embrionară ce avea să evolueze într-o nouă construcție identitară, Uniunea Europeană – consideră că este foarte probabil sau destul de probabil ca UE să se dezintegreze în următorii 20 de ani.

La egalitate cu Franța, Polonia și Italia, o altă cărămidă în fundația construcției europene, se află România, însă cea mai mare proporţie se înregistrează în Slovacia (66%).

Dintre cele 14 state analizate de YouGov, reprezentând 80% dintre locurile din Parlamentul European, doar în Suedia (44%), Danemarca (41%) şi Spania (40%) proporţia celor care prezic o implozie a UE este mai mică de 50%.

La aproape șapte decenii de la crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, cu părinți fondatori întrupați în Franța, Germania, Italia, Belgia, Olanda și Luxemburg, într-un pact menit să stăvilească ideea de război între statele membre, trei din zece cetățenii europeni chestionați au spus că un conflict între țările membre UE este o posiblitate realistă.

Acest sentiment este notabil existent în rândul celor care doresc să se abțină la alegerile europene sau vor vota pentru forțele extremiste săptămâna viitoare. Aproape jumătate dintre francezii (46%) care rezonează cu Adunarea Naţională (RN) și peste 40% dintre germanii care sprijină partidul Alternativa pentru Germania (AfD) sunt adepții acestei idei.

Realitatea relevată de sondaj arată îngrijorările care există la scară largă privind alegerile ce vor avea loc săptămâna viitoare, provocate de ascensiunea unor guverne populiste în mai multe state membre.

Președintele Franței, Emmanuel Macron a eșuat să își mențină poziția de vârf de lance al forțelor anti-populiste, în vreme ce președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a făcut apel la cetățeni să nu folosească alegerile drept un vot de protest.

În pofida impactului unificator al Brexit-ului în rândul UE-27, a apărut o nouă falie între est și vest. Premierul naționalist al Ungariei, Viktor Orban, care s-a opus în repetare rânduri sistemului de cote privind refugiații și care a pornit o campanie anti-Bruxelles și antisemită în care fostul său mentor, George Soros, este prezentat ca fiind înfățișarea răului, avansează în acțiunile sale de promovare a democrației iliberale.

În plus, nu trebuie uitat că, alături de Ungaria, și Polonia și România se află sub stricta observație a Comisiei Europene ca urmare a derapajelor de la principiul statului de drept, ”chintesența Europei ca entitate politică”.

Citiți și:
Comisia Europeană avertizează în premieră România cu activarea articolului 7. Frans Timmermans le-a trimis o scrisoare liderilor de la București la o zi după summitul de la Sibiu
Parlamentul European a votat cu largă majoritate în favoarea activării Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona împotriva Ungariei
Comisia Europeană a declanșat miercuri Articolul 7 împotriva Poloniei, ca urmare a unei controversate reforme a justiţiei. Varșovia și-ar putea pierde dreptul de vot în UE

Astfel, de-a lungul Europei, trei sferturi dintre alegători consideră că există probleme politice mari fie la nivel național, fie la nivelul UE, sau ambele. Spre exemplu, în Franța doar 15% dintre cetățeni cred că sistemul politic funcționează.

Cu toate acestea, sondajul mai arată că aproape 92% dintre votanți cred că vor avea de pierdut în cazul în care UE se destramă. Principalele temeri sunt legate de comerț sau de posibilitatea de a călători și lucra în alte țări membre.

De asemenea, cetățenii se tem că vor pierde unitatea în domeniul securității și apărării și tocmai din acest motiv apreciază apartenența la un bloc care poate contracara China și Rusia, pe fondul incertitundinilor economice, dar și pe fondul climatului riscant al relației transatlantice.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ALEGERI EUROPENE 2019

Klaus Iohannis, la Craiova: ”Pentru liderii europeni, România contează, pentru liderii europeni, românii contează”

Published

on

© Administrația Prezidențială

România și cetățenii săi contează și sunt importanți pentru liderii europeni și pentru Uniunea Europeană, a afirmat președintele Klaus Iohannis, marți, la Craiova, cu ocazia lansării volumului său ”EU.RO – Un dialog deschis despre Europa”.

Întrebat despre rezultatele summitului de la Sibiu și despre mesajul liderilor europeni pentru România și pentru români, șeful statului a răspuns: ”pentru liderii europeni, România contează, pentru liderii europeni, românii contează”.

”Știți ce am învățat eu de acolo, de la Summit? Fiindcă mă întâlnesc de foarte multe ori cu oamenii aceștia, liderii europeni, în format de Consiliu European, de când sunt Președinte, ne-am întâlnit de peste 30 de ori. Ne cunoaștem, lucrăm împreună și, de aceea, îmi permit să fac această afirmație, fiindcă i-am simțit și mulți mi-au spus-o direct: pentru liderii europeni, România contează, pentru liderii europeni, românii contează. Am spus acest lucru și cu altă ocazie. Este fenomenal de important de înțeles. Pentru Europa, pentru Uniunea Europeană, România contează, românii contează. (…) Însă, într-o problemă, ei sunt foarte interesați, în problema statului de drept, a independenței justiției. Și vă spun și de ce. Uniunea Europeană nu este o Uniune strict economică, deci nu este un fel de târg, unde mergem și schimbăm mărfurile la liber. Mulți și-au imaginat că asta este Uniunea Europeană, o Uniune economică. Este și asta, și partea aceasta economică se numește Piața Unică. Este un mare succes al Uniunii Europene, dar Uniunea este mult, mult, mult mai mult decât atât. Este o Uniune care se bazează pe valori, care au fost numite valori europene sau valorile euroatlantice sau valorile democrației euroatlantice sau valorile democrației europene. Sunt valorile pentru care românii au luptat și mulți s-au sacrificat în decembrie 89. Democrație, libertate, stat de drept, sigur, și prosperitate, și libertatea de a te mișca, și libertatea schimburilor economice”, a afirmat Iohannis.

Anterior evenimentului de lansare a cărţii sale, şeful statului a avut o întâlnire cu autorităţile locale din regiunea Olteniei.

 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

”Marea vânătoare de posturi europene”: Cine sunt cei 17 politicieni proeminenți care ar putea prelua frâiele UE până în 2024 (Reuters)

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Alegerile pentru Parlamentul European care se vor desfășura în cele 28 de state membre ale UE, începe de joi și până duminică, vor da startul pentru ”marea vânătoarea de posturi europene”, scrie Reuters într-un material dedicat diferitelor nume care ar putea conduce instituțiile Uniunii Europene în următorii cinci ani, tratative care vor avea prima lor înfățișare pe 28 mai, la două zile după alegerile europene, când șefii de stat sau de guvern se vor reuni la Bruxelles.

Reuters transmite că orice acord va fi obținut în urma acestor tratative trebuie să pună în balanță interesele statelor și ale marilor familii politice europene, prezentând totodată și o serie de 17 nume de oameni politici europeni, unii dintre ei candidații cap de listă la șefia Comisiei Europene, alții foști prim-miniștri și politicieni cu o istorie în poziții cheie naționale, europene și internaționale. Separat, alte cinci nume sunt evocate pentru a deveni viitorul președinte al Băncii Centrale Europene.

Mai mult, numele celor vehiculați pentru a deveni viitori lideri cheie în angrenajul instituțional european apar în condițiile unor diferențe majore de viziune politică între principalii lideri europeni, în speță Emmanuel Macron și Angela Merkel, unde președintele francez nu susține crearea unei legături automate între rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European și numirea unui președinte al Comisiei Europene, procedura cunoscută sub denumirea de ”Spitzenkandidat”. De asemenea, negocierile pentru viitorul șef al Comisiei se extind și către alte funcții cheie precum cele de președinte al Consiliului European, de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate – ambele funcții numite de șefii de stat sau de guvern -, dar și cele de președinte al Băncii Centrale Europene sau poziții cheie de comisari europeni. Totodată, și funcția de președinte al Parlamentul European, deși decisă de membrii săi, intră în această ecuație pentru a menține balanța între interesele de reprezentare politică. De altfel, CaleaEuropeană.ro a analizat, pe larg, cum arată situația privind ”urzeala tronurilor” în Europa, plasată între rezultate electorale, putere politică și jocuri de culise.

Cine se urcă pe tronul pe care îl va elibera Jean-Claude Juncker?

©️ European Parliament

Potrivit Reuters, între pretendenții la succesiunea lui Jean-Claude Juncker la șefia Comisiei Europene se regăsesc, firește, candidații cap de listă ai marilor familii politice europene – Manfred Weber (PPE) și Frans Timmermans (PES -, însă alte nume luate în calcul sunt Michel Barnier, Margrethe Vestager, Kristalina Georgieva sau Christine Lagarde.

Apariția acestora din urmă este o consecință a opoziție președintelui Franței de a accepta procedura Spitzenkandidat. 

Reuters notează că Manfred Weber ar putea fi ajutat să ajungă președinte al Comisiei Europene de ”un rezultat bun al PPE” la scrutinul european, în vreme ce Frans Timmermans ”este tras în jos de slaba performanţă a socialiştilor la alegerile naţionale şi care se prefigurează a fi la fel la cele europene”.

©️ EPP/ Flickr

În ce-l privește pe Michel Barnier, negociatorul-șef al UE pentru Brexit ”caută în spatele scenei să capitalizeze respectul liderilor europeni” și ”ar putea fi agreat deopotrivă de preşedintele liberal Emmanuel Macron şi de cancelarul conservator german Angela Merkel”.

Margrethe Vestager face parte din ”Team Europe”, echipa de candidați propusă de cuplul electoral ”ALDE și formațiunea lui Emmanuel Macron”, iar Christine Lagarde este invocată ”de cei care cred că liderii europeni vor dori ca pentru prima dată o femeie să conducă UE”, ea fiind apreciată pentru ajutorul dat de FMI europenilor în timpul crizei din zona euro.

Includerea Kristaline Georgieva în această ecuație a apărut după ce Bloomberg a scris că, la Summitul de la Sibiu, liderii europeni au considerat-o pe Kristalina Georgieva drept unul dintre principalii competitori la preşedinţia Comisiei Europene. ”Este sprijinită discret de unele guverne est-europene pentru a deveni primul preşedinte al Comisiei Europene provenit dintr-o ţară fostă comunistă”, scrie Reuters.

Consiliul European: Ce fost sau actual lider național se va așeza pe scaunul ”facilitatorului de consens”

Mai departe, Reuters prezintă și o serie de posibilități pentru funcția de președinte al Consiliului European, instituție oficializată în 2009 după Tratatul de la Lisabona și care a fost condusă până acum de doi foști prim-miniștri și lideri proeminenți din partea PPE, Herman van Rompuy și Donald Tusk. Prin cutumă, președintele Consiliului European este cel care trebui să construiască un consens între liderii europeni și cu Comisia Europeană.

©️ EU Council

Interesant și faptul că actualul șef al Consiliului European, polonezul Donald Tusk, a făcut o pledoarie pentru ca viitoarele poziții cheie în instituțiile UE să fie ocupate având în vedere și un echilibru geografic între Est, Vest, Nord și Sud, precum și o balanță de gen.

Între numele liderilor vehiculați apar Dalia Grybauskaite, președinta Lituaniei aflată la final de mandat, Mark Rutte, premierul Olandei, Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene și fost prim-ministru al Letoniei, Andrej Plenkovic, premierul Croației, Charles Michel, premierul Belgiei, și Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

Deși Reuters nu menționează explicit funcția pentru care ar putea candida, printre politicienii favoriți să ocupe poziții cheie la Bruxelles se află și Alexander Stubb, fost contracandidat al lui Manfred Weber și fost prim-ministru al Finlandei, sau Hella Thorning-Schmidt, fost premier al Danemarcei.

©️ Guy Verhofstadt/ Facebook

Guy Verhofstadt sau Manfred Weber spre șefia Parlamentului European

Reuters scrie că Guy Verhofstadt, fost prim-ministru al Belgiei și actual lider al grupului ALDE în Parlamentul European, ar putea deveni noul președinte al Parlamentului.

”Un federalist european notoriu, el aspiră să devină preşedinte al Parlamentului European. La fel cum s-a întâmplat în actuala legislatură cu Martin Schulz şi Antonio Tajani, el ar putea împărţi cu altcineva mandatul, probabil cu Weber, fiecare câte doi ani şi jumătate”, precizează Reuters, numele lui Weber apărând în contextul în care nu ar fi numit președinte al Comisiei Europene.

Ascensiunea lui Pedro Sanchez în Spania aduce spaniolii mai aproape de poziții cheie europene

© Spanish Foreign Ministry

Reuters analizează și ascensiunea lui Pedro Sanchez în Spania, un fost fief politic al popularilor europeni și acum condus de socialiști. Din perspectiva influenței pe care noul premier spaniol o are în rândul familiei social-democrate europene, doi dintre miniștrii săi sunt priviți ca favoriți pentru poziții la nivel european: Josep Borrell, ministru de externe şi fost preşedinte al Parlamentului European, și Nadia Calvino, ministru al economiei și fost director general al departamentului pentru buget al Comisiei Europene.

Conform Reuters, printre posturile europene aflate în discuţie se numără şi cel de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), post râvnit deopotrivă de Franţa şi Germania. Printre posibilii viitori ocupanţi ai acestuia sunt evocaţi germanul Jens Weidmann, francezul Francois Villeroi de Galhau, finlandezul Olli Rehn, danezul Klaas Knot, toţi actuali şefi ai băncilor centrale din ţările lor, precum şi finlandezul Erkki Liikanen, fost preşedinte de bancă centrală.

Alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, considerate unele cruciale pentru viitorul UE, vor da startul procesului specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. Noul Parlament European se va reuni de la 1 iulie 2019, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 31 octombrie 2019. Ulterior, la 30 noiembrie 2019 își vor finaliza mandatele și președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. În ceea ce privește viitorul președinte al Consiliului European.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Guy Verhofstadt, mesaj pentru liderul italian de extremă dreaptă, Matteo Salvini, înainte de alegerile europene: “Te provoc la o dezbatere unu-la-unu, deoarece oamenii au dreptul să știe ce planuri diabolice pregătești”

Published

on

Guy Verhofstadt, liderul ALDE din Parlamentul European, îl convoacă pe Matteo Salvini la o dezbatere înainte de alegerile europene și îl acuză în același timp pe liderul italian de extremă dreaptă de un  complot cu Vladimir Putin, ce are ca scop „distrugerea Europei.”, relatează Politico.

Într-un mesaj video, postat pe contul său oficial de Twitter, fostul prim-ministru belgian i s-a adresat direct lui Matteo Salvini, ministrul italian de interne și lider al Partidului Ligii de extremă dreaptă. “Te provoc la o dezbatere unu-la-unu, deoarece oamenii au dreptul deplin să știe ce planuri diabolice pregătești”, a declarat el, cu trei zile înainte de începerea alegerilor pentru Parlamentul European.

În mesajul postat, Verhofstadt a făcut referire și la alte figuri eurosceptice, printre care Heinz-Christian Strache, liderul austriac de extremă dreaptă, care a demisionat recent în urma unui scandal  de corupție. Guy Verhofstadt consideră că asemenea lideri “sunt plătiți de Putin și complotează împreună cu el pentru a distruge Europa”.

Verhofstadt a declarat că a avut recent o dezbatere în Parlamentul European cu premierul italian Giuseppe Conte. Dar “știm cu toții că tu ești adevăratul lider al guvernului italian”, i-a transmis Guy lui Matteo Salvini.

“Spune-mi doar unde vrei să avem dezbaterea, la Bruxelles sau în Italia”, “voi fi acolo”, a adăugat Verhofstadt, care este, de asemenea, coordonatorul privind Brexit in Parlamentul European.

 

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending