Connect with us

SUA

Sondaj YouGov: Barack şi Michelle Obama sunt cele mai admirate personalităţi din lume în 2020

Published

on

© Barak Obama - Facebook

Barack şi Michelle Obama sunt cele mai admirate personalităţi din lume, conform unei anchete realizate de institutul de sondare a opiniei publice YouGov publicat vineri, informează DPA și Agerpres.

Conform YouGov, este pentru prima dată când fostul preşedinte american ajunge pe prima poziţie în topul celor mai admiraţi bărbaţi din lume de când a fost lansată iniţiativa, în 2014, detronându-l pe fondatorul Microsoft, miliardarul Bill Gates, care ocupă acum cea de-a doua poziţie în topul celor mai admiraţi bărbaţi.

Michelle Obama se află în fața actriței Angelina Jolie și a Reginei Elisabeta aII-a, pe lista celor mai admirate femei din 2020.

© YouGov

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Published

on

© US Embassy Bucharest

România deja este pe poziția a doua în topul producătorilor de petrol și gaze din Europa, a declarat miercuri Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA în România, la Conferința Anuală “Parteneriatul Strategic Româno-American în domeniul securității cibernetice”.

Potrivit acestuia, anul viitor va începe extracția gazelor din Marea Neagră, care ulterior va crește la capacitate maximă, la fel ca și centrala nucleară de la Cernavodă, care va ajunge să lucreze la capacitate maximă. Astfel, România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa, consideră ambasadorul.

“Rezervele sale (n.r. – României) de gaze naturale din platforma Mării Negre sunt foarte însemnate! România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa de îndată ce va începe realmente extracția anul viitor și va crește ulterior la capacitate maximă, iar la Cernavodă se va putea lucra la capacitate maximă! Ce realizare uluitoare!”, a spus Zuckerman, conform discursului său.

Acesta a amintit că la 9 octombrie România şi SUA au parafat, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.

“Proiectul de la Cernavodă reprezintă o paradigmă a viitoarelor colaborări româno-americane pentru construirea marilor proiecte de infrastructură”, a mai afirmat ambasadorul.

În același context, ambasadorul american în România a afirmat că țara noastră va găzdui în curând mai mulți militari americani și că SUA vor investi într-un proiect de conectare a Mării Baltice de Marea Neagră printr-o linie de cale ferată și o autostradă Gdansk-Constanța

Potrivit datelor Comisiei Europene, Olanda este principalul producător de gaze naturale din UE cu circa 33 miliarde metri cubi anual, urmată de România cu 10 miliarde metri cubi, informează Hotnews.ro.

În Marea Neagră s-ar afla zăcăminte de gaze estimate la circa 200 miliarde metri cubi. Americanii de la Black Sea Oil & Gas se pregătesc deja pentru extracție, urmând ca primele cantități de gaze din perimetrul Midia să ajungă în sistemul național de transport undeva pe la mijocul anului viitor. Pentru gazele aflate la mare adâncime, din perimetrul Neptun, deciziile de investiție au întârziat foarte mult din cauza legislației nefavorabile companiilor care dețin licențele. OMV Petrom, care deține licență pentru perimetrul Neptun, alături de americanii de la Exxon, au amânat de la an la an decizia de investiții. Companiile solicită modificarea Legii Offshore, însă până acum a lipsit voința politică. Actualul Guvern spune că vrea modificare prin Parlament, însă după alegeri, când va fi schimbată actuala configurație politică.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Alegeri SUA | Ultima dezbatere prezidențială. Donald Trump: “Nimeni nu este mai dur cu Rusia decât mine”. Joe Biden: Relațiile cu Kim Jong-un, “ca și cum ai spune că am avut o relaţie bună cu Hitler înainte să invadeze Europa”

Published

on

© Team Trump/ Facebook

Președintele american în exercițu Donald Trump și contracandidatul său, fostul vicepreședinte Joe Biden, s-au confruntat joi seară în cadrul celei de-a doua și ultimei dezbateri electorale, cu 12 zile înainte de alegerile prezidențiale din 3 noiembrie. Spre deosebire de precedenta dezbatere, marcată de intervenții nepoliticoase și atacuri la persoană între cei doi candidați, celor doi li s-au întrerupt automat microfoanele după 2 minute în care și-au expus răspunsul la o întrebare. Dezbaterea s-a desfășurat la Nashville (statul Tennessee), iar temele care au dominat discuția au fost pandemia de coronavirus, problema rasismului din SUA, dar și acuzațiile reciproce de corupție..

În comparație cu precedentele alegeri prezidenţiale, anul acesta vor fi numai două dezbateri, preşedintele în exerciţiu refuzând o dezbatere virtuală la 15 octombrie – un format propus pentru a evita riscul de contaminare după ce Trump fusese diagnosticat pozitiv la coronavirus.

Preşedintele american Donald Trump şi candidatul democrat la preşedinţia Statelor Unite, Joe Biden, şi-au încheiat joi a doua şi ultima dezbatere din campania electorală, despre care moderatoarea Kristen Welker a spus că a fost o discuţie “consistentă” şi o “dezbatere fantastică”, relatează dpa, potrivit Agerpres.

Dezbaterea a fost semnificativ diferită în ton şi atmosferă faţă de prima, cu mult mai puţine întreruperi şi cu discuţii mai profunde.

Donald Trump şi Joe Biden s-au înfruntat pe tema gestionării pandemiei de COVID-19, joi seară, în deschiderea ultimului lor duel televizat, la Nashville, cu 12 zile înainte de scrutin, potrivit AFP şi Reuters.

Pandemia de COVID-19: Donald Trump anunță că un vaccin va fi anunțat în următoarele săptămâni

“Cineva responsabil de atâţia morţi nu poate rămâne preşedintele Statelor Unite ale Americii”, a declarat Joe Biden, acuzându-l pe preşedintele american că “în continuare nu are plan” pentru a gestiona pandemia de COVID-19.

“Îl vom combate cu fermitate”, a spus Donald Trump, sosit fără mască pe scenă, la trei săptămâni după ce a fost diagnosticat pozitiv la coronavirus.

El a vorbit despre spitalizarea şi vindecarea sa, susţinând din nou că este “imunizat”.

“Avem un vaccin care vine, este gata, va fi anunţat în următoarele săptămâni”, a mai spus el, arătându-se însă evaziv în privinţa calendarului.

Biden promite sancțiuni pentru Rusia, China și Iran din cauza interferențelor în alegerile americane

“Dacă voi fi ales”, Moscova, Beijingul şi Teheranul vor plăti pentru ingerinţele lor în alegerile americane, a afirmat joi seară candidatul democrat, Joe Biden

“Am spus clar că indiferent de ţară, oricare ar fi, dacă interferează în alegerile americane, va plăti un preţ. Ele vor plăti un preţ, este extrem de clar. Aceste alegeri vor fi ultimele la care Rusia a participat. China a fost implicată într-o oarecare măsură, iar acum aflăm că Iranul este implicat. Va plăti un preţ, dacă voi fi ales, oricine interferează cu suveranitatea americană”, a spus fostul vicepreşedinte al lui Barack Obama.

Trump l-a acuzat pe Biden că a fost plătit de oligarhii ruși: “Nu este altcineva mai dur cu Rusia decât mine”

În replică, aşa cum a anunţat, Donald Trump i-a cerut lui Joe Biden “să ofere explicaţii” în legătură cu acuzaţiile de corupţie pe subiectul activităţilor fiului său Hunter în China şi în Ucraina, când candidatul democrat era vicepreşedinte în timpul mandatului lui Barack Obama (2009-2017).

“Nu am primit niciodată bani de la Rusia. Nu primesc bani de la Rusia”, a declarat preşedintele republican, adăugând însă că familia lui Biden a fost îmbogăţită de oligarhi ruşi.

“Nu este altcineva mai dur cu Rusia decât mine”, a spus Donald Trump, amintind că, în timpul preşedinţiei sale, a convins ţările din NATO să contribuie cu mai multe fonduri “pentru a se apăra de Rusia”.

“Pe voi v-au plătit cu mulţi bani şi probabil încă mai fac asta”, l-a acuzat Donald Trump pe adversarul său.

Joe Biden i-a răspuns că nu a primit niciodată bani din partea unei ţări străine. “Niciodată în viaţa mea nu am primit niciun cent din vreo sursă străină”, s-a apărat el.

Biden, despre relația lui Trump cu Kim Jong-un: E ca şi cum ai spune că am avut o relaţie bună cu Hitler înainte ca el să invadeze Europa

O parte importantă din dezbatere a fost consacrată şi diplomaţiei, ocazie pentru Biden de a denunţa relaţia dintre Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong Un.

“Ce a făcut? A legitimat Coreea de Nord. A spus despre el că este un bun prieten, însă (Kim – n.r.) este un golan”, a declarat Biden.

Donald Trump, care s-a întâlnit de trei ori cu liderul nord-coreean, s-a lăudat cu relaţia “foarte bună” cu Coreea de Nord şi că a îndepărtat ameninţarea unui “război nuclear”.

“E ca şi cum ai spune că am avut o relaţie bună cu Hitler înainte ca el să invadeze Europa”, a reacţionat Biden.

Cu peste 30 de milioane de americani care au votat deja prin corespondență, alegerile prezidențiale din SUA se vor desfășura pe 3 noiembrie. 

Sistemul electoral: câștigă candidatul care obține sprijinul din partea a cel puțin 270 de electori

Președintele Statelor Unite ale Americii este ales indirect. Spre deosebire de votul dat de cetățeni în alte sisteme democratice, în SUA  delegaţii şi electorii din Colegiul Electoral iau locul votanţilor direcţi. Populația nu este distribuită  în mod egal în statele americane iar scopul acestui sistem este ca statele mai puțin populate să nu fie ignorate în procesul electoral.

În total, Colegiul este format din 538 de electori, din care 435 sunt distribuiţi în funcţie de populaţia statelor, iar 100 sunt distribuiţi câte doi pentru fiecare stat american. Alţi trei electori sunt desemnaţi pentru capitala Washington D.C. Pentru ca un candidat să câştige alegerile are nevoie de susţinerea a cel puţin 270 de electori – jumătate plus unul.

Distribuirea electorilor se face, aproape în toate statele, după principiul „câştigătorul ia totul”, astfel candidatul care obţine majoritatea votului popular într-un stat va obţine toţi electorii acelui stat.

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV Expertul american Ian Brzezinski: Cu o administrație Trump sau o administrație Biden, prezența militară a SUA în România va crește. Sunteți un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor

Published

on

© Atlantic Council

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Traiectoria relațiilor SUA – România devine foarte “operațională” și, ca un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și a angajamentelor sale solide, România va avea oportunități importante, atât cu o a doua administrație Trump, cât și o administrație Biden la Casa Albă, precum și o continuitate în desfășurarea trupelor americane în regiune, a declarat Ian Brzezinski, expert american în securitate națională și politică externă în cadrul prestigiosului think tank Atlantic Council, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Vorbind de la Washington înainte de a doua și ultima dezbatere prezidențială dintre președintele Donald Trump și fostul vicepreședinte Joe Biden înainte de alegeri, Ian Brzezinski a descris modul în care politica externă a SUA și angajamentul american față de legătura transatlantică se vor dezvolta sub o a doua administrație Trump sau sub o administrație Biden.

Acestea sunt niște alegeri importante. Și există două viziuni foarte diferite despre lume care se ciocnesc, reflectate de președintele Trump și vicepreședintele Biden. (…) Vestea bună este că România alocă 2% din PIB (n.r. – pentru apărare) și are angajamentele solide față de operațiunile internaționale, inclusiv cele conduse de NATO, ceea ce îi permite actualului președinte sau următorului președinte să promoveze o agendă internaționalistă”, a spus Brzezinski.

Fost asistent al adjunctului secretarului american al Apărării pentru Europa și politica NATO în perioada 2001-2005, când România s-a alăturat Alianței Nord-Atlantice, Brzezinski a lăudat angajamentul României și a prezentat câteva sfaturi despre cum România poate să își creeze oportunități în relația cu administrație Trump sau Biden, în special în contextul în care România și Statele Unite vor sărbători în 2021 cea de-a 10-a aniversare a Declarației Comune pentru Parteneriatul Strategic semnată la Casa Albă de foștii președinți Obama și Băsescu.

Dacă Biden câștigă, cred că atunci când vine vorba de relația de securitate, vom vedea continuitate în ceea ce privește desfășurarea forțelor. Deci, suntem cu toții foarte conștienți de creșterea prezenței militare pe care președintele Trump a făcut-o nordul Europei Centrale. Și cred că acestea vor fi susținute și, eventual, sub administrarea Biden, consolidate. Există un impuls din ce în ce mai mare spre creșterea prezenței forțelor noastre în România, poate nu la fel de dramatic pe cât am văzut în Polonia, dar cred că într-un mod operațional și semnificativ din punct de vedere geopolitic. Cred că elanul ar continua într-o administrație Biden. Sper că așa va fi, însă acest lucru va fi influențat semnificativ de modul în care România va încuraja și facilita acest tip de cooperare și de rolul pe care îl joacă în NATO”, a explicat Brzezinski.

El a adăugat, de asemenea, că o administrație Biden va promova în Europa o agendă care “va cere de fapt Europei să facă mai mult în Europa”.

“Aceasta va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa de Vest și va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa Centrală, inclusiv asupra României”, a menționat Brzezinski.

În ceea ce privește a doua administrație Trump, Brzezinski a explicat oportunitățile care reies din tranziția la putere.

“O tranziție de la o primă administrație Trump la a doua administrație Trump creează oportunități, deoarece vor apărea fețe noi, planurile vor fi reevaluate și recalibrate și creează oportunitatea de a spori relațiile, a spus el.

Expertul în securitate națională a SUA și-a extins argumentul, menționând că “atunci când există o tranziție între două administrații diferite, de la o administrație Trump către o administrație Biden”, atunci “oportunitățile sunt și mai mari”. În acest context, el a sugerat ca România să ia inițiativa și să își valorifice angajamentele demonstrate.

Calea către acest tip de pârghie și oportunitate este prin inițiativă. Aș merge în domeniul securității pentru a arăta beneficiilor noilor capabilități (n.r. – ale României). De exemplu, sistemele de apărare aeriană Patriot, rachetele HIMARS, nu doar pentru a spori securitatea României, dar și securitatea regiunii”, a adăugat Brzezinski.

Subliniind un interes special pe care o administrație Biden îl va avea pentru Ucraina, expertul american a spus: “Ce poate face România pentru a-și actualiza relația de securitate cu Ucraina, acesta este ceva ce ar fi remarcat de noua echipă și ceva care probabil ar aduce beneficii relației SUA -România”.

Mai mult, Ian Brzezinski a vorbit despre Parteneriatul Strategic SUA-România pe baza experienței sale ca oficial american în domeniul extinderii și operațiunilor NATO, când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței.

România s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și în Statele Unite știm că avem un stat membru care investește 2% din PIB-ul său pentru apărare. România gândește constructiv și activ, acționând în mod proactiv în regiunea Mării Negre pe baza forțelor sale multilaterale aliate, inclusiv la misiuni conduse de SUA în întreaga lume. Experiența pe care am avut-o cu forțele române în Afganistan a fost cu adevărat una profundă pentru mine, deoarece se aflau în zone cu risc real, iar curajul soldaților aceștia este ceva ce nu voi uita”, a declarat Brzezinski,

El a subliniat recentele vizite la Washington ale ministrului afacerilor externe, ministrului apărării și ministrului economiei ai României, arătând că “aceste întâlniri au subliniat creșterea relației economice româno-americane, aprofundarea relației militare SUA – România și rolul sporit pe care relația SUA-România îl are în cooperări regionale, de exemplu, prin Inițiativa celor Trei Trei Mări în Europa Centrală și de Est”.

Traiectoria relațiilor româno-americane este foarte pozitivă. Nu este doar retorică și simbolică, este de fapt foarte operațională“, a mai spus el.

Având în vedere că România și noua administrație americană, condusă fie de Donald Trump, fie de Joe Biden, vor sărbători anul viitor a zecea aniversare a Declarației Comune a Parteneriatului Strategic, Ian Brzezinski a prezentat câteva oportunități pentru 2021: oportunitățile de gaze și energie din Marea Neagră, creșterea prezenței militare a SUA în România și în regiune pentru a descuraja acțiunile provocatoare ale Rusiei, investițiile SUA în Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări creat de România și Polonia și cooperarea tehnologică în cadrul Memorandumului de înțelegere 5G.

Aniversarea de 10 ani oferă o oportunitate de a adăuga energie și vigoare suplimentară parteneriatului strategic pe care îl avem“, a mai spus el.

Ian Brzezinski este un expert american în domeniul politicii externe și în domeniul militar. El este Resident Senior Fellow în cadrul Scowcroft Center for Strategy and Security, ce aparține de prestigiosul think tank american Atlantic Council. Ian Brzezinski are peste două decenii de experiență în problematici privind securitatea națională a SUA. Între 2001 și 2005 a deținut funcția de adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO în perioada administrației George W. Bush. Din această poziție, s-a ocupat îndeaproape de politica de extindere a NATO, planificarea și transformarea operațiilor NATO în Balcani, Mediterană, Afganistan și Irak. Unul din rezultatele majore din timpul activității sale este reprezentat de extinderea NATO din anul 2004, când și România a devenit stat membru al Alianței. Datorită activității sale, Ian Brzezinski a fost decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de comandor.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Dragoș Pîslaru6 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, despre înscrierea pentru votul prin corespondență: Românii din străinătate ne-au demonstrat din nou că sunt foarte apropiați de „acasă”

U.E.6 hours ago

Eurobarometru: Situația economică, principala preocupare a cetățenilor UE în contextul pandemiei de COVID-19

ROMÂNIA8 hours ago

România a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru “anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I”

ROMÂNIA10 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu: România solicită tuturor statelor să respecte dreptul internaţional în mod strict

Cristian Bușoi11 hours ago

Pactul Ecologic European: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE: România trebuie să își seteze ținte curajoase, dar care să nu ducă la prăbușirea independenței energetice

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Parlamentul European organizează prima Săptămână Europeană a Egalității de Gen

ROMÂNIA11 hours ago

COVID-19: Guvernul a aprobat acordul de împrumut cu UE în valoare de 4 mld. de euro pentru a reduce riscul de șomaj și pierderea veniturilor

ROMÂNIA12 hours ago

MApN: Încă doi militari români, răniți în Afganistan, vor fi transferați către Spitalul Militar ROL-3 din Baza Aeriană Bagram

NATO12 hours ago

Fregata “Regina Maria” participă la cea de-a treia misiune NATO din acest an pentru a descuraja potențiale amenințări în bazinul estic al Mediteranei

U.E.12 hours ago

Miniștrii mediului din UE, reuniți în Luxemburg, încearcă să ajungă la un acord cu privire la Legea Europeană a Climei

ROMÂNIA13 hours ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA4 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending