Consiliul UE a convenit asupra poziției sale referitoare la un act legislativ al UE privind prevenirea și combaterea introducerii ilegale de migranți. Obiectivul propunerii respective este de a armoniza dreptul penal al statelor membre cu privire la aspecte precum definirea și sancționarea introducerii ilegale de migranți. Poziția convenită astăzi va servi drept bază pentru viitoarele negocieri cu Parlamentul European.

Potrivit comunicatului oficial, lupta împotriva introducerii ilegale de migranți este o prioritate a UE și un element esențial în abordarea migrației ilegale.

„Dacă dorim să dăm dovadă de seriozitate în ceea ce privește protejarea frontierelor noastre, trebuie să intensificăm lupta împotriva introducerii ilegale de migranți. Incriminarea uniformă a acestei infracțiuni în întreaga UE ar juca un rol esențial în domeniul respectiv. Adoptând o poziție fermă împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți, putem proteja populația împotriva exploatării sale de către infractori”, a declarat ministrul ungar al justiției.

Infracțiunea de introducere ilegală de migranți

În conformitate cu textul convenit, statele membre trebuie să se asigure că asistarea intenționată a unui resortisant al unei țări terțe în vederea intrării, tranzitării sau a șederii pe teritoriul oricăruia dintre statele membre ale Uniunii Europene în schimbul unui beneficiu financiar sau material constituie o infracțiune în dreptul lor intern.

Sancțiuni

În ceea ce privește sancțiunile, țările UE trebuie să ia măsuri astfel încât infracțiunea de introducere ilegală de migranți să fie sancționată cu o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puțin trei ani. Nivelurile maxime ale sancțiunilor ar trebui să se extindă la cel puțin opt ani atunci când persoanele care introduc ilegal migranți își desfășoară activitatea ca parte a unei organizații criminale sau când recurg la acte grave de violență împotriva migranților. În cazul în care infracțiunea provoacă decesul unui migrant, durata maximă a pedepsei cu închisoarea ar trebui să fie de cel puțin zece ani. Statele membre pot decide să impună sancțiuni maxime mai mari.

Textul prevede, de asemenea, norme privind sancțiunile aplicabile persoanelor juridice: fie un procent din cifra de afaceri totală la nivel mondial, fie o sumă fixă de până la 40 de milioane de euro

Clauza umanitară

Statele membre au menținut propunerea inițială a Comisiei de a introduce, într-un considerent al propunerii, o așa-numită clauză umanitară. Scopul clauzei umanitare este de a specifica faptul că este posibil ca anumite tipuri de asistență acordată migranților aflați în situație ilegală, în special asistența acordată membrilor apropiați ai familiei sau sprijinul pentru asigurarea nevoilor umane de bază, să nu se califice drept infracțiune de introducere ilegală de migranți.

Deoarece această clauză va fi menținută în considerente, rămâne la latitudinea statelor membre să decidă modul de abordare a chestiunii sus-menționate în legislația națională. Textul accentuează, de asemenea, faptul că statele membre sunt libere să adopte sau să mențină o legislație națională care prevede măsuri mai stricte.

Etapele următoare

Poziția de astăzi a Consiliului va servi drept bază pentru viitoarele negocieri cu Parlamentul European, care încă lucrează la definirea poziției sale cu privire la proiectul de lege. Consiliul și Parlamentul European vor trebui să convină asupra unui text final.

În 2023, la frontierele externe ale UE au fost detectate aproximativ 380 000 de treceri ilegale ale frontierei. Europol estimează că peste 90 % dintre migranții aflați în situație ilegală care ajung în UE utilizează serviciile persoanelor care introduc ilegal migranți.

Introducerea ilegală de migranți este, de asemenea, o activitate infracțională foarte profitabilă. Pe baza cifrelor ONU, rețelele de persoane care introduc ilegal migranți obțin profituri anuale cuprinse între 4,7 și 6 miliarde de dolari.

Intrarea în spațiul Schengen este un semn de respect față de români și un câștig pentru companiile românești, care nu mai trebuie să piardă timp prin vămi, a declarat europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), după ce la Bruxelles a fost luată decizia privind aderarea țării noastre și cu frontierele terestre la spațiul Schengen, cu aplicare din 1 ianuarie 2025.

„România va adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025. Românii vor putea circula fără controale în spațiul Schengen. Decizia vizează eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu România și Bulgaria și între acestea. Românii nu vor mai fi supuși controlului de frontieră pentru verificarea documentelor. Intrarea în spațiul Schengen este un semn de respect față de români și este un câștig pentru companiile românești, care nu mai trebuie să piardă timp prin vămi”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Citiți și: Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în spațiul Schengen, rezultatul eforturilor depuse de miniștrii liberali

Dan Motreanu a reamtit că intrarea României în spațiul Schengen este rezultatul eforturilor depuse de miniștrii liberali: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne și Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe. 

„Guvernările PNL au acordat o atenție deosebită integrării României în spațiul Schengen, un exemplu elocvent în acest sens fiind închiderea MCV, obținută în urma reformelor realizate de un ministru liberal al Justiției. Toți reprezentanții PNL care au condus ministerele Afacerilor Interne, Justiției și al Afacerilor Externe în ultimii patru ani de zile au considerat dosarul Schengen o prioritate”, a adăugat eurodeputatul. 

Potrivit acestuia, în fața amânărilor repetate a deciziei, mulți români s-au simițit dezamăgiți, iar rezultatul de astăzi demonstrează că soluția „este reprezentată de continuarea negocierilor în interiorul UE, nu de amințări la televizor și de izolaționism”.

„Partidul Popular European, formațiunea europeană din care face parte PNL, susține aderarea României la spațiul Schengen, fapt reafirmat cu prilejul Congresului PPE desfășurat în luna martie la București”, a conchis Dan Motreanu. 

Reuniți joi la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au luat decizia aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre.

Potrivit deciziei, România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, și cu frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024.

Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a declarat joi, la Bruxelles, înainte de reuniunea Consiliului JAI că România va adera în totalitate la Schengen din 1 ianuarie 2025, iar pentru o perioadă de șase luni în care vor exista controale aleatorii la frontierele terestre, făcute pe baza analizelor de risc.

Joi, 12 decembrie, miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, se arată într-o informare a Consiliului UE, la o zi după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat miercuri ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.

Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a reiterat luni, la Bruxelles, că armele furnizate de Italia Ucrainei pot fi utilizate „doar în interiorul teritoriului ucrainean.” Declarația a fost făcută în contextul reuniunii miniștrilor de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene, subliniind că poziția Romei rămâne neschimbată, informează AFP, preluat de Agerpres.

„Poziţia noastră asupra utilizării de arme de către Ucraina nu s-a schimbat, ele pot fi utilizate doar în interiorul teritoriului ucrainean,” a declarat Tajani, în condițiile în care SUA au autorizat Ucraina, duminică, să utilizeze rachete cu rază lungă de acțiune împotriva unor ținte din Rusia.

Decizia Washingtonului marchează o schimbare majoră în politica față de Ucraina, permițând forțelor ucrainene să lovească obiective logistice și aerodromuri rusești cu rachete capabile să atingă distanțe de câteva sute de kilometri. Acest pas strategic vine cu doar câteva săptămâni înainte de preluarea președinției de către Donald Trump, susținător al încheierii rapide a războiului dintre Rusia și Ucraina.

Tajani a subliniat și importanța găsirii unei soluții diplomatice, exprimându-și sprijinul pentru organizarea unei conferințe de pace internațională. „Sunt în favoarea unei conferințe de pace în prezenţa ruşilor, chinezilor, indienilor şi brazilienilor,” a declarat el, adăugând că Beijingul ar putea juca un rol pozitiv în a convinge Moscova să înceteze „acest război lipsit de sens.”

Totodată, ministrul italian a condamnat prezența soldaților nord-coreeni care luptă alături de forțele ruse, considerând-o un semnal negativ pentru perspectivele de pace.

Declarațiile lui Tajani subliniază poziția prudentă a Italiei în sprijinirea Ucrainei, concentrându-se pe respectarea limitelor impuse pentru utilizarea armamentului și promovarea unui dialog diplomatic internațional.