Connect with us

COMISIA EUROPEANA

LIVE VIDEO&TEXT. SOTEU 2018. Jean-Claude Juncker, în ultimul său discurs din PE privind starea Uniunii: Este timpul ca Europa să își ia destinul în propriile mâini

Published

on

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker susține în fața Parlamentului European, discursul său anual privind Starea Uniunii. Cel de-al patrulea și ultim discurs susținut de Juncker în calitate de șef al executivului comunitat se înscrie în perspectiva alegerilor europene din 2019 și în contextul dezbaterii în curs referitoare privind viitorul UE cu 27 de state membre, după lansarea celor cinci scenarii prin intermediul Cărții Albe.

Calea Europeană transmite în format LIVE și LIVE TEXT principalele declarații ale președintelui Comisiei Europene, dar și reacții ale oficialilor europeni și europarlamentarilor români, în cadrul unei corespondențe din Strasbourg.

Anul trecut, Juncker și-a schițat viziunea sa cu privire la modul în care ar trebui să evolueze Uniunea Europeană până în 2025. Potrivit Comisiei Europene, anul acesta, vor fi trasate liniile de urmat pentru atingerea unor rezultate pozitive până la summit-ul de la Sibiu, din luna mai 2019. Retragerea Marii Britanii din UE, ascensiunea populismului, o presiune crescândă a migrației și disensiunile dintre statele membre sunt doar unele dintre provocările  stringente cărora Uniunea Europeană trebuie să le găsească un răspuns adecvat.

Foto: European Parliament

Foto: Calea Europeană

VIDEO 3: 

VIDEO 2:

VIDEO 1:

LIVE TEXT: 

Jean-Claude Juncker: „În concertul națiunilor, vocea europeană trebuie să fie inteligibilă, comprehensibilă, distinctă pentru a fi ascultată și auzită”

Comisia actuală, ca și predecesoarea ei reprezintă un scurt moment în lunga istorie a UE

Ora bilanțului definitiv pentru Comisia pe care o repzidez nu a venit încă, nu voi prezenta un bilanț a aceea ce am făcut, munca va continua în lunile următoare

Ne dorim o UE mai bună în fiecare zi, mai sunt multe lucruri de făcut, despre asta aș vrea să vă vorbesc

În 1913, europenii se așteptau să trăiască într-o pace durabilă, însă un război s-a dezlănțuit un an mai târziu

Vorbesc despre această perioadă pentru că UE este garantul păcii, trăim într-un continent care cunoaște pacea grație Uniunii Europene

Să respectăm mai mult UE, să ne apărăm modul de a fi, să spunem da patriotismului care nu se opune altora, să respingem populismul care caută vinovați în loc de soluții care să ne permită să trăim mai bine

Foto: European Parliament

Care este starea UE în 2018? Europa a depășit criza economică și financiară care ne-a lovit într-o manieră extrem de brutală și a avut o creștere economică în 21 de trimestre și 12 milioane de locuri de muncă, mai mult decât populația Belgiei

Investițiile își revin, mai ales prin intermediul EFSI pe care unii, din ce în ce mai rar, continuă să îl numească Planul Juncker

Grecia- după ani dureroși, mari probleme sociale fără precedent, Grecia a reușit să se pună pe picioare, salut efotrturile herculene

UE are astăzi acorduri comerciale cu 70 de țări, împreună reprezentăm 40% din comerțul mondial

UE a devenit o forță de neocolit; la Washington am vorbit în numele Europei

Unii au criticat acordul meu cu Trump, nu a fost o surpriză, când Europa vorbește cu o singură voce nu reprezintă o surpriză, are putere

Seceta din această vară ne-a amintit importanța eforturilor de a asigura siguranța generațiilor viitoare

Putem să alegem să nu vedem pericolul climatic, dar avem datoria să privim spre viitor.

Lumea care se schimbă în fiecare zi, e din în ce mai volatilă, provocările se multiplică. E nevoie de eforturi pentru a construi o Europă mai unită și mai puternică

Trebuie să definim atitudinea noastră privind țările din Balcanii de Vest, altfel alții vor fi cei care vor decide cum va arăta vecinătatea noastră imediată

Dacă ne uităm în jurul nostru, în Siria, zona Idlib este o provocare pentru noi totți, nu putem să tăcem față de iminentul dezastru umanitar. 

Europa nu mai poate avea nicio asigurare că alianțele de ieri vor fi și alianțele de mâine.

Lumea de astăzi are nevoie de o Europă puternică și unită.

Nu îmi place acest unilateralism, rămân un multilateralist convins

Europa trebuie să devină un actor global. Suntem deja plătitori globali

Comisia Europeană vrea ca PESCO să devină complet operațională

O precizare importantă: nu vom militariza UE, ce vrem este să fim mai responsabili și mai independenți

Doar o Europă puternică și unită poate proteja cetățenii

Noi, europenii, pentru că suntem cea mai mare piață unică din lume putem stabili norme pentru inteligența artificială. Putem face asta dacă suntem uniți

Galileo este un succes exclusiv european și putem fi mândri de asta

Suveranitatea europeană nu va fi nicidată dirijată împotriva altora, trebuie să rămână un continent deschis și nu va întoarce spatele lumii,mai ales a lumii care suferă. Europa aparține tuturor, nu doar câtorva.

Se apropie alegerile europarlamentare de anul viitor. Cele aproximativ 150 de zile care ne separă de alegeri pot aduce cetățenilor noștri dovada că UE își poate respecta angajamentele luate la începutul acestui mandat, să surmonteze diferențele nord sud și est-vest. Europa este prea mică pentru se diviza.

Atunci când în mai 2019 vom merge la alegeri, pe cetățeni îi va interesa ca giganții internetului să plătească acolo unde își câștigă banii.

Autnci când europenii vor alege, nu îi vor interesa bunele intenții. Dacă vrem să îi convingem de corectitudinea noastră, trebuie să interzicem plasticul.

În mai 2019, europenii nu vor aplauda dacă, în continuare, vom schimba ora. Schimbarea orei trebuie anulată. Statele membre trebuie să decidă singure dacă cetățenii lor doresc să trăiască cu ora de vară sau iarnă.

A venit momentul să colaborăm mai strâns, astfel încât să putem realiza ce ne-am propus înainte de alegerile europarlamentare.

Nu accept ca Comisia să fie făcută responsabilă pentru toate neajunsurile care au exista, ce-i drept. Propunerile noastre sunt cunoscute de toată lumea în privința migrației și a refugiaților și trebuie aplicate

Comisia va fi ținută ca fiind unica responsabilă, însă țapi ispășitori sunt în toate instituțiile

Cetățenii se așteaptă ca UE să îi protejeze

Comisia Europeană propune ca propaganda teroristă și mesajele să fie eliminate în decurs de o oră de pe internet. În doar o oră pot apărea pagube majore

Noul procuror european va acționa și în combaterea terorismului, trebuie să îi putem urmări și transfrontalier, pentru că ei nu au granițe

Propunem și noi măsuri transfrontaliere pentru spălarea banilor.

Avem nevoie de alegeri libere și echitabile, trebuie să protejăm împotriva unor state terțe sau a unor interese private.

Trebuie să investim mai mult în relațiile cu țările din Africa

Vrem să construim un nou parteneriat cu Africa, o nouă alianță pentru investiții și locuri de muncă sustenabile, am puea crea peste 10 milioane de locri de muncă în următorii cinci ani. Planul de investiții lansat în urmă cu doi ani constă în 44 de milioane de euro. Schimburile comerciale cu Africa nu sunt suficiente, trebuie să multiplicăm acordurile, un acord de liber schimb

Un alt subiect unde e nevoie să dăm dovadă de unitate este Brexit

Respectăm decizia Marii Britanii de a părăsi UE, dar deplângem această decizie. Cerem guvernului britanic să înțeleagă că un stat care părăsește UE nu poate să aibă aceleași privilegii ca un stat membru. Și nu poți face parte din anumite părți ale pieței unice.

Susținem poziția Irlandei în ceea ce privește granița, ne dorim o soluție „creativă” și vom sprijini elementele acordului Vinerea Marea

După 29 martie 2019, Marea Britanie nu va fi o țară terță oareacare, ci un partener apropiat

Michel Barnier este aproape de un acord

Relațiile cu Marea Britanie trebuie guvernate de stabilitate.

Până la alegerile europene, la summitul care va avea loc pe 9 mai, mairămâne multă treabă de făcut.

La Sibiu trebuie să convingem cetățenii că împărtășim aceeași concepție privind scopul UE, fiindcă poporului nu îi plac incertitudinile, poporul vrea indicații clare și nu vrea jumătăți de măsură

Până atunci trebuie un acord cu Japonia, (…) un acord de principiu privind viitorul buget al UE 

Mi se spune adesea, la nivel înalt, că nu putem lua o hotărâre înainte de alegeri, ca și cum alegerile ar fi o criză a democrației

Nu, este normal ca în democrație să fie alegeri. Și este normal ca înainte de alegeri să luăm o decizie privind calea de urmat.

Până anul viitor trebuie să dezvoltăm și mai mult rolul monedei euro, la 20 de ani de la existență

Este ridicol ca companiile europene să cumpere avioane americane în dolari și nu în euro. Comisia va prezenta, până la finalul anului, pași pentru a consolida moneda euro, un instrument activ pentru suveranitatea europeană; avem nevoie de curățenie, aă aprofundăm și consolidăm UEM. Trebuie finalizată UEM. 

Tot înainte de Sibiu aș vrea să facem progrese privind consolidarea politicii noastre externe. Trebuie să ne consolidăm capacitatea de a vorbi pe o singură voce, un singur glas

Astăzi, Comisia Europeană propune vot cu majoritatea calificată în domenii privind politica externă. Repet acest mesaj pe care l-am prezentat în detaliu anul trecut. Vom face propuneri ca în anumite domenii, în ce privește politica externă, să acționăm ca majoritate calificată

Tratatul permite Consiliului European să ia o decizie în acest sens, prin clauza pasarelă.

Modul în care disutăm despre dezacordurile noastre mă îngrijorează, devin din ce în ce mai numeroase.

Construcția europeană nu avansează prin aceste polemici care rănesc

Mă îngrijorează unul în care unii tratează mass media și jurnaliștii. Libertatea presei nu trebuie pusă sub semnul întrebării în Europa. Nu există democrație fără o presă liberă

În general, trebuie să regăsim virtuțile compromisului, a ajunge la un compromis nu înseamnă că ești slab (…) Comisia se opune tutoror atacurilor asupra statului de drept

Rămânem preocupați de evoluția dezbaterilor din unele state membre

art 7 trebuie să se aplice acolo unde statul de drept este în pericol

Dpdv acesta, Timmermans face o muncă remarcabilă, dar adesea e singurul care apără statul de drept, are susținerea mea fermă și a întregii Comisii

Există un punct de la care nu putem să derogăm – deciziile Curții Europene de Justiție trebuie executate.

Respectarea deciziilor justiției nu este opțională, ci obligatorie

Aș vrea ca Europa să nu mai fie spectator pe stadionul mondial, ci un actor constructiv, un arhitect al lumii de mâine

În concertul internațional, vocea Europei trebuie să fie comprehensibilă pentru a fi ascultată

Aș vrea să facem eforturi mai mari pentru a apropia estul și vestul Europei, să încheiem acest trist spectacol al divizării Europei

Aș vrea ca UE să își controleze mai bine dimensiunea socială

Pentru 2024 trebuie să avem liste transnaționale și aș vrea să spunem „nu”naționalismului bolnăvicios și „da” patriotismului luminat

Europa este cel mai important lucru al vieții mele, o iubesc și voi continua să o fac

Manfred Weber, liderul grupului PPE: 

Vreau să vă mulțumesc că ați apărat valorile europene

În ceea ce privește implementarea obiectivelor, s-au realizat multe, avem milioane de noi locuri de muncă 

PPE este mândru de realizările de până acum 

Astăzi trebuie să ne uităm spre viitor, ne bucură propunerea de a avea 10000 de ofițeri Frontex la granițe

Zona Schengen aduce mai multe securitate, nu mai puțină

solicităm consiliului pentru a include Bulgaria și Croația în Schengen

Solicit guvernului român să oprească riscurile care afectează procesul de luptă împotrivva corupției pentru că toate aceste trei state ar trebuie să aibă posiilitatea să se alăture zonei Schengen

Europa este o Europă a democrației 

Udo Bullmann, liderul grupului S&D:

Sunt politicile noastre la înălțimea obiectivelor noastre? 

Dle Weber, nu am depășit aceste crize – gândiți-vă la prăpastia nord-sud și la schimbările climatice 

Societățile din est au nevoie de un acord, care merge mai departe de Bratislava, îi interesează energia, reindustrializarea. Țările din estul Europei merită un viitor decent, e envoie de un acord decent. Cred că așa vom putea rezolva problema migrației

Nu este acceptabil ca tinerii din sud să nu aibă nicio perspectivă 

Uitați-vă ce se întâmplă chiar și în Suedia, oamenii vor de la noi rezultate.

De ce CE nu propune ca fiecare copil din UE să aibă acces gratuit la sănătate, educație, locuință, pentru a oferi un viitor nou pentru UE? 

Ryszard Antoni (ECR): 

Pe partea plusurilor, aș trece Planul Juncker, care a fost un succes

Există și o parte a minusurilor: imigrația și criza demografică. Nu dvs sunteți responsabil, ci dna Merkel care a deschis frontierele europene 

Cred că întărirea frontierelor europene este o propunere târzie, am petrecut câțiva ani propunând o soluție absurdă de la început, s-au făcut multe presiuni pe această temă.

Întrebarea pe care toți trebuie să ne-o punem este: Este UE într-o situație mai bună acum decât atunci când ați preluat mandatul? 

Cred că răspunsul este clar nu. 

Numărul persoanelor nesatisfăcute de proiectul european sunt tot mai multe. Comisia Europeană a o responsabilitate politică. 

Guy VERHOFSTADT (ALDE): 

Hai să ne gândim la ce era Europa în Războiul Rece, știți ce e Cortina de Fier? Europa este unită acum

-Sunteți din altă lume, 20 de milioane de europeni au murit urmare a naționalismului pe care îl practicați astăzi 

-Voiam de fapt să încep prin a saluta discursul privind SOTEU și să fac referire la Africa-aveți dreptate, Jean-Claude, nu au nevoie de caritate, ci de un parteneriat real cu noi. PE trebuie să vă susțină în acest obiectiv

-Întrebarea mea este puțin diferită de cea a altor lideri de grup. Anul trecut, ne-ați prezentat ”moștenirea” și dacă o putem transpune în realitate în acest an al alegerilor, pe fondul creșterii populismului, avem lideri autoritari, domnul Kaczynski,  dl Orban deraiază partidele europene, similar cu ce face domnul Trump în SUA.

-Adevărul care deranjează este că încearcă să submineze politica europeană din interior

-Este important ca europenii să fie uniți împotriva tendințelor autoritare

-Conducerea UE nu ține doar de putere matematică, ci și de autoritate morală 

-Dle Juncker, vă solicit ca Comisia Europeană să vină cu propuneri specifice pentru a proteja alegerile noastre față  de imixtiuni străine, cum s-a întâmplat în SUA și alte state europene și identificarea lor pe platforme de social media

-în SUA a fost procurorul special Robert Mueller, și există deja o serie întreagă de puneri sub acuzare

-Un procuror special trebuie să investigheze aceste lucruri până nu este prea târziu, cer Comisiei să ia o inițiativă în acest sens. 

-Toate articolele tratatului să fie incluse în propunerile dvs, pentru că sunt convins că pe lângă britanici, vor mai fi și alții care nu sunt de acord.

-Unanimitatea în UE este o problemă majoră, de exemplu în domeniul migrației unde nu se pot lua decizii 

Ska Keller (Verzi): 

-Mulți lideri europeni fac din UE un țap ispășitor

-Putem fi puternici dacă nu ne slăbim noi înșine

-Agricultura este atât victimă, cât și călău în privința schimbărilor climatice, CE ar trebui să fie mai ambițioasă 


Foto: European Parliament

România, țara cea mai invocată anul trecut de Jean-Claude Juncker în discursul său

Numele României a fost rostit de cinci ori în cadrul discursului privind Starea Uniunii Europene al lui Jean-Claude Juncker de anul trecut, țara noastră fiind statul membru UE la care președintele Comisiei Europene a făcut cele mai multe referiri în alocuțiunea sa susținută în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg. Șeful Comisiei Europene a făcut referiri la România în ceea ce privește necesitatea ca țara noastră să adere la Spațiul Schengen, dreptul copiilor din România de a avea acces la vaccin împotriva rujeolei, făcând trimitere și la momente cheie importante pentru viitorul României și al UE: Centenarul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 și organizarea unui summit extraordinar european pe 30 martie 2019 în România pentru construirea unei Europe mai unite. 

Referirile la România ale președintelui CE au venit în contextul în care țara noastră se pregătește să dețină, în premieră, între 1 ianuarie – 30 iunie 2019 președinția rotativă a Consiliului UE, o perioadă ce va fi marcată de negoierile ieșirii Marii Britanii din UE, alegerile europene ce vor determina viitoarea componență a Parlamentului European și noua Comisie Europeană, aici incluzând noul președinte al executivului comunitar, dar și de negocierile privind viitorul buget al UE post 2020.

Comisia Europeană și-a propus ca negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual să se încheie până la alegerile europene din mai-iunie 2019, astfel încât în timpul președințiilor austriacă și română la Consiliul UE vor trebui trasate liniile finale. Atât președintele Comisiei Europene, cât și comisarul european pentru buget au transmis că noul buget va trebui să acopere lipsa contribuției Marii Britanii în contextul Brexit, una cifrată la aproximativ 13 miliarde de euro. România a transmis, prin intermediul președintelui Klaus Iohannis, disponibilitatea de a crește contribuția națională pentru bugetul Uniunii Europene la aproximativ 1.1% din PIB.

Road2Sibiu – Viitorul Uniunii Europene, trasat de liderii europeni reuniți în România

În discursul său din 2017 privind starea Uniunii Europene, președintele Juncker a prezentat o foaie de parcurs cu principalele etape către o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică. Plecând de la această foaie de parcurs, liderii naționali s-au întâlnit la Tallinn (Estonia), unde au convenit asupra unei Agende a liderilor – o listă cu chestiunile și provocările cele mai arzătoare pentru care trebuie găsite soluții înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2019.

La propunerea președintelui CE, la 9 mai 2019, liderii statelor membre se vor reuni la Sibiu, în România, un moment cu atât mai simbolic cu cât reuniunea are loc de Ziua Europei.

Evenimentul se preconizează a fi un punct culminant al procesului, în care participanții își vor reînnoi angajamentul față de o Uniune Europeană care acționează decisiv în domeniile care contează cu adevărat pentru europeni.

După discursul privind Starea Uniunii, Jean-Claude Juncker vine la București, unde participă la Summit-ul celor Trei Mări găzduit de România

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va participa la Summit-ul Inițiativei celor Trei Mări pe care România îl găzduiește în perioada 17-18 septembrie

Singura vizită a lui Juncker la București în calitate de președinte al Comisiei a avut loc pe 11 mai 2017, în contextul manifestațiilor dedicate Zilei Europei. Atunci, Jean-Claude Juncker, cel care a semnat la 25 aprilie 2005, în numele președinției Consiliului UE, Tratatul de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, s-a adresat Parlamentului României, s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis șa participat la un dialog cu cetățenii moderat și transmis LIVE de CaleaEuropeana.ro.

 


În fiecare an, discursul privind starea Uniunii prezintă realizările din anul anterior și prioritățile pentru anul care urmează. Președintele schițează, de asemenea, modul în care Comisia va aborda cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană. Discursul este urmat de o dezbatere în plen, care lansează dialogul cu Parlamentul European și Consiliul în vederea elaborării programului de lucru al Comisiei pentru anul următor.

Primul discurs privind Starea Uniunii a fost susținut în 2010, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Detalii despre: 

Starea Uniunii 2017

Starea Uniunii 2016

Starea Uniunii 2015

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

Published

on

© Raluca Turcan/ Facebook

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate, dar și despre digitalizarea serviciilor furnizate de instituțiile care țin de Ministerul Muncii.

”Reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate, dar și digitalizarea serviciilor furnizate de instituțiile care țin de Ministerul Muncii sunt principalele subiecte pe care le-am abordat în cursul întrevederii de astăzi cu Nicolas Schimt, Comisar european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale. Comisia Europeană ne-a furnizat un sprijin important în definirea obiectivelor noastre de reformă și a investițiilor incluse în PNRR. De asemenea, consultările pe care le avem permanent, la nivel tehnic, cu direcțiile de specialitate ale Comisiei ne sunt cu adevărat utile în demersurile noastre de a moderniza serviciile oferite de instituțiile noastre”, a precizat Turcan într-un mesaj publicat pe Facebook.

În cadrul întrevederii, ministrul Muncii și comisarul european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale au discutat și convenit asupra unor proiecte importante. 

Astfel, Turcan a anunțat că România a prevăzut în PNRR componenta de digitalizare a ANOFM, instituția cu atribuții – cheie și în domeniul formării, și în domeniul plasării forței de muncă, ministerul Muncii având sprijnul Comisiei Europeen pentru a întări rolul acestei instituții. 

”Creșterea gradului de ocupare, obiectiv important al Ministerului Muncii, depinde în foarte mare măsură de gradul de calificare a forței de muncă în profesiile cerute pe piață. La nivel național, participarea adulților la programele de formare și învățare continuă este una foarte scăzută comparativ cu alte țări din Uniune. În plus, pandemia din ultimul an a subliniat, pe de o parte, necesitatea de a forma competențe digitale și, pe de alta, aceea de a adapta programele de formare specificului unei economii post-pandemie. ANOFM, instituția cu atribuții – cheie și în domeniul formării, și în domeniul plasării forței de muncă, are nevoie să fie eficientizată și modernizată. Am prevăzut în PNRR componenta de digitalizare a acestei instituții, dar la aceasta se va adăuga o schimbare de abordare în modul de furnizare a serviciilor, printr-o mai strânsă colaborare cu angajatorii”, a explicat Turcan. 

Aceasta a prezentat concluziile evaluărilor pe care le-am făcut, la minister, în ceea ce privește eficiența serviciilor sociale furnizate în momentul de față grupurilor vulnerabile, precum și viziunea României asupra modului în care ”ne dorim să arate asistența socială în România”.

”Garanția pentru copii este o prioritate și pentru Comisie, și pentru România. Vom primi sprijinul necesar din partea Comisiei pentru a putea implementa garanția pentru copii, la nivel național și ne propunem să stabilim, în acest sens, o colaborare cu ministerele implicate. Ne propunem să folosim fondurile europene pentru investiții în economia socială, instrument insuficient folosit până acum pentru crearea de locuri de muncă și pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile. Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare poate include o axă de intervenție dedicată zonei de economie socială, mai ales în zonele rurale defavorizate unde astfel de întreprinderi pot face diferența pentru categoriile vulnerabile. Comisia ne va furniza asistență pentru dezvoltarea economiei sociale în România”, a mai spus ministrul Muncii.

Citiți și: 
Ministrul Raluca Turcan a discutat cu comisarul european Elisa Ferreira despre îmbunătățirea serviciilor sociale: România va avea la dispoziție, în premieră, un Program Operațional de Incluziune și Demnitate Socială

Oficiaul român a efectuat marți și miercuri o vizită la Bruxelles. Pe lângă cei doi comisari, ministrul Muncii a avut o întrevedere și cu secretarul general al PPE, Antonio Lopez, ”un prieten al României care cunoaște marea diaspora românească din Spania și un politician european care a pledat pentru țara noastră în fața liderilor europeni”.  

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat miercuri primul plan de redresare și reziliență, pe cel al Portugaliei, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, fiind un pas important în vederea deblocării celor 16,6 miliarde de euro detaliate în documentul depus de Lisabona la 22 aprilie.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, cele 13,9 miliarde de euro sub formă de granturi și cele 2,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) oferă Portugaliei sprijinul necesar pentru a implementa măsurile cruciale de investiții și de reformă.

Comisia Europeană a evaluat PNRR-ul Portugaliei pornind de la criteriile stabilite în cadrul Regulamentului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență: dacă investițiile și reformele cuprinse în documentul depus sprijină tranziția verde și digitală, dacă acestea contribuie la gestionarea eficientă a provocărilor identificate în cadrul Semestrului European și dacă consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială.

În urma acestei analize, instituția europeană a constatat că Planul Național de Redresare și Reziliență al Portugaliei include un set extins de reforme și investiții a căror sinergie contribuie la abordarea provocărilor economice și sociale prezentate în recomandările specifice de țară înaintate Lisabonei în cadrul evaluărilor Semestrului European din 2019 și 2020: accesibilitatea și reziliența serviciilor sociale și a sistemului de sănătate, piața forței de muncă, educație, cercetare, dezvoltare și inovare, tranziție verde și digitală.

Planul Portugaliei cuprinde proiecte distribuite pe șase domenii europene. Aceste proiecte de investiții abordează aspecte comune tuturor statelor membre, contribuind la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică.

De asemenea, Lisabona a direcționat 38% dintre fondurile alocate prin MRR către măsuri menite să sprijine obiectivele climatice, transpuse în: investiții prin care va fi finanțat un program de renovare la scară largă pentru a crește eficiența energetică a clădirilor sau pentru promovarea utilizării surselor alternative de energie în procesele industriale.

În egală măsură, Portugalia va folosi 22% dintre fondurile alocate pentru a sprijini tranziția digitală. Obiectivele în acest sector sunt: digitalizarea administrației publice și modernizarea sistemelor informatice ale Serviciului Național de Sănătate, crearea laboratoarelor de informatică în școlile gimnaziale și centre de formare profesională.

Prin acest aviz pozitiv, Comisia Europeană invită Consiliul să aprobe formal, în maximum patru săptămâni, planul Portugaliei.

Acceptul dat de Consiliu va permite astfel Comisiei Europene să vireze Portugaliei primele fonduri din Mecanismul de Redresare și reziliență, sub formă de prefinanțare de până la 13% din bugetul total al planului, adică 2,2 miliarde de euro.

După Portugalia, este de așteptat ca și Spania să primească această veste pozitivă, în contextul în care Ursula von der Leyen a început turneul NextGenerationEU, statul iberic fiind al doilea popas al oficialului european. 

În ceea ce privește țara noastră, Planul Național de Redresare și Reziliență al României ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat miercuri o comunicare comună cu privire la relațiile Uniunii Europene cu Rusia, definind Moscova drept “o provocare strategică” și subliniind că “un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată”, documentul fiind dat publicității în ajunul summitului dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, care are loc pe teren neutru, la Geneva.

În preambulul Consiliului European și la solicitarea celor 27 de lideri ai statelor membre, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au dat publicității comunicarea comună, sub formă de recomandări înaintea reuniunii Consiliului European din 24-25 iunie cu privire la modalitățile de consolidare a punerii în aplicare a politicii UE față de Rusia. De asemenea, documentul Comisiei Europene apare la o zi distanță după ce președintele american Joe Biden și liderii instituțiilor europene au decis marți, la summitul de la Bruxelles, demararea negocierilor UE-SUA pentru instituirea unui dialog strategic cu privire la Rusia.

“Istoria, geografia și oamenii leagă UE și Rusia. Starea relațiilor noastre este complexă. Trebuie să identificăm provocările și să profităm de oportunități. Alegerile deliberate și acțiunile agresive ale guvernului rus din ultimii ani au creat o spirală negativă. Gestionarea relației UE-Rusia continuă să reprezinte o provocare strategică esențială pentru UE. Ca răspuns, UE trebuie să continue să acționeze în unitate și cu consecvență, apărând valorile și interesele noastre fundamentale”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în comunicatul remis de executivul de la Bruxelles.

La rândul său, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a subliniat că “în circumstanțele actuale, un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată.

“Ambiția noastră ar trebui să fie aceea de a explora căi care ar putea contribui la schimbarea treptată a dinamicii actuale într-o relație mai previzibilă și mai stabilă. UE va respinge, va constrânge și se va angaja simultan cu Rusia, pe baza unei înțelegeri comune puternice a obiectivelor Rusiei și a unei abordări pragmatice bazate pe principii”, a adăugat el.

Gestionarea unei provocări strategice, o triplă abordare: presiuni, constrângere, implicare

Dacă condițiile politice permit acest lucru, potențialul de cooperare UE-Rusia este considerabil. Cu toate acestea, guvernul rus urmărește în mod activ obiective care merg în direcția opusă. Rusia sfidează și subminează adesea dreptul internațional și principiile-cheie ale OSCE și ale Consiliului Europei la care s-a angajat. Aceasta încearcă să influențeze, să intervină și să destabilizeze UE și statele sale membre, precum și țările noastre partenere. Iar Rusia recurge la o represiune politică din ce în ce mai mare, inclusiv în ceea ce privește drepturile omului și libertățile fundamentale, pentru a menține actuala ordine politică și economică din țară.

Având în vedere această provocare, comunicarea comună analizează stadiul de punere în aplicare a celor cinci principii care ghidează relațiile UE cu Rusia, și anume: punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk; consolidarea relațiilor cu partenerii estici ai UE și cu alți vecini; consolidarea capacității de reziliență a UE; angajamentul selectiv cu Rusia în chestiuni de interes pentru UE; contacte interumane și sprijin pentru societatea civilă rusă.

Pentru a face față provocării strategice reprezentate de conducerea rusă, în conformitate cu aceste principii, Comisia și Înaltul Reprezentant propun ca UE să respingă, să constrângă și să angajeze simultan Rusia, cu scopul de a se îndrepta către un angajament mai constructiv și un angajament politic mai ferm din partea conducerii ruse. Acest lucru este indispensabil pentru a schimba cursul neproductiv actual al acestei relații importante.

A face presiuni

UE va continua să facă presiuni împotriva încălcărilor drepturilor omului și va apăra valorile democratice, inclusiv în forurile internaționale. UE va continua să aducă în discuție încălcările constante ale dreptului internațional comise de Rusia în Ucraina, Georgia și în alte părți. UE își va reafirma sprijinul față de Ucraina și față de integritatea teritorială, suveranitatea și independența acesteia. Aceasta include solicitarea adresată Rusiei de a-și asuma responsabilitatea în calitate de parte la conflict și de a pune în aplicare pe deplin acordurile de la Minsk. UE va continua să răspundă în mod corespunzător la acțiunile răuvoitoare ale guvernului rus, inclusiv la amenințările hibride, și va urmări să limiteze resursele de care guvernul rus se poate folosi pentru a-și duce la îndeplinire politica externă perturbatoare.

Constrângerea

Pentru a constrânge încercările Rusiei de a submina interesele UE, Uniunea însăși trebuie să devină mai robustă și mai rezistentă. Comunicarea comună propune contracararea amenințărilor și a acțiunilor rău intenționate într-un mod mai sistematic și în mod concertat, asigurând în același timp coordonarea cu parteneri cu vederi similare, cum ar fi NATO și G7. UE ar trebui să își dezvolte în continuare capacitatea de securitate și apărare cibernetică, precum și capacitățile de comunicare strategică. De asemenea, ar trebui să continuăm să ne consolidăm capacitățile împotriva amenințărilor hibride și să folosim mai bine pârghiile oferite de tranziția noastră energetică.

UE va intensifica sprijinul acordat partenerilor noștri estici, depunând eforturi pentru a realiza întregul potențial al Parteneriatului estic. Viitorul summit al Parteneriatului estic va fi o ocazie importantă pentru a crea această agendă comună post-2020.

Implicare

Pentru a-și promova propriile interese, UE ar trebui să implice Rusia în câteva provocări cheie. Pandemia COVID-19 a demonstrat interesul comun pentru un angajament constructiv în domeniul sănătății publice, în timp ce noi împărtășim, de asemenea, un interes comun pentru combaterea schimbărilor climatice și a altor probleme de mediu, ceea ce necesită un dialog mai strâns cu Rusia, cel mai imediat în perioada premergătoare COP-26 și COP-15 ale Organizației Națiunilor Unite. Comunicarea comună propune, de asemenea, un angajament mai tehnic cu guvernul rus în ceea ce privește numeroasele probleme economice iritante, valorificând avantajele competitive ale UE. UE va intensifica contactele interumane, ceea ce ar putea include o mai mare facilitare a eliberării vizelor pentru anumiți cetățeni ruși, și își va consolida, de asemenea, sprijinul acordat societății civile ruse și apărătorilor drepturilor omului. Este necesară, de asemenea, cooperarea în cadrul Dimensiunii Nordice, în Arctica, în ceea ce privește prevenirea conflictelor și problemele regionale și globale, de la Iran și Orientul Mijlociu la Afganistan, de la combaterea terorismului la neproliferare.

Ce urmează?

Comunicarea comună va fi prezentată în cadrul Consiliului European din 24-25 iunie. Pe baza acestei comunicări comune, liderii vor discuta despre relațiile UE-Rusia și despre calea de urmat în politica UE privind Rusia.

Pe baza evoluțiilor generale și a orientărilor Consiliului European, Comisia și Înaltul Reprezentant vor operaționaliza propunerile prezentate în comunicarea comună.

Comunicarea privind relațiile UE cu Rusia a fost prezentat[ în contextul mai larg vizitei Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, la Moscova (5-6 februarie 2021). Vizita șefului diplomației europene la Moscova a produs un larg ecou și critici cu privire la o umilire diplomatică a Uniunii Europene.

Rusia a declarat persona non grata și a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilateraleRusia și-a motivat decizia în baza faptului că acești diplomați au participat la protestele pro-Navalnîi, opozantul rus încarcerat la revenirea sa în țară după ce a fost otrăvit și condamnat la închisoare. Ulterior, Germania, Polonia și Suedia au recurs la măsuri de retorsiune față de expulzările din Rusia, iar cele trei țări UE au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

În luna martie, miniștrii de externe europeni au adoptat noi măsuri restrictive sub regimul global de sancțiuni al UE privind drepturile omului, între cele 11 persoane și patru entități sancționate regăsindu-se și persoane și entități responsabile de represiunea împotriva persoanelor LGBTI și a oponenților politici din Cecenia în Rusia. De asemenea, statele membre UE au oficializat sancţiunile împotriva a patru înalţi funcţionari ruşi implicaţi în proceduri judiciare angajate împotriva opozantului rus Aleksei Navalnîi şi în reprimarea susţinătorilor săi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL12 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR14 hours ago

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Daniel Buda14 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Dacian Cioloș15 hours ago

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

SĂNĂTATE16 hours ago

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

POLITICĂ16 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda14 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO3 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE7 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Team2Share

Trending