Connect with us

COMISIA EUROPEANA

LIVE VIDEO&TEXT. SOTEU 2018. Jean-Claude Juncker, în ultimul său discurs din PE privind starea Uniunii: Este timpul ca Europa să își ia destinul în propriile mâini

Published

on

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker susține în fața Parlamentului European, discursul său anual privind Starea Uniunii. Cel de-al patrulea și ultim discurs susținut de Juncker în calitate de șef al executivului comunitat se înscrie în perspectiva alegerilor europene din 2019 și în contextul dezbaterii în curs referitoare privind viitorul UE cu 27 de state membre, după lansarea celor cinci scenarii prin intermediul Cărții Albe.

Calea Europeană transmite în format LIVE și LIVE TEXT principalele declarații ale președintelui Comisiei Europene, dar și reacții ale oficialilor europeni și europarlamentarilor români, în cadrul unei corespondențe din Strasbourg.

Anul trecut, Juncker și-a schițat viziunea sa cu privire la modul în care ar trebui să evolueze Uniunea Europeană până în 2025. Potrivit Comisiei Europene, anul acesta, vor fi trasate liniile de urmat pentru atingerea unor rezultate pozitive până la summit-ul de la Sibiu, din luna mai 2019. Retragerea Marii Britanii din UE, ascensiunea populismului, o presiune crescândă a migrației și disensiunile dintre statele membre sunt doar unele dintre provocările  stringente cărora Uniunea Europeană trebuie să le găsească un răspuns adecvat.

Foto: European Parliament

Foto: Calea Europeană

VIDEO 3: 

VIDEO 2:

VIDEO 1:

LIVE TEXT: 

Jean-Claude Juncker: „În concertul națiunilor, vocea europeană trebuie să fie inteligibilă, comprehensibilă, distinctă pentru a fi ascultată și auzită”

Comisia actuală, ca și predecesoarea ei reprezintă un scurt moment în lunga istorie a UE

Ora bilanțului definitiv pentru Comisia pe care o repzidez nu a venit încă, nu voi prezenta un bilanț a aceea ce am făcut, munca va continua în lunile următoare

Ne dorim o UE mai bună în fiecare zi, mai sunt multe lucruri de făcut, despre asta aș vrea să vă vorbesc

În 1913, europenii se așteptau să trăiască într-o pace durabilă, însă un război s-a dezlănțuit un an mai târziu

Vorbesc despre această perioadă pentru că UE este garantul păcii, trăim într-un continent care cunoaște pacea grație Uniunii Europene

Să respectăm mai mult UE, să ne apărăm modul de a fi, să spunem da patriotismului care nu se opune altora, să respingem populismul care caută vinovați în loc de soluții care să ne permită să trăim mai bine

Foto: European Parliament

Care este starea UE în 2018? Europa a depășit criza economică și financiară care ne-a lovit într-o manieră extrem de brutală și a avut o creștere economică în 21 de trimestre și 12 milioane de locuri de muncă, mai mult decât populația Belgiei

Investițiile își revin, mai ales prin intermediul EFSI pe care unii, din ce în ce mai rar, continuă să îl numească Planul Juncker

Grecia- după ani dureroși, mari probleme sociale fără precedent, Grecia a reușit să se pună pe picioare, salut efotrturile herculene

UE are astăzi acorduri comerciale cu 70 de țări, împreună reprezentăm 40% din comerțul mondial

UE a devenit o forță de neocolit; la Washington am vorbit în numele Europei

Unii au criticat acordul meu cu Trump, nu a fost o surpriză, când Europa vorbește cu o singură voce nu reprezintă o surpriză, are putere

Seceta din această vară ne-a amintit importanța eforturilor de a asigura siguranța generațiilor viitoare

Putem să alegem să nu vedem pericolul climatic, dar avem datoria să privim spre viitor.

Lumea care se schimbă în fiecare zi, e din în ce mai volatilă, provocările se multiplică. E nevoie de eforturi pentru a construi o Europă mai unită și mai puternică

Trebuie să definim atitudinea noastră privind țările din Balcanii de Vest, altfel alții vor fi cei care vor decide cum va arăta vecinătatea noastră imediată

Dacă ne uităm în jurul nostru, în Siria, zona Idlib este o provocare pentru noi totți, nu putem să tăcem față de iminentul dezastru umanitar. 

Europa nu mai poate avea nicio asigurare că alianțele de ieri vor fi și alianțele de mâine.

Lumea de astăzi are nevoie de o Europă puternică și unită.

Nu îmi place acest unilateralism, rămân un multilateralist convins

Europa trebuie să devină un actor global. Suntem deja plătitori globali

Comisia Europeană vrea ca PESCO să devină complet operațională

O precizare importantă: nu vom militariza UE, ce vrem este să fim mai responsabili și mai independenți

Doar o Europă puternică și unită poate proteja cetățenii

Noi, europenii, pentru că suntem cea mai mare piață unică din lume putem stabili norme pentru inteligența artificială. Putem face asta dacă suntem uniți

Galileo este un succes exclusiv european și putem fi mândri de asta

Suveranitatea europeană nu va fi nicidată dirijată împotriva altora, trebuie să rămână un continent deschis și nu va întoarce spatele lumii,mai ales a lumii care suferă. Europa aparține tuturor, nu doar câtorva.

Se apropie alegerile europarlamentare de anul viitor. Cele aproximativ 150 de zile care ne separă de alegeri pot aduce cetățenilor noștri dovada că UE își poate respecta angajamentele luate la începutul acestui mandat, să surmonteze diferențele nord sud și est-vest. Europa este prea mică pentru se diviza.

Atunci când în mai 2019 vom merge la alegeri, pe cetățeni îi va interesa ca giganții internetului să plătească acolo unde își câștigă banii.

Autnci când europenii vor alege, nu îi vor interesa bunele intenții. Dacă vrem să îi convingem de corectitudinea noastră, trebuie să interzicem plasticul.

În mai 2019, europenii nu vor aplauda dacă, în continuare, vom schimba ora. Schimbarea orei trebuie anulată. Statele membre trebuie să decidă singure dacă cetățenii lor doresc să trăiască cu ora de vară sau iarnă.

A venit momentul să colaborăm mai strâns, astfel încât să putem realiza ce ne-am propus înainte de alegerile europarlamentare.

Nu accept ca Comisia să fie făcută responsabilă pentru toate neajunsurile care au exista, ce-i drept. Propunerile noastre sunt cunoscute de toată lumea în privința migrației și a refugiaților și trebuie aplicate

Comisia va fi ținută ca fiind unica responsabilă, însă țapi ispășitori sunt în toate instituțiile

Cetățenii se așteaptă ca UE să îi protejeze

Comisia Europeană propune ca propaganda teroristă și mesajele să fie eliminate în decurs de o oră de pe internet. În doar o oră pot apărea pagube majore

Noul procuror european va acționa și în combaterea terorismului, trebuie să îi putem urmări și transfrontalier, pentru că ei nu au granițe

Propunem și noi măsuri transfrontaliere pentru spălarea banilor.

Avem nevoie de alegeri libere și echitabile, trebuie să protejăm împotriva unor state terțe sau a unor interese private.

Trebuie să investim mai mult în relațiile cu țările din Africa

Vrem să construim un nou parteneriat cu Africa, o nouă alianță pentru investiții și locuri de muncă sustenabile, am puea crea peste 10 milioane de locri de muncă în următorii cinci ani. Planul de investiții lansat în urmă cu doi ani constă în 44 de milioane de euro. Schimburile comerciale cu Africa nu sunt suficiente, trebuie să multiplicăm acordurile, un acord de liber schimb

Un alt subiect unde e nevoie să dăm dovadă de unitate este Brexit

Respectăm decizia Marii Britanii de a părăsi UE, dar deplângem această decizie. Cerem guvernului britanic să înțeleagă că un stat care părăsește UE nu poate să aibă aceleași privilegii ca un stat membru. Și nu poți face parte din anumite părți ale pieței unice.

Susținem poziția Irlandei în ceea ce privește granița, ne dorim o soluție „creativă” și vom sprijini elementele acordului Vinerea Marea

După 29 martie 2019, Marea Britanie nu va fi o țară terță oareacare, ci un partener apropiat

Michel Barnier este aproape de un acord

Relațiile cu Marea Britanie trebuie guvernate de stabilitate.

Până la alegerile europene, la summitul care va avea loc pe 9 mai, mairămâne multă treabă de făcut.

La Sibiu trebuie să convingem cetățenii că împărtășim aceeași concepție privind scopul UE, fiindcă poporului nu îi plac incertitudinile, poporul vrea indicații clare și nu vrea jumătăți de măsură

Până atunci trebuie un acord cu Japonia, (…) un acord de principiu privind viitorul buget al UE 

Mi se spune adesea, la nivel înalt, că nu putem lua o hotărâre înainte de alegeri, ca și cum alegerile ar fi o criză a democrației

Nu, este normal ca în democrație să fie alegeri. Și este normal ca înainte de alegeri să luăm o decizie privind calea de urmat.

Până anul viitor trebuie să dezvoltăm și mai mult rolul monedei euro, la 20 de ani de la existență

Este ridicol ca companiile europene să cumpere avioane americane în dolari și nu în euro. Comisia va prezenta, până la finalul anului, pași pentru a consolida moneda euro, un instrument activ pentru suveranitatea europeană; avem nevoie de curățenie, aă aprofundăm și consolidăm UEM. Trebuie finalizată UEM. 

Tot înainte de Sibiu aș vrea să facem progrese privind consolidarea politicii noastre externe. Trebuie să ne consolidăm capacitatea de a vorbi pe o singură voce, un singur glas

Astăzi, Comisia Europeană propune vot cu majoritatea calificată în domenii privind politica externă. Repet acest mesaj pe care l-am prezentat în detaliu anul trecut. Vom face propuneri ca în anumite domenii, în ce privește politica externă, să acționăm ca majoritate calificată

Tratatul permite Consiliului European să ia o decizie în acest sens, prin clauza pasarelă.

Modul în care disutăm despre dezacordurile noastre mă îngrijorează, devin din ce în ce mai numeroase.

Construcția europeană nu avansează prin aceste polemici care rănesc

Mă îngrijorează unul în care unii tratează mass media și jurnaliștii. Libertatea presei nu trebuie pusă sub semnul întrebării în Europa. Nu există democrație fără o presă liberă

În general, trebuie să regăsim virtuțile compromisului, a ajunge la un compromis nu înseamnă că ești slab (…) Comisia se opune tutoror atacurilor asupra statului de drept

Rămânem preocupați de evoluția dezbaterilor din unele state membre

art 7 trebuie să se aplice acolo unde statul de drept este în pericol

Dpdv acesta, Timmermans face o muncă remarcabilă, dar adesea e singurul care apără statul de drept, are susținerea mea fermă și a întregii Comisii

Există un punct de la care nu putem să derogăm – deciziile Curții Europene de Justiție trebuie executate.

Respectarea deciziilor justiției nu este opțională, ci obligatorie

Aș vrea ca Europa să nu mai fie spectator pe stadionul mondial, ci un actor constructiv, un arhitect al lumii de mâine

În concertul internațional, vocea Europei trebuie să fie comprehensibilă pentru a fi ascultată

Aș vrea să facem eforturi mai mari pentru a apropia estul și vestul Europei, să încheiem acest trist spectacol al divizării Europei

Aș vrea ca UE să își controleze mai bine dimensiunea socială

Pentru 2024 trebuie să avem liste transnaționale și aș vrea să spunem „nu”naționalismului bolnăvicios și „da” patriotismului luminat

Europa este cel mai important lucru al vieții mele, o iubesc și voi continua să o fac

Manfred Weber, liderul grupului PPE: 

Vreau să vă mulțumesc că ați apărat valorile europene

În ceea ce privește implementarea obiectivelor, s-au realizat multe, avem milioane de noi locuri de muncă 

PPE este mândru de realizările de până acum 

Astăzi trebuie să ne uităm spre viitor, ne bucură propunerea de a avea 10000 de ofițeri Frontex la granițe

Zona Schengen aduce mai multe securitate, nu mai puțină

solicităm consiliului pentru a include Bulgaria și Croația în Schengen

Solicit guvernului român să oprească riscurile care afectează procesul de luptă împotrivva corupției pentru că toate aceste trei state ar trebuie să aibă posiilitatea să se alăture zonei Schengen

Europa este o Europă a democrației 

Udo Bullmann, liderul grupului S&D:

Sunt politicile noastre la înălțimea obiectivelor noastre? 

Dle Weber, nu am depășit aceste crize – gândiți-vă la prăpastia nord-sud și la schimbările climatice 

Societățile din est au nevoie de un acord, care merge mai departe de Bratislava, îi interesează energia, reindustrializarea. Țările din estul Europei merită un viitor decent, e envoie de un acord decent. Cred că așa vom putea rezolva problema migrației

Nu este acceptabil ca tinerii din sud să nu aibă nicio perspectivă 

Uitați-vă ce se întâmplă chiar și în Suedia, oamenii vor de la noi rezultate.

De ce CE nu propune ca fiecare copil din UE să aibă acces gratuit la sănătate, educație, locuință, pentru a oferi un viitor nou pentru UE? 

Ryszard Antoni (ECR): 

Pe partea plusurilor, aș trece Planul Juncker, care a fost un succes

Există și o parte a minusurilor: imigrația și criza demografică. Nu dvs sunteți responsabil, ci dna Merkel care a deschis frontierele europene 

Cred că întărirea frontierelor europene este o propunere târzie, am petrecut câțiva ani propunând o soluție absurdă de la început, s-au făcut multe presiuni pe această temă.

Întrebarea pe care toți trebuie să ne-o punem este: Este UE într-o situație mai bună acum decât atunci când ați preluat mandatul? 

Cred că răspunsul este clar nu. 

Numărul persoanelor nesatisfăcute de proiectul european sunt tot mai multe. Comisia Europeană a o responsabilitate politică. 

Guy VERHOFSTADT (ALDE): 

Hai să ne gândim la ce era Europa în Războiul Rece, știți ce e Cortina de Fier? Europa este unită acum

-Sunteți din altă lume, 20 de milioane de europeni au murit urmare a naționalismului pe care îl practicați astăzi 

-Voiam de fapt să încep prin a saluta discursul privind SOTEU și să fac referire la Africa-aveți dreptate, Jean-Claude, nu au nevoie de caritate, ci de un parteneriat real cu noi. PE trebuie să vă susțină în acest obiectiv

-Întrebarea mea este puțin diferită de cea a altor lideri de grup. Anul trecut, ne-ați prezentat ”moștenirea” și dacă o putem transpune în realitate în acest an al alegerilor, pe fondul creșterii populismului, avem lideri autoritari, domnul Kaczynski,  dl Orban deraiază partidele europene, similar cu ce face domnul Trump în SUA.

-Adevărul care deranjează este că încearcă să submineze politica europeană din interior

-Este important ca europenii să fie uniți împotriva tendințelor autoritare

-Conducerea UE nu ține doar de putere matematică, ci și de autoritate morală 

-Dle Juncker, vă solicit ca Comisia Europeană să vină cu propuneri specifice pentru a proteja alegerile noastre față  de imixtiuni străine, cum s-a întâmplat în SUA și alte state europene și identificarea lor pe platforme de social media

-în SUA a fost procurorul special Robert Mueller, și există deja o serie întreagă de puneri sub acuzare

-Un procuror special trebuie să investigheze aceste lucruri până nu este prea târziu, cer Comisiei să ia o inițiativă în acest sens. 

-Toate articolele tratatului să fie incluse în propunerile dvs, pentru că sunt convins că pe lângă britanici, vor mai fi și alții care nu sunt de acord.

-Unanimitatea în UE este o problemă majoră, de exemplu în domeniul migrației unde nu se pot lua decizii 

Ska Keller (Verzi): 

-Mulți lideri europeni fac din UE un țap ispășitor

-Putem fi puternici dacă nu ne slăbim noi înșine

-Agricultura este atât victimă, cât și călău în privința schimbărilor climatice, CE ar trebui să fie mai ambițioasă 


Foto: European Parliament

România, țara cea mai invocată anul trecut de Jean-Claude Juncker în discursul său

Numele României a fost rostit de cinci ori în cadrul discursului privind Starea Uniunii Europene al lui Jean-Claude Juncker de anul trecut, țara noastră fiind statul membru UE la care președintele Comisiei Europene a făcut cele mai multe referiri în alocuțiunea sa susținută în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg. Șeful Comisiei Europene a făcut referiri la România în ceea ce privește necesitatea ca țara noastră să adere la Spațiul Schengen, dreptul copiilor din România de a avea acces la vaccin împotriva rujeolei, făcând trimitere și la momente cheie importante pentru viitorul României și al UE: Centenarul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 și organizarea unui summit extraordinar european pe 30 martie 2019 în România pentru construirea unei Europe mai unite. 

Referirile la România ale președintelui CE au venit în contextul în care țara noastră se pregătește să dețină, în premieră, între 1 ianuarie – 30 iunie 2019 președinția rotativă a Consiliului UE, o perioadă ce va fi marcată de negoierile ieșirii Marii Britanii din UE, alegerile europene ce vor determina viitoarea componență a Parlamentului European și noua Comisie Europeană, aici incluzând noul președinte al executivului comunitar, dar și de negocierile privind viitorul buget al UE post 2020.

Comisia Europeană și-a propus ca negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual să se încheie până la alegerile europene din mai-iunie 2019, astfel încât în timpul președințiilor austriacă și română la Consiliul UE vor trebui trasate liniile finale. Atât președintele Comisiei Europene, cât și comisarul european pentru buget au transmis că noul buget va trebui să acopere lipsa contribuției Marii Britanii în contextul Brexit, una cifrată la aproximativ 13 miliarde de euro. România a transmis, prin intermediul președintelui Klaus Iohannis, disponibilitatea de a crește contribuția națională pentru bugetul Uniunii Europene la aproximativ 1.1% din PIB.

Road2Sibiu – Viitorul Uniunii Europene, trasat de liderii europeni reuniți în România

În discursul său din 2017 privind starea Uniunii Europene, președintele Juncker a prezentat o foaie de parcurs cu principalele etape către o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică. Plecând de la această foaie de parcurs, liderii naționali s-au întâlnit la Tallinn (Estonia), unde au convenit asupra unei Agende a liderilor – o listă cu chestiunile și provocările cele mai arzătoare pentru care trebuie găsite soluții înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2019.

La propunerea președintelui CE, la 9 mai 2019, liderii statelor membre se vor reuni la Sibiu, în România, un moment cu atât mai simbolic cu cât reuniunea are loc de Ziua Europei.

Evenimentul se preconizează a fi un punct culminant al procesului, în care participanții își vor reînnoi angajamentul față de o Uniune Europeană care acționează decisiv în domeniile care contează cu adevărat pentru europeni.

După discursul privind Starea Uniunii, Jean-Claude Juncker vine la București, unde participă la Summit-ul celor Trei Mări găzduit de România

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va participa la Summit-ul Inițiativei celor Trei Mări pe care România îl găzduiește în perioada 17-18 septembrie

Singura vizită a lui Juncker la București în calitate de președinte al Comisiei a avut loc pe 11 mai 2017, în contextul manifestațiilor dedicate Zilei Europei. Atunci, Jean-Claude Juncker, cel care a semnat la 25 aprilie 2005, în numele președinției Consiliului UE, Tratatul de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, s-a adresat Parlamentului României, s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis șa participat la un dialog cu cetățenii moderat și transmis LIVE de CaleaEuropeana.ro.

 


În fiecare an, discursul privind starea Uniunii prezintă realizările din anul anterior și prioritățile pentru anul care urmează. Președintele schițează, de asemenea, modul în care Comisia va aborda cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană. Discursul este urmat de o dezbatere în plen, care lansează dialogul cu Parlamentul European și Consiliul în vederea elaborării programului de lucru al Comisiei pentru anul următor.

Primul discurs privind Starea Uniunii a fost susținut în 2010, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Detalii despre: 

Starea Uniunii 2017

Starea Uniunii 2016

Starea Uniunii 2015

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a semnat un al doilea contract cu o companie farmaceutică ce va permite statelor membre să achiziționeze până la 300 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19

Published

on

© Ministerul Sănătății/ Facebook

Astăzi, 18 septembrie, a intrat în vigoare un al doilea contract cu o companie farmaceutică, în urma semnării sale oficiale de către Sanofi-GSK și Comisia Europeană. Contractul va permite tuturor statelor membre ale UE să achiziționeze până la 300 de milioane de doze din vaccinul produs de Sanofi-GSK.

În plus, statele membre pot dona doze rezervate țărilor cu venituri mici și medii. Sanofi și GSK se vor strădui, de asemenea, să furnizeze în timp util o parte importantă a ofertei lor de vaccinuri printr-o colaborare cu mecanismul privind accesul global la vaccinuri împotriva COVID-19 (COVAX) – pilonul privind vaccinurile din cadrul acceleratorului accesului la instrumentele de combatere a COVID-19 pentru țările cu venituri mici și medii, se arată în comunicatul oficial.

Comisia a semnat deja un contract cu AstraZeneca și continuă să discute acorduri similare cu alți producători de vaccinuri (Johnson & JohnsonCureVacModerna și BioNTech), cu care a încheiat discuții exploratorii.

Președinta von der Leyen a declarat: „Prin contractul încheiat astăzi cu Sanofi-GSK, Comisia Europeană își arată încă o dată angajamentul de a asigura un acces echitabil la vaccinuri sigure, eficace și accesibile, nu numai pentru cetățenii săi, ci și pentru persoanele cele mai sărace și mai vulnerabile din lume. În curând vor fi încheiate acorduri cu alte companii și se va elabora un portofoliu diversificat de vaccinuri promițătoare, pe baza mai multor tipuri de tehnologii, ceea ce ne va spori șansele de a găsi un remediu eficient împotriva virusului.

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „În condițiile în care un număr de țări din Europa se confruntă cu focare noi după perioada de vară, un vaccin sigur și eficace este mai important decât oricând pentru a depăși această pandemie și efectele sale devastatoare asupra economiilor și societăților noastre. Acest al doilea acord reprezintă încă o etapă importantă în cadrul Strategiei UE privind vaccinarea. Astăzi ne extindem posibilitățile pentru a ne asigura că cetățenii UE și cetățenii din întreaga lume își pot relua treptat viața de zi cu zi și pot începe să se simtă din nou în siguranță.”

Contractul de astăzi este finanțat prin Instrumentul pentru sprijin de urgență, care dedică fonduri pentru crearea unui portofoliu de potențiale vaccinuri cu profiluri diferite, produse de companii diferite.

Sanofi și GSK elaborează un vaccin recombinant împotriva COVID-19, folosind tehnologii inovatoare de la ambele companii. Sanofi va contribui cu antigenul proteinei S a COVID-19, care se bazează pe tehnologia ADN-ului recombinant. GSK va contribui cu tehnologia sa adjuvantă, deosebit de importantă într-o situație de pandemie, deoarece poate reduce cantitatea de proteine necesară per doză, permițând producerea mai multor doze de vaccin și contribuind, prin urmare, la protejarea unui număr mai mare de persoane. Combinația dintre un antigen proteic și un adjuvant este bine documentată și utilizată într-o serie de vaccinuri disponibile în prezent pentru îmbunătățirea răspunsului imunitar. Aceasta poate, de asemenea, să îmbunătățească probabilitatea de a elabora un vaccin eficace care poate fi fabricat la scară largă.

Companiile au demarat un studiu de fază 1/2 în septembrie, care va fi urmat de un studiu de fază 3 până la sfârșitul anului 2020. Dacă aceste etape se desfășoară cu succes și sub rezerva unor considerente de reglementare, companiile urmăresc să pună vaccinul la dispoziția publicului până în a doua jumătate a anului 2021.

Împreună cu statele membre și cu Agenția Europeană pentru Medicamente, Comisia va utiliza mecanismele de flexibilitate existente pentru a accelera autorizarea și disponibilitatea vaccinurilor eficiente împotriva COVID-19. Procesele de reglementare vor fi flexibile, însă vor rămâne robuste. Orice vaccin introdus pe piață va trebui să îndeplinească cerințele de siguranță necesare și să fie supus evaluării științifice de către Agenția Europeană pentru Medicamente, ca parte a procedurii de autorizare din cadrul pieței UE.


La 17 iunie, Comisia Europeană a prezentat o strategie europeană de accelerare a dezvoltării, fabricării și distribuirii de vaccinuri eficiente și sigure împotriva COVID-19. În schimbul dreptului de a cumpăra un anumit număr de doze de vaccin într-un interval de timp dat, Comisia finanțează o parte din costurile inițiale suportate de producătorii de vaccinuri sub forma angajamentelor prealabile de achiziție. Finanțarea acordată este considerată drept acont pentru vaccinurile care vor fi achiziționate efectiv de către statele membre.

Întrucât costul ridicat și rata ridicată de eșec fac ca investirea într-un vaccin COVID-19 să fie o decizie cu grad ridicat de risc pentru dezvoltatorii de vaccinuri, acest acord va permite realizarea unor investiții care, în caz contrar, probabil că nu ar fi efectuate.

Comisia Europeană s-a angajat, de asemenea, să se asigure că orice persoană care are nevoie de un vaccin îl poate obține, oriunde în lume și nu doar acasă. Nimeni nu va fi în siguranță până când nu vom fi cu toții în siguranță. Acesta este motivul pentru care, începând cu 4 mai 2020, Comisia a strâns aproape 16 miliarde EUR în cadrul răspunsului mondial la criza provocată de coronavirus, acțiunea globală pentru accesul universal la teste, tratamente și vaccinuri împotriva coronavirusului și pentru redresarea economică globală și și-a confirmat interesul de a participa la mecanismul COVAX pentru accesul echitabil la vaccinuri împotriva COVID-19 la prețuri accesibile, pretutindeni pe glob. De asemenea, ca parte a unui efort al Team Europe, Comisia a anunțat la 31 august o contribuție de 400 de milioane EUR sub formă de garanții, menită să sprijine mecanismul COVAX și obiectivele acestuia în contextul răspunsului mondial la criza provocată de coronavirus.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Comisia Europeană finanțează cu 150 de milioane de euro livrarea de materiale medicale esențiale

Published

on

© European Union, 2020

 

Prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență, UE oferă ajutor financiar în valoare totală de 150 milioane EUR unui număr de 18 state membre și Regatului Unit pentru a acoperi cheltuielile legate de livrarea în Europa de produse medicale esențiale. Prin intermediul acestui instrument, UE a finanțat, în perioada aprilie-septembrie 2020, livrarea de mărfuri vitale precum echipamente de protecție personală, medicamente și echipamente medicale, se arată în comunicatul oficial.

De exemplu, a sprijinit financiar o livrare comună, în Cehia și Slovacia, de peste 1.000 de tone de echipamente de protecție personală esențiale. În cadrul acestui instrument, UE a finanțat, de asemenea, livrarea în Italia a peste 1.000 de tone de echipamente individuale de protecție cumpărate de comisarul extraordinar italian și livrarea în Lituania, cu avionul și trenul, a peste 400 de tone de ochelari de protecție, halate, măști și echipamente de protecție.

„Sprijinim în continuare statele membre ale UE pentru a fi mai bine pregătite să facă față pandemiei de coronavirus. Am finanțat livrarea de materiale medicale esențiale în întreaga UE. Produsele au fost livrate în zonele care au avut cea mai mare nevoie de ele și au stimulat eforturile naționale de salvare a vieților omenești și de asigurare a unei mai bune dotări a spitalelor și a lucrătorilor din domeniul medical”, a afirmat Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor.

Prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență se pot transporta echipamente medicale, personal medical și pacienți.

Cele 150 de milioane EUR fac parte din suma de 220 de milioane EUR pusă la dispoziție în aprilie 2020 pentru a acoperi cheltuielile legate de:

  • livrarea de articole medicale acolo unde este cel mai mult nevoie de ele, prin finanțarea transporturilor de ajutoare și de articole de primă necesitate în statele membre ale UE;
  • transferul de pacienți între statele membre ale UE sau din statele membre în țările învecinate, în care serviciile de sănătate riscă să nu mai facă față situației și
  • transportul de personal medical și de echipe medicale mobile între statele membre ale UE și din UE din alte țări.

Instrumentul dedicat sprijinului de urgență face parte dintr-un program mai amplu de asistență oferită de UE, alături de mecanismul de protecție civilă, inclusiv rescEU, de procedurile comune de achiziții publice și de Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus, care vin în completarea eforturilor depuse de statele membre la nivel național.

Aceste acțiuni fac parte din Instrumentul mai amplu dedicat sprijinului de urgență, activat la 16 aprilie 2020 și menit să consolideze eforturile statelor membre ale UE de a răspunde crizei generate de pandemia de coronavirus.

Bugetul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență este de 2,7 miliarde EUR. Acesta a fost conceput pentru a se răspunde nevoilor într-un mod strategic și coordonat la nivel european. Este componenta de finanțare a Foii europene de parcurs pentru ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii coronavirusului, contribuind la atenuarea consecințelor imediate ale pandemiei și anticipând nevoile legate de ieșirea din criză și de redresare.

Se bazează pe principiul solidarității și grupează eforturi și resurse pentru a răspunde rapid nevoilor strategice comune. Este un instrument european important de sprijinire a măsurilor de răspuns luate la nivel național și european pentru a face față actualei crize excepționale în materie de sănătate publică.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri o țintă mai mare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în UE, de 55% în următorul deceiu, față de nivelul din 1990, comparativ obiectivul fixat în prezent de diminuare cu 40%, scopul fiind acela de a ajunge la o neutralitate în privind emisiilor de carbon până în 2050, anunță agențiile de presă, citate de Agerpres.

Printre exemplele listate de aceasta în primul său discurs privind Starea Uniunii pentru a întări această nevoie de ”accelerare” a acestui proces când vine vorba de ”viitorul fragilei noastre planete” s-au numărat și culturile distruse de seceta din România.

”Nu există o nevoie mai urgentă de a accelera, decât atunci când este vorba de viitorul însuși al fragilei noastre planete. O bună parte din activitatea la nivel internațional s-a oprit din cauza izolării. Planeta a continuat să devină din ce în ce mai fierbinte, periculos de fierbinte. Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru, de la locuințele evacuate din cauza prăbușirii ghețarului din Mont Blanc, la incendiile din Oregon până la culturile distruse din România de cea mai puternică secetă de zeci de ani”, a spus președintele Comisiei Europene, potrivit Digi24

Ursula von der Leyen a mărturisit eurodeputaților că este conștientă de faptul că această creștere a obiectivului de emilinare a emisiilor, de la 40% la 55%, care ar avea urmări asupra domeniilor energetic, transporturi sau agricultură, ”este prea mare pentru unii și insuficientă pentru alții”, însă ”economia și industria noastre o vor putea face”.

Aceasta a precizat că noul obiectiv este necesar pentru a plasa UE ”ferm pe drumul” spre îndeplinirea planului său de a ajunge la neutralitate în privinţa emisiilor de carbon până în 2050, iar analizele Comisiei confirmă că o reducere cu 55% e emisiilor este posibilă economic.

Parlamentul European și liderii UE încă mai trebuie să ajungă la un acord asupra planului pentru 2030.

Discuţiile sunt tensionate, în contextul în care unele ţări susţin că nu pot face reduceri mai mari din cauza dependenţei lor economice de sectoarele puternic poluante, aşa cum este industria cărbunelui.

Cu toate acestea, unele state au făcut deja pași spre un viitor mai verde, cel mai recent exemplu în acest sens fiind Polonia.

La începutul lunii septembrie, Ministrul Mediului a precizat că Polonia intenționează să investească 150 de miliarde de zloți (40 de miliarde de dolari) pentru a construi primele sale reactoare nucleare, cu o capacitate de 6-9 gigawați (GW).

În același timp, potrivit strategiei energetice a țării până în 2040, Guvernul de la Varșovia dorește să ajungă la o capacitate eolianî offshore de 8-11 (GW) până în 2040 prin investiţii estimate la 130 miliarde de zloţi. În urma dezvoltării facilităţilor de energie regenerabilă şi nucleară, vor fi create 300.000 de locuri de muncă, susţin autorităţile poloneze.

Producția de electricitate a celei mai mari economii din Europa Centrală și de Est este bazată pe cărbune în proporție de 88%, dar Polonia dorește să reducă această dependență în următorii ani, având în vedere că exploatarea minelor nu mai este rentabilă. Conform strategiei energetice actualizate, procentul de 88% va scădea la 37% – 56% în 2030 şi la 11 – 28% în 2040.

Aceste noi ținte anunțate de Ursula von der Leyen se înscriu în ambițioasa inițiativă anunțată la 11 decembrie 2019, și anume Pactul Ecologic European, prin care Comisia Europeană dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending