România și Bulgaria au dovedit că fac parte din spațiul Schengen și trebuie să adere la zona de liberă circulație “fără nicio altă amânare”, a cerut miercuri președinta Comisiei Europene, în cadrul discursului său privind Starea Uniunii Europene, ultimul înainte de alegerile europene de anul viitor și intitulat “Răspundem la chemarea istoriei”.
Vorbind de la pupitrul democrației europene – hemiciclul Parlamentului European din Strasbourg, șefa Comisiei Europene a mulțumit României și Bulgariei pentru bunele practici pe care le-au demonstrat în materie de migrație și azil.
“Am avut întotdeauna convingerea fermă că migrația trebuie gestionată.Este nevoie de perseverență și de o muncă răbdătoare cu partenerii-cheie. Și este nevoie de unitate în cadrul Uniunii noastre. Acesta este spiritul Noului Pact privind migrația și azilul”, a spus von der Leyen.
Ea a precizat că atunci când a preluat mandatul la conducerea Comisiei Europene un compromis nu era posibil, însă noul pact stabilește un “nou echilibru” între protejarea frontierelor și protejarea oamenilor, între suveranitate și solidaritate și între securitate și umanitate.
“Am ascultat toate statele membre și ne-am concentrat pe toate rutele. Și am transpus spiritul Pactului în soluții practice. (…) Permiteți-mi să mulțumesc în special Bulgariei și României pentru că au deschis calea – prezentând cele mai bune practici atât în materie de azil, cât și de returnare”, a punctat șefa Comisiei Europene, în contextul în care executivul de la Bruxelles și cele două țări au demarat proiecte pilot privind gestionarea frontierelor ca urmare a deciziei Austriei de a bloca aderarea lor la Schengen, prin vot împotrivă la Consiliul Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie anul trecut.
“Au dovedit-o”, a exclamat von der Leyen, adăugând că “Bulgaria și România fac parte din spațiul nostru Schengen”, și lansând îndemnul: “Așa că haideți să le aducem în sfârșit în spațiul Schengen – fără nicio altă amânare”.
Ursula von der Leyen a susținut miercuri, de la pupitrul democrației europene, cel de-al patrulea său discurs privind starea Uniunii Europene, și ultimul înaintea alegerilor europene din 2024, urmat de o dezbatere cu eurodeputaţii, evenimentul reprezentând și un moment de bilanț înaintea întâlnirii de anul viitor a cetățenilor cu democrația, și anume scrutinul europarlamentar ale cărui rezultate va declanșa formarea noului Parlament European și procesul de numiri a liderilor instituțiilor UE – Comisie, Parlament, Consiliu, Înalt Reprezentant – și a Comisiei Europene în ansamblul său.
Acesta ar putea fi ultimul discurs privind starea Uniunii al lui von der Leyen, deși pe coridoarele instituțiilor UE se discută intens dacă președinta Comisiei Europene va candida pentru un al doilea mandat sau va încerca să devină prima femeie care să conducă NATO.
Cu nouă luni înainte de următoarele alegeri pentru Parlamentul European ce vor avea loc între 6 și 9 iunie 2024, președinta Ursula von der Leyen a prezentat prioritățile Comisiei până la sfârșitul mandatului său, între care se regăsesc o Uniune Europeană mai puternică și mai rezilientă, sprijinul continuu al UE pentru Ucraina în războiul împotriva agresiunii Rusiei, securitatea și independența energetică a UE, dubla tranziție verde și digitală a UE, precum și protejarea valorilor fundamentale ale UE.
Dezbaterea privind starea Uniunii Europene este un moment-cheie de asumare a responsabilității Comisiei Europene în fața reprezentanților aleși în mod democratic ai UE, promovând o Uniune mai transparentă și mai democratică.
Primul discurs privind Starea Uniunii a fost susținut în 2010, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.
