Comisia Europeană a impus din nou o amendă de aproximativ 376,36 milioane de euro companiei Intel pentru un abuz de poziție dominantă stabilit anterior pe piața cipurilor pentru calculatoare numite unități centrale de procesare x86 (“CPU”), informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Prin decizia de astăzi, impunem din nou o amendă de 376,36 milioane de euro companiei Intel pentru abuz de poziție dominantă pe piața cipurilor pentru calculatoare. Intel și-a plătit clienții pentru a limita, întârzia sau anula vânzarea de produse care conțineau cipuri de calculator ale principalului său rival. Acest lucru este ilegal în conformitate cu normele noastre de concurență. Decizia noastră demonstrează angajamentul Comisiei de a se asigura că încălcările foarte grave ale normelor antitrust nu rămân nesancționate”, a declarat comisarul Didier Reynders, responsabil cu politica în domeniul concurenței.

În 2009, Comisia a aplicat o amendă de 1,06 miliarde de euro după ce a constatat că Intel a abuzat de poziția sa dominantă pe piața procesoarelor x86. Decizia Comisiei s-a bazat pe constatările conform cărora Intel a fost implicată în două forme specifice de practici ilegale prin: (i)acordarea de reduceri total sau parțial ascunse producătorilor de computere cu condiția ca aceștia să cumpere toate sau aproape toate procesoarele x86 de la Intel (așa-numitele “reduceri condiționate”); și (ii) plata producătorilor de computere pentru a opri sau întârzia lansarea unor produse specifice care conțin procesoare x86 ale concurenților și pentru a limita canalele de vânzare disponibile pentru aceste produse (așa-numitele “restricții propriu-zise”).

În 2022, Tribunalul a anulat parțial decizia Comisiei din 2009, în special constatarea Comisiei referitoare la practica Intel privind reducerile condiționate. În același timp, Tribunalul a confirmat că restricțiile propriu-zise ale Intel au reprezentat un abuz de poziție dominantă pe piață în temeiul normelor UE în materie de concurență. De asemenea, Tribunalul a anulat integral amenda aplicată Intel, după ce a concluzionat că nu a putut stabili cuantumul amenzii referitoare doar la restricțiile simple.

În urma acestei hotărâri, Comisia a adoptat vineri o nouă decizie prin care a impus o amendă Intel doar pentru restricțiile simple. Restricțiile propriu-zise constituie o încălcare gravă a articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (“TFUE”) și, prin urmare, Comisia a decis să impună din nou o amendă de aproximativ 376,36 milioane de euro companiei Intel. Amenda mai mică impusă prin decizia de astăzi reflectă sfera mai restrânsă a încălcării în comparație cu decizia Comisiei din 2009.

Comisia Europeană este pregătită să prezinte o propunere cu privire la folosirea activelor rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei, o temă care va fi abordată la finalul lunii septembrie, a anunțat joi un purtător de cuvânt al instituției, conform EFE, citat de Agerpres.

Acesta a semnalat că trebuie făcută o diferențiere între activele rusești publice și cele private, pentru acestea din urmă fiind nevoie de un cadru de reglementare diferit.

De pildă, activele private îngheţate sau puse sub sechestru pot fi confiscate numai în urma comiterii unui delict sau dacă persoana responsabilă a fost condamnată penal.

Dar asupra activelor publice ruseşti Comisia Europeană este pregătită să prezinte o ”propunere legislativă”, în urma discuţiilor avute cu statele membre ale UE, a adăugat purtătorul de cuvânt Christian Wigand.

Eforturile UE în această direcţie se desfăşoară în principal prin reuniuni cu delegaţiile celor 27 de state membre şi în strânsă cooperare cu un grup de lucru specializat în problematica îngheţării şi confiscării activelor condus de Comisia Europeană.

UE și partenerii săi au adoptat măsuri punitive fără precedent ca răspuns la războiul de agresiune împotriva Ucrainei care se adaugă celor adoptate deja începând cu 2014 ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și nerespectării acordurilor de la Minsk de către acest stat agresor.

Mai mult, Occidentul a impus sancțiuni și contra țărilor care sprijină Kremlinul în războiul de agresiune, în speță împotriva Belarusului și Iranului.

Actul european privind cipurile, instrumentul prin care Uniunea Europeană urmărește să își dubleze ponderea în producția globală de semiconductori și să prindă din urmă Statele Unite și China, a intrat joi în vigoare, a anunțat Comisia Europeană, executivul european precizând că prin acesta “Europa poate deveni o putere de inovare cu o participare puternică pe piața mondială”.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Actul european privind cipurile instituie un set cuprinzător de măsuri pentru a asigura securitatea aprovizionării, reziliența și poziția de lider tehnologic a UE în domeniul tehnologiilor și aplicațiilor semiconductoarelor.

În mod concret, Actul european privind cipurile va consolida activitățile de producție în Uniune, va stimula ecosistemul european de proiectare și va sprijini extinderea și inovarea de-a lungul întregului lanț valoric.

Prin Actul privind cipurile europene, Uniunea Europeană își propune să își atingă obiectivul de a-și dubla cota de piață mondială actuală la 20% în 2030, mai arată sursa citată.

“Cursa globală pentru poziția de lider în domeniul cipurilor este un fapt, iar Europa trebuie să își asigure un rol activ în această cursă. (…) Legea privind cipurile va sprijini investițiile și facilitățile de cercetare, astfel încât Europa să poată deveni o putere de inovare cu o participare puternică pe piața mondială”, a declarat Věra Jourová, vicepreședinte pentru valori și transparență al Comisiei Europene.

La rândul său, comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, a spus că prin intrarea în vigoare a Actului european privind cipurile, Europa face un pas înainte decisiv în determinarea propriului destin. “Devenim o putere industrială pe piețele viitorului – capabilă să ne aprovizionăm pe noi înșine și să aprovizionăm lumea cu semiconductori atât maturi, cât și avansați”, a spus el.

Cei trei piloni ai Actului european privind cipurile

Actul european privind cipurile este alcătuit din trei piloni principali.

Primul pilon – Inițiativa “Cipuri pentru Europa” – consolidează poziția de lider tehnologic a Europei, facilitând transferul de cunoștințe din laborator în fabrică, reducând decalajul dintre cercetare și inovare și activitățile industriale și promovând industrializarea tehnologiilor inovatoare de către întreprinderile europene. Inițiativa “Cipuri pentru Europa” va fi pusă în aplicare în principal de Întreprinderea comună pentru cipuri.

Inițiativa va fi susținută de fonduri UE în valoare de 3,3 miliarde de euro, la care se preconizează că se vor adăuga fonduri din partea statelor membre. Concret, această investiție va sprijini activități precum înființarea de linii de producție pilot avansate pentru a accelera inovarea și dezvoltarea tehnologică, dezvoltarea unei platforme de proiectare bazate pe cloud, înființarea de centre de competență, dezvoltarea de cipuri cuantice, precum și crearea unui fond pentru cipuri pentru a facilita accesul la finanțarea prin împrumut și la capitaluri proprii.

Al doilea pilon al actului european privind cipurile stimulează investițiile publice și private în instalații de producție pentru producătorii de cipuri și furnizorii acestora.

Cel de-al doilea pilon creează un cadru pentru a asigura securitatea aprovizionării prin atragerea de investiții și consolidarea capacităților de producție în domeniul fabricării semiconductorilor. În acest scop, acesta stabilește un cadru pentru instalațiile de producție integrate și pentru turnătoriile deschise ale UE, care sunt “primele de acest tip” din Uniune și contribuie la securitatea aprovizionării și la un ecosistem rezistent în interesul Uniunii. Comisia a indicat deja, la momentul propunerii Legii privind cipurile, că se poate acorda ajutor de stat pentru instalațiile “first-of-a-kind”, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

În cadrul celui de-al treilea pilon, Actul european privind cipurile a instituit un mecanism de coordonare între statele membre și Comisie pentru consolidarea colaborării cu și între statele membre, monitorizarea ofertei de semiconductori, estimarea cererii, anticiparea penuriei și, dacă este necesar, declanșarea activării unei etape de criză. Ca un prim pas, a fost instituit un sistem de alertă pentru semiconductori la 18 aprilie 2023. Acesta permite oricărei părți interesate să raporteze întreruperile lanțului de aprovizionare cu semiconductori.

O strategie europeană comună pentru sectorul semiconductorilor a fost anunțată pentru prima dată de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, în discursul său privind starea Uniunii din 2021.

În februarie 2022, Comisia a propus Actul european privind cipurile, iar ]n aprilie 2023, s-a ajuns la un acord politic între Parlamentul European și statele membre ale UE cu privire la Actul privind cipurile.

Măsurile adoptate vor ajuta Europa să își atingă obiectivele deceniului digital din 2030, promovând o Europă mai ecologică, mai favorabilă incluziunii și mai digitală.