Connect with us

COMISIA EUROPEANA

#SOTEU2020: Ursula von der Leyen susține săptămâna viitoare primul său discurs privind Starea Uniunii Europene în timpul celei mai grave crize din istoria UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

A început numărătoarea inversă pentru cel mai așteptat moment politic european al anului: discursul președintelui Comisiei Europene privind starea Uniunii Europene (SOTEU) în plenul Parlamentului European. Ursula von der Leyen, prima femeie președinte din istoria Comisiei, va susține miercurea viitoare, pe 16 septembrie, primul său discurs privind Starea Uniunii, la aproape un an de la preluarea mandatului și în cursul cele mai grave crize din existența Uniunii: pandemia de coronavirus. Va fi întâia manifestare politică de acest tip de la debutul noii legislaturi a Parlamentului European, la doi ani distanță de la ultimul discurs SOTEU al ex-președintelui Comisiei, veteranul integrării europene Jean-Claude Juncker.

În mod tradițional, discursul privind Starea Uniunii Europene, inaugurat în 2010 și consemnat în colaborarea instituțională Comisie – Parlament – Consiliu după Tratatul de la Lisabona, este momentul în care șeful executivului european prezintă bilanțul precedentului an de mandat și prefațează prioritățile strategice pentru anul următor. Desfășurată conform cutumei, la Strasbourg, sesiunea plenară din 14-17 septembrie în care este rostit discursul SOTEU va avea loc la Bruxelles, din cauza pandemiei

Un discurs – busolă pentru agenda politică europeană, momentul când Ursula von der Leyen se va adresa eurodeputaților și cetățenilor europeni nu va fi doar o simplă premieră din postura politică a fostului ministru al apărării din Germania, țară care în prezent asigură președinția rotativă a Consiliului UE. Discursul lui von der Leyen va trebui să treacă testul adaptabilității “Comisiei geopolitice” anunțată la finele anului trecut, cu prioritățile sale ecologice, digitale și cu valențe de autonomie strategică, față de gestionarea celei mai grave crize sanitare, pandemia de COVID-19, din ultimii 100 de ani și, implicit, de la înființarea Uniunii.

Cum și-a început mandatul Comisia geopolitică a Ursulei von der Leyen

La 27 noiembrie 2019, când criza provocată de noul coronavirus nu apăruse, prima Comisie Europeană condusă de o femeie și de un german după 52 de ani a fost validată de Parlamentul European cu 461 de voturi, 157 împotrivă, 89 abțineri, urmând a-și începe mandatul la 1 decembrie, cu 30 de zile mai târziu față de termenul inițial după respingerea propunerilor inițiale de comisari europeni ale Franței, României și Ungariei. Anterior, la votul din 16 iulie 2019, când a fost aleasă președintă a Comisiei Europene, von der Leyen a primit doar 383 de voturi, ea lansând conceptul ”Comisia mea va fi una geopolitică”.

Atunci, Ursula von der Leyen și-a început discursul cu un recurs la istorie și a solicitat sprijinul privind ”un nou start pentru Europa”, insistând asupra priorităților de top, în frunte cu Pactul Ecologic European, programul prin care Europa își propune să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050.

© European Parliament Multimedia Center

În inima acestei democrații europene vă solicit susținerea pentru un nou start pentru Europa (…) Suntem gata, dar și mai important, Europa este gata. Haideți să trecem la treabă”, a spus von der Leyen cu ocazia respectivă, parcurgând prioritățile sale în privința egalității de gen și în domeniile climei, acțiunii externe, acțiunii digitale, sănătate, cercetare și inovație.

”Să fim o forță a păcii și a schimbării pozitive. (…) Putem fi cei care configurează o ordine globală mai bună pentru că asta este vocația Europei(..). Aceasta este calea noastră, calea europeană. Aceasta este comisia geopolitică la care mă gândesc și de care Europa are nevoie”, a mai spus Ursula von der Leyen, mai ales că în timpul mandatului său s-a produs și retragerea Marii Britanii din UE, prima ieșire a unui stat membru din edificiul european construit juridic, politic, economic și valoric în ultimii șaptezeci de ani.

Dovada acestei priorități fundamentale avea să fie faptul că la zece zile de la preluarea mandatului, președinta Comisiei Europene a prezentat în plenul Parlamentului European o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transforaă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigure că ”nu lasă pe nimeni în urmă”. Printre cele mai importante acțiuni pe care Comisia Europeană și le-a asumat vizează prezentarea primei ”legi europene privind clima”, alocarea a cel puțin 25% din viitorul cadru financiar multianual pentru acțiune climatică și implementarea unui mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon.

Un prim eșec anterior izbucnirii pandemiei neanticipate de coronavirus a fost constatat la summitul Consiliului European din 20 februarie, când liderii europeni nu au ajuns la o înțelegere privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, modelat în baza propunerii fostei Comisii Europene a lui Jean-Claude Juncker.

Comisia von der Leyen – la bilanțul determinat de cea mai mare criză din istoria UE

Cred că toți cei care nu suntem experți am subestimat inițial coronavirusul”, spunea Ursula von der Leyen la 18 martie, la cinci zile după ce Europa devenise epicentrul pandemiei, statele membre optaseră pentru măsuri mai curând naționale și unilaterale, iar Italia, statul european cel mai afectat la acel moment, înfrunta colapsul sanitar, economic și social, devenind inclusiv teren fertil pentru propaganda rusă și chineză ca urmare a reacției coordonate și de sprijin întârziate ale Uniunii Europene.

Cu aceste cuvinte și cu scuze publice adresate Italiei în diferite momente a debutat Comisia Europeană în lupta împotriva coronavirusului, ridicată de majoritatea liderilor, îndeosebi de cancelarul german Angela Merkel, la rangul de cea mai mare provocare postbelică.

O reacție inițială lentă și neconvingătoare a fost transformată într-un răspuns amplu pentru ca “lecția învățată” să sporească capacitatea de coordonare și să cosolideze reziliența Uniunii Europene și a statelor membre.

La șase luni distanță de la acele momente, Ursula von der Leyen se va prezenta în plenul Parlamentului European cu un bilanț dens și impresionant: deblocarea inițială a 37 de miliarde de euro către statele membre pentru gestionarea crizei, asigurarea coridoarelor verzi de transport pentru a nu afecta lanțurile de aprovizionare vitale, suspendarea pentru prima dată în istoria a regulilor deficitului bugetar și relaxarea condițiilor de acordare a ajutoarelor de stat sau instrumentul SURE de 100 de miliarde de euro pentru sprijinirea companiilor și evitarea unei explozii a șomajului în rândul lucrătorilor.

Adevărata Europă se ridică în picioare“, spunea, în luna aprilie, Ursula von der Leyen.

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Dintre cele mai recente și cele mai importante se disting acordurile Comisiei Europene de rezervare a peste un miliard de doze dintr-un viitor vaccin împotriva COVID-19 pentru a fi repartizate statelor membre și acordul fără precedent al liderilor europeni (1.824 de miliarde) pentru un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 într-un volum de 1.074 de miliarde de euro și pentru un fond de redresare de 750 de miliarde de euro, compus din 390 de miliarde de euro sub formă de bani nerambursabili și din 360 de miliarde de euro în regim de credit cu dobândă foarte mică în baza rating-ului foarte bun al Comisiei Europene.

Deși propusese un plan de 1.850 de miliarde, cu un fond de redresare care prevedea alocarea a 500 de miliarde de euro sub formă de granturi, Ursula von der Leyen a elogiat curajul liderilor politici europeni de a-și asuma acest instrument Next Generation EU, dar și a deplâns decizia reducerii bugetului pentru CFM 2021-2027.

Avem șansa de a realiza împreună ceva istoric pentru Europa“, a spus ea, la finalul lunii iulie, remarcând asumarea de către statele membre a unei datorii comune europene pentru a răspunde acestei crize.

Ce urmează?

Prioritățile stabilite la începutul mandatului rămân în continuare valabile, aplicându-se și provocărilor actuale. Comisia rămâne ferm hotărâtă să își ducă la bun sfârșit inițiativele emblematice, Pactul verde european și Strategia digitală, întrucât acestea sunt esențiale pentru a relansa economia europeană și pentru a construi un continent mai rezilient, mai durabil, mai echitabil și mai prosper.

“Europa trebuie să conducă tranziția către o planetă sănătoasă și către o nouă lume digitalizată. Va reuși însă acest lucru doar dacă îi va uni pe cetățenii săi și dacă va adapta modelul nostru unic de economie socială de piață, astfel încât să-l alinieze la noile ambiții actuale. De aceea, trebuie să ne valorificăm toate atuurile și întregul potențial, să punem accentul pe egalitate și să creăm șanse pentru toți – atât pentru femei, cât și pentru bărbați, atât pentru cei care vin din Est, cât și pentru cei din Vest, Sud sau Nord, atât pentru tineri, cât și pentru vârstnici. Europa va continua să urmărească țeluri înalte pe continent, pentru a putea să fie lider la nivel mondial”, sunt câteva dintre elementele asupra cărora Ursula von der Leyen se va apleca în discursul său și în dezbaterea cu eurodeputații.

Desprinderea de trecut. Jean-Claude Juncker, în 2018: Este timpul ca Europa să își ia destinul în propriile mâini

De la preluarea mandatului pe 1 noiembrie 2014, Comisia Juncker a abordat o serie de probleme importante, printre care schimbările climatice, Brexit-ul, criza zonei euro, șomajul în rândul tinerilor, migrația, imixtiunea străină în procesele democratice și dezinformarea, atacurile la adresa drepturilor omului și a statului de drept, schimbările provocate de digitalizare, creșterea tensiunilor internaționale și numeroasele conflicte armate aflate în apropierea granițelor UE.

© European Union, 2019

Intitulată de Juncker drept ”Comisia ultimei șanse”, o serie de rezultate majore pe care fosta Comisie le-a realizat în cei cinci ani de mandat sunt reprezentate de soluționarea crizei datoriilor Greciei, implementarea Fondului European de Investiții Strategice (cunoscut și ca ”Planul Juncker”), lansarea Pilonului Social European, precum și contribuția la deciziile UE privind viitorul Europei prin lansarea Cartei Albe cu cinci scenarii de viitor.

La momentul ultimului său discurs privind Starea Uniunii, Juncker spunea că “este timpul ca Europa să își ia destinul în propriile mâini” și se pregătea de un ultim an de mandat în care prioritățile erau Brexitul, summitul de la Sibiu dedicat viitorului Europei și Agendei Strategice 2019-2024, alegerile europene și Cadrul Financiar Multianual. Dintre acestea, doar summitul de la Sibiu a livrat o declarație prin care liderii europeni promiteau să protejeze modul de viață european și să apere o singură Europă, de la nord la sud și de la est la vest. Principiile acestei declarații adoptate sub auspiciile președintelui Klaus Iohannis și ale lui Jean-Claude Juncker, ca lider care a lansat ideea organizării acestui summit la Sibiu, se regăsesc astăzi în preambului concluziilor liderilor UE din 17-21 iulie în cadrul cărora statele membre au convenit acordul istoric de 1.824 de miliarde de euro pentru redresarea Europei.

În ultimul său discurs în Parlamentul European în calitate de președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker spunea emoționat: ”Să aveți grijă de Europa. Să fii născut în Europa de după război şi de după căderea Cortinei de Fier înseamnă să fi câştigat loteria vieţii”.

Începând de miercuri, 16 septembrie 2020 și până în 2023 inclusiv, Ursula von der Leyen poartă pe umeri responsabilitatea de a se îngriji de Europa în cadrul acestor discursuri care fac parte din viața politică a Uniunii Europene.

În fiecare an, discursul privind starea Uniunii prezintă realizările din anul anterior și prioritățile pentru anul care urmează. Președintele schițează, de asemenea, modul în care Comisia va aborda cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană. Discursul este urmat de o dezbatere în plen, care lansează dialogul cu Parlamentul European și Consiliul în vederea elaborării programului de lucru al Comisiei pentru anul următor.

Primul discurs privind Starea Uniunii a fost susținut în 2010, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană evaluează cu atenție propunerile inițiativei cetățenești europene „Minority Safepack”

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a răspuns inițiativei cetățenești europene „Minority Safepack – un milion de semnături pentru diversitate în Europa”, a cincea inițiativă cetățenească susținută de peste 1 milion de cetățeni din întreaga UE, informează un comunicat

Inițiativa vizează îmbunătățirea protecției persoanelor care aparțin minorităților naționale și lingvistice. În răspunsul său, Comisia evaluează cu atenție propunerile înaintate de organizatori, prezentând modul în care legislația UE existentă și recent adoptată sprijină diferitele aspecte ale inițiativei. Răspunsul cuprinde și alte acțiuni subsecvente.

„Această a cincea inițiativă cetățenească reușită demonstrează că cetățenii europeni se simt foarte implicați și își doresc să participe la dezbaterea publică pentru modelarea politicii Uniunii. Respectarea drepturilor persoanelor care aparțin minorităților este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii, iar Comisia s-a angajat să promoveze această agendă”, a declarat Vera Jourova, vicepreședinta pentru valori și transparență.

Evaluarea Comisiei și acțiuni subsecvente

Incluziunea și respectarea bogatei diversități culturale a Europei fac parte din prioritățile și obiectivele Comisiei Europene. În ultimii ani, după prezentarea inițială a inițiativei în 2013, a fost preluată o gamă largă de măsuri care abordează mai multe aspecte ale propunerilor din cadrul inițiativei. Comunicarea evaluează fiecare dintre cele nouă propuneri individuale pe baza meritelor proprii, ținând seama de principiile subsidiarității și proporționalității. Deși nu sunt propuse noi acte legislative, punerea în aplicare pe deplin a legislației și a politicilor care sunt deja în vigoare oferă un arsenal puternic pentru a sprijini obiectivele inițiativei.

Inițiativa cetățenească europeană Minority Safepack solicită adoptarea unui set de acte legislative menite să îmbunătățească protecția persoanelor care aparțin minorităților naționale și lingvistice și să consolideze diversitatea culturală și lingvistică în Uniune.

La 10 ianuarie 2020, organizatorii și-au prezentat oficial inițiativa Comisiei. Aceștia au strâns cu succes 1.128.422 de declarații de susținere valabile și au atins pragurile necesare în 11 state membre. Comisia s-a întâlnit cu organizatorii la 5 februarie 2020.

La 15 octombrie 2020, organizatorii și-au prezentat inițiativa și propunerile în cadrul unei audieri publice organizate la Parlamentul European. După aceea, Comisia a avut la dispoziție 3 luni pentru a adopta o comunicare în care să își prezinte concluziile juridice și politice cu privire la inițiativă.

Inițiativa „Minority SafePack” a fost dezbătută în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European din 14 decembrie 2020. În rezoluția adoptată la 17 decembrie 2020, Parlamentul European și-a exprimat sprijinul pentru inițiativă.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută propunerea Greciei de a introduce un certificat de vaccinare unic la nivelul UE

Published

on

© European Commission/ Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat inițiativa anunțată că de prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, de a introduce un certificat de vaccinare împotriva COVID-19 recunoscut la nivelul Uniunii Europene.

”Este o cerință medicală să ai un certificat care să ateste că ai fost vaccinat. Prin urmare, salut inițiativa prim-ministrului grec privind un certificat de vaccinare recunoscut reciproc”, a precizat von der Leyen într-un interviu acordat publicației portugheze Lusa.

”Orice se decide, dacă acordă prioritate sau acces la anumite bunuri, este o decizie politică și legală care ar trebui discutată la nivel european”, a declarat președinta Comisiei Europene în cadrul interviului mai sus amintit, prilejuit de vizita sa la Lisabona pentru a discuta cu premierul portughez, Antonio Costa, al cărui stat deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Reacția Ursulei von der Leyen vine după ce prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, i-a transmis o scrisoare în care a propus crearea acestui cetificat de vaccinare împotriva COVID-19, care ar putea fi utilizat la îmbarcarea în orice mijloc de transport, facilitând astfel călătoriile.

Este lesne de explicat propunerea oficialului de la Atena. Grecia se bazează pe turism pentru o cincime din PIB.

Deși a gestionat bine primul val al pandemiei, o creștere a numărului de cazuri din octombrie a supus unei presiuni severe sistemul sanitar, slăbit în urma unei crize financiare ce s-a întins pe parcursul a unui deceniu.

În aceste condiții, autoritățile elene s-au văzut nevoite să impună un al doilea lockdown în noiembrie anul trecut, dar sunt pregătite să revitalizeze călătoriile înainte de sezonul de vară.

Propunerea Greciei a fost respinsă de președintele Klaus Iohannis, care a spuns că nu i se pare ”o idee bună”. ”Trebuie să existe un certificat de vaccinare, dar trebuie folosit pentru motive medicale nu pentru călători. Sunt date importante pentru medicul de familie sau pentru oricine dacă persoana ajunge la urgență. Însă, să folosim aceste certficate ca să împărțim populația Europei în două nu mi se pare un lucru bun”, a explicat acesta în cadrul primei conferințe de presă susținute în acest an.

Șefii de stat sau de guvern din 27 de țări membre ale Uniunii Europene urmează să se întâlnească săptămâna viitoarea la Bruxelles pentru a discuta despre situația epidemiologică din Europa și despre campania de vaccinare anti-COVID-19, al cărei debut a fost marcat la 27 decembrie 2020, România numărându-se printe statele care au luat parte la acest start.

Recent, Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat că a primit din partea companiei AstraZeneca o cerere de autorizare condiţionată pe piaţa europeană a vaccinului său dezvoltat împotriva COVID-19 în colaborare cu Universitatea Oxford.

Serul împotriva COVID-19 produs de AstraZeneca ar intra astfel în categoria vaccinurilor autorizate de Uniunea Europeană, după ce cele produse de compania americană Moderna și societatea germano-americană BioNTech-Pfizer au parcurs aceleași proceduri. 

Până în prezent, Executivul european a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două miliarde de doze, după cum urmează: Pfizer-BioNTech (600 de milioane), CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat o investiție majoră de 222 de milioane de euro pentru apă potabilă mai bună în România

Published

on

© European Union - Source : EP

Comisia Europeană a aprobat o investiție majoră de peste 222 de milioane de euro din Fondul de coeziune pentru modernizarea și instalarea infrastructurilor de apă potabilă și de apă uzată în județul Ilfov din România, a informat vineri Reprezentanța executivului european în România într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Investiția va conecta mai multe persoane la rețeaua de canalizare și va asigura o calitate mai bună și mai puține scurgeri de ape reziduale. Prin această investiție se va furniza apă potabilă care respectă standardele de calitate pentru aproximativ 234.000 de persoane.

“Această investiție demonstrează angajamentul UE pentru creșterea standardelor de trai ale europenilor. Deși prioritatea noastră este combaterea efectelor pandemiei, suntem angajați în îndeplinirea misiunii Fondului de Coeziune de reducere a disparităților dintre regiuni, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă”, a declarat Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune și reforme.

Ca urmare a acestui proiect, rata de conectare la sistemul de alimentare cu apă va crește de la 57,1 % la 99,6 % în 52 de comunități.

În același timp, rețeaua de canalizare va fi extinsă cu 43,29 %, pentru a deservi 100 % din populația zonei.

Proiectul ar trebui, de asemenea, să contribuie la reducerea pierderilor de apă, va proteja biodiversitatea și va crea 1 500 de locuri de muncă temporare în faza de implementare și 72 de locuri de muncă permanente în faza operațională.

Continue Reading

Facebook

U.E.3 mins ago

Premierul Poloniei cere Rusiei să-l elibereze imediat pe Aleksei Navalnîi și sugerează că UE ar putea adopta sancțiuni: Este esențial un răspuns rapid şi fără echivoc

U.E.13 mins ago

UE condamnă arestarea lui Aleksei Navalnîi și solicită eliberarea sa imediată: Este o infracțiune pentru comunitatea internațională, pentru Europa

INTERNAȚIONAL32 mins ago

SUA: Administrația Trump și viitoarea administrație Biden cer eliberarea imediată și necondiționată a lui Aleksei Navalnîi și acuză Rusia că vrea să-l aducă la tăcere pe liderul opoziției

POLITICĂ14 hours ago

România, printre primele țări UE și NATO care condamnă arestarea lui Aleksei Navalnîi la Moscova: Represiunea este complet nedemocratică

Dacian Cioloș14 hours ago

Aleksei Navalnîi, arestat la sosirea la Moscova. Liderul Renew Europe Dacian Cioloș condamnă “arestarea mișelească” a opozantului rus

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

Maia Sandu a discutat la Bruxelles cu Laura Codruța Kövesi despre o colaborare între Parchetul European și instituțiile de combatere a corupției din Republica Moldova

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Parlamentul European, prima sesiune plenară din acest an. Recentele violențe asupra Congresului SUA, prioritățile președinției portugheze a Consiliului UE și evoluțiile privind vaccinul anti-COVID, principalele teme dezbătute

ROMÂNIA18 hours ago

A cincea tranșă de vaccin anti-COVID-19 de la Pfizer-BioNTech sosește luni în România. Cele 87.750 de noi doze, distribuite în țară

U.E.19 hours ago

Uniunea Europeană a pus la punct o serie de măsuri pentru a-şi reduce dependenţa de dolarul american (Financial Times)

U.E.19 hours ago

Franța se declară ”reticentă” cu privire la introducerea unui certificat de vaccinare unic la nivelul UE: Este prematur să vorbim de o hârtie

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.6 days ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă3 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA3 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

ROMÂNIA3 weeks ago

Primele 10.000 de doze de vaccin anti-COVID au ajuns la Institutul Cantacuzino din Capitală. România va avea 10 milioane de doze de vaccin, 140.000 fiind distribuite săptămânal

ROMÂNIA4 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Campania de vaccinare anti-COVID-19 începe în România și în toată UE pe 27 decembrie. Vaccinul este sigur și eficient, autorizat la cele mai înalte standarde europene

ROMÂNIA4 weeks ago

Mesajul președintelui Klaus Iohannis pentru noul Guvern: S-a închis ciclul în care ne-am angajat și am promis. Acum, la treabă!

ROMÂNIA4 weeks ago

Guvernul Cîțu a fost învestit de Parlament. Membrii noului Cabinet vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

CONSILIUL EUROPEAN4 weeks ago

Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE fac apel la cetățeni să dea dovadă de responsabilitate: Prin eforturi comune și cu ajutorul vaccinului anti-COVID-19 punem baza unui 2021 sigur și prosper

Advertisement
Advertisement

Trending