Connect with us

COMISIA EUROPEANA

#SOTEU2020: Ursula von der Leyen susține săptămâna viitoare primul său discurs privind Starea Uniunii Europene în timpul celei mai grave crize din istoria UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

A început numărătoarea inversă pentru cel mai așteptat moment politic european al anului: discursul președintelui Comisiei Europene privind starea Uniunii Europene (SOTEU) în plenul Parlamentului European. Ursula von der Leyen, prima femeie președinte din istoria Comisiei, va susține miercurea viitoare, pe 16 septembrie, primul său discurs privind Starea Uniunii, la aproape un an de la preluarea mandatului și în cursul cele mai grave crize din existența Uniunii: pandemia de coronavirus. Va fi întâia manifestare politică de acest tip de la debutul noii legislaturi a Parlamentului European, la doi ani distanță de la ultimul discurs SOTEU al ex-președintelui Comisiei, veteranul integrării europene Jean-Claude Juncker.

În mod tradițional, discursul privind Starea Uniunii Europene, inaugurat în 2010 și consemnat în colaborarea instituțională Comisie – Parlament – Consiliu după Tratatul de la Lisabona, este momentul în care șeful executivului european prezintă bilanțul precedentului an de mandat și prefațează prioritățile strategice pentru anul următor. Desfășurată conform cutumei, la Strasbourg, sesiunea plenară din 14-17 septembrie în care este rostit discursul SOTEU va avea loc la Bruxelles, din cauza pandemiei

Un discurs – busolă pentru agenda politică europeană, momentul când Ursula von der Leyen se va adresa eurodeputaților și cetățenilor europeni nu va fi doar o simplă premieră din postura politică a fostului ministru al apărării din Germania, țară care în prezent asigură președinția rotativă a Consiliului UE. Discursul lui von der Leyen va trebui să treacă testul adaptabilității “Comisiei geopolitice” anunțată la finele anului trecut, cu prioritățile sale ecologice, digitale și cu valențe de autonomie strategică, față de gestionarea celei mai grave crize sanitare, pandemia de COVID-19, din ultimii 100 de ani și, implicit, de la înființarea Uniunii.

Cum și-a început mandatul Comisia geopolitică a Ursulei von der Leyen

La 27 noiembrie 2019, când criza provocată de noul coronavirus nu apăruse, prima Comisie Europeană condusă de o femeie și de un german după 52 de ani a fost validată de Parlamentul European cu 461 de voturi, 157 împotrivă, 89 abțineri, urmând a-și începe mandatul la 1 decembrie, cu 30 de zile mai târziu față de termenul inițial după respingerea propunerilor inițiale de comisari europeni ale Franței, României și Ungariei. Anterior, la votul din 16 iulie 2019, când a fost aleasă președintă a Comisiei Europene, von der Leyen a primit doar 383 de voturi, ea lansând conceptul ”Comisia mea va fi una geopolitică”.

Atunci, Ursula von der Leyen și-a început discursul cu un recurs la istorie și a solicitat sprijinul privind ”un nou start pentru Europa”, insistând asupra priorităților de top, în frunte cu Pactul Ecologic European, programul prin care Europa își propune să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050.

© European Parliament Multimedia Center

În inima acestei democrații europene vă solicit susținerea pentru un nou start pentru Europa (…) Suntem gata, dar și mai important, Europa este gata. Haideți să trecem la treabă”, a spus von der Leyen cu ocazia respectivă, parcurgând prioritățile sale în privința egalității de gen și în domeniile climei, acțiunii externe, acțiunii digitale, sănătate, cercetare și inovație.

”Să fim o forță a păcii și a schimbării pozitive. (…) Putem fi cei care configurează o ordine globală mai bună pentru că asta este vocația Europei(..). Aceasta este calea noastră, calea europeană. Aceasta este comisia geopolitică la care mă gândesc și de care Europa are nevoie”, a mai spus Ursula von der Leyen, mai ales că în timpul mandatului său s-a produs și retragerea Marii Britanii din UE, prima ieșire a unui stat membru din edificiul european construit juridic, politic, economic și valoric în ultimii șaptezeci de ani.

Dovada acestei priorități fundamentale avea să fie faptul că la zece zile de la preluarea mandatului, președinta Comisiei Europene a prezentat în plenul Parlamentului European o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transforaă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigure că ”nu lasă pe nimeni în urmă”. Printre cele mai importante acțiuni pe care Comisia Europeană și le-a asumat vizează prezentarea primei ”legi europene privind clima”, alocarea a cel puțin 25% din viitorul cadru financiar multianual pentru acțiune climatică și implementarea unui mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon.

Un prim eșec anterior izbucnirii pandemiei neanticipate de coronavirus a fost constatat la summitul Consiliului European din 20 februarie, când liderii europeni nu au ajuns la o înțelegere privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, modelat în baza propunerii fostei Comisii Europene a lui Jean-Claude Juncker.

Comisia von der Leyen – la bilanțul determinat de cea mai mare criză din istoria UE

Cred că toți cei care nu suntem experți am subestimat inițial coronavirusul”, spunea Ursula von der Leyen la 18 martie, la cinci zile după ce Europa devenise epicentrul pandemiei, statele membre optaseră pentru măsuri mai curând naționale și unilaterale, iar Italia, statul european cel mai afectat la acel moment, înfrunta colapsul sanitar, economic și social, devenind inclusiv teren fertil pentru propaganda rusă și chineză ca urmare a reacției coordonate și de sprijin întârziate ale Uniunii Europene.

Cu aceste cuvinte și cu scuze publice adresate Italiei în diferite momente a debutat Comisia Europeană în lupta împotriva coronavirusului, ridicată de majoritatea liderilor, îndeosebi de cancelarul german Angela Merkel, la rangul de cea mai mare provocare postbelică.

O reacție inițială lentă și neconvingătoare a fost transformată într-un răspuns amplu pentru ca “lecția învățată” să sporească capacitatea de coordonare și să cosolideze reziliența Uniunii Europene și a statelor membre.

La șase luni distanță de la acele momente, Ursula von der Leyen se va prezenta în plenul Parlamentului European cu un bilanț dens și impresionant: deblocarea inițială a 37 de miliarde de euro către statele membre pentru gestionarea crizei, asigurarea coridoarelor verzi de transport pentru a nu afecta lanțurile de aprovizionare vitale, suspendarea pentru prima dată în istoria a regulilor deficitului bugetar și relaxarea condițiilor de acordare a ajutoarelor de stat sau instrumentul SURE de 100 de miliarde de euro pentru sprijinirea companiilor și evitarea unei explozii a șomajului în rândul lucrătorilor.

Adevărata Europă se ridică în picioare“, spunea, în luna aprilie, Ursula von der Leyen.

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Dintre cele mai recente și cele mai importante se disting acordurile Comisiei Europene de rezervare a peste un miliard de doze dintr-un viitor vaccin împotriva COVID-19 pentru a fi repartizate statelor membre și acordul fără precedent al liderilor europeni (1.824 de miliarde) pentru un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 într-un volum de 1.074 de miliarde de euro și pentru un fond de redresare de 750 de miliarde de euro, compus din 390 de miliarde de euro sub formă de bani nerambursabili și din 360 de miliarde de euro în regim de credit cu dobândă foarte mică în baza rating-ului foarte bun al Comisiei Europene.

Deși propusese un plan de 1.850 de miliarde, cu un fond de redresare care prevedea alocarea a 500 de miliarde de euro sub formă de granturi, Ursula von der Leyen a elogiat curajul liderilor politici europeni de a-și asuma acest instrument Next Generation EU, dar și a deplâns decizia reducerii bugetului pentru CFM 2021-2027.

Avem șansa de a realiza împreună ceva istoric pentru Europa“, a spus ea, la finalul lunii iulie, remarcând asumarea de către statele membre a unei datorii comune europene pentru a răspunde acestei crize.

Ce urmează?

Prioritățile stabilite la începutul mandatului rămân în continuare valabile, aplicându-se și provocărilor actuale. Comisia rămâne ferm hotărâtă să își ducă la bun sfârșit inițiativele emblematice, Pactul verde european și Strategia digitală, întrucât acestea sunt esențiale pentru a relansa economia europeană și pentru a construi un continent mai rezilient, mai durabil, mai echitabil și mai prosper.

“Europa trebuie să conducă tranziția către o planetă sănătoasă și către o nouă lume digitalizată. Va reuși însă acest lucru doar dacă îi va uni pe cetățenii săi și dacă va adapta modelul nostru unic de economie socială de piață, astfel încât să-l alinieze la noile ambiții actuale. De aceea, trebuie să ne valorificăm toate atuurile și întregul potențial, să punem accentul pe egalitate și să creăm șanse pentru toți – atât pentru femei, cât și pentru bărbați, atât pentru cei care vin din Est, cât și pentru cei din Vest, Sud sau Nord, atât pentru tineri, cât și pentru vârstnici. Europa va continua să urmărească țeluri înalte pe continent, pentru a putea să fie lider la nivel mondial”, sunt câteva dintre elementele asupra cărora Ursula von der Leyen se va apleca în discursul său și în dezbaterea cu eurodeputații.

Desprinderea de trecut. Jean-Claude Juncker, în 2018: Este timpul ca Europa să își ia destinul în propriile mâini

De la preluarea mandatului pe 1 noiembrie 2014, Comisia Juncker a abordat o serie de probleme importante, printre care schimbările climatice, Brexit-ul, criza zonei euro, șomajul în rândul tinerilor, migrația, imixtiunea străină în procesele democratice și dezinformarea, atacurile la adresa drepturilor omului și a statului de drept, schimbările provocate de digitalizare, creșterea tensiunilor internaționale și numeroasele conflicte armate aflate în apropierea granițelor UE.

© European Union, 2019

Intitulată de Juncker drept ”Comisia ultimei șanse”, o serie de rezultate majore pe care fosta Comisie le-a realizat în cei cinci ani de mandat sunt reprezentate de soluționarea crizei datoriilor Greciei, implementarea Fondului European de Investiții Strategice (cunoscut și ca ”Planul Juncker”), lansarea Pilonului Social European, precum și contribuția la deciziile UE privind viitorul Europei prin lansarea Cartei Albe cu cinci scenarii de viitor.

La momentul ultimului său discurs privind Starea Uniunii, Juncker spunea că “este timpul ca Europa să își ia destinul în propriile mâini” și se pregătea de un ultim an de mandat în care prioritățile erau Brexitul, summitul de la Sibiu dedicat viitorului Europei și Agendei Strategice 2019-2024, alegerile europene și Cadrul Financiar Multianual. Dintre acestea, doar summitul de la Sibiu a livrat o declarație prin care liderii europeni promiteau să protejeze modul de viață european și să apere o singură Europă, de la nord la sud și de la est la vest. Principiile acestei declarații adoptate sub auspiciile președintelui Klaus Iohannis și ale lui Jean-Claude Juncker, ca lider care a lansat ideea organizării acestui summit la Sibiu, se regăsesc astăzi în preambului concluziilor liderilor UE din 17-21 iulie în cadrul cărora statele membre au convenit acordul istoric de 1.824 de miliarde de euro pentru redresarea Europei.

În ultimul său discurs în Parlamentul European în calitate de președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker spunea emoționat: ”Să aveți grijă de Europa. Să fii născut în Europa de după război şi de după căderea Cortinei de Fier înseamnă să fi câştigat loteria vieţii”.

Începând de miercuri, 16 septembrie 2020 și până în 2023 inclusiv, Ursula von der Leyen poartă pe umeri responsabilitatea de a se îngriji de Europa în cadrul acestor discursuri care fac parte din viața politică a Uniunii Europene.

În fiecare an, discursul privind starea Uniunii prezintă realizările din anul anterior și prioritățile pentru anul care urmează. Președintele schițează, de asemenea, modul în care Comisia va aborda cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană. Discursul este urmat de o dezbatere în plen, care lansează dialogul cu Parlamentul European și Consiliul în vederea elaborării programului de lucru al Comisiei pentru anul următor.

Primul discurs privind Starea Uniunii a fost susținut în 2010, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a emis o obligațiune inaugurală cu impact social în valoare de 17 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE al UE pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a emis o obligațiune inaugurală cu impact social în valoare de 17 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE al UE pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă și la menținerea nivelului de ocupare a forței de muncă.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, emisiunea a constat în două obligațiuni, suma de 10 miliarde de euro fiind exigibilă pentru rambursare în octombrie 2030, iar suma de 7 miliarde de euro fiind exigibilă pentru rambursare în 2040.

A existat un interes foarte puternic din partea investitorilor în ceea ce privește acest instrument cu rating ridicat, iar obligațiunile au fost supralicitate de peste 13 ori mai mult, înregistrându-se o cerere record de 233 de miliarde de euro, lucru care a dus la crearea unor condiții avantajoase în materie de stabilire a prețurilor pentru ambele obligațiuni.

Comisia Europeană informează că ambele obligațiuni au fost emise în condiții atractive, reflectând nivelul ridicat al interesului suscitat. Prețul obligațiunii pe 10 ani a fost fixat la 3 puncte de bază peste ratele de swap intermediare.

Prețul obligațiunii pe 20 ani a fost fixat la 14 puncte de bază peste ratele de swap intermediare. Primele finale de emisiune nouă au fost estimate la 1 punct de bază pentru tranșa pe 10 ani și, respectiv, la 2 puncte de bază pentru tranșa pe 20 de ani, ambele valori fiind extrem de limitate, având în vedere cantitățile imprimate.

”Este vorba de condiții de tarifare atractive pentru cea mai mare emisiune de obligațiuni efectuată de Comisie până în momentul de față și de un început promițător al programului SURE. Condițiile în care Comisia contractează împrumuturi sunt transferate direct statelor membre care beneficiază de respectivele împrumuturi”, a explicat Executivul european în comunicatul mai sus amintit.

Fondurile atrase vor fi transferate statelor membre beneficiare sub formă de împrumuturi, pentru a le ajuta să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a unor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie.

În acest context, Comisia a anunțat la începutul acestei luni că va emite, sub formă de obligațiuni cu impact social, suma integrală a obligațiunilor în cadrul Instrumentului SURE al UE, care poate atinge până la 100 de miliarde de euro, și a adoptat Cadrul privind obligațiunile cu impact social, care a făcut obiectul unei evaluări independente.

Până în prezent, s-a decis că 17 state membre, între care și România, vor primi sprijin financiar în cadrul Instrumentului SURE, fondurile fiind menite să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a persoanelor încadrate în muncă. Sprijinul financiar va fi oferit sub formă de împrumuturi acordate de UE în condiții avantajoase statelor membre.

Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a altor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie, în special pentru lucrătorii independenți. De asemenea, Instrumentul SURE ar putea finanța unele măsuri legate de sănătate, în special la locul de muncă, ce sunt menite să asigure revenirea în condiții de siguranță la o activitate economică normală.

Statele membre încă mai pot depune cereri oficiale pentru a beneficia de sprijinul acordat în cadrul Instrumentului SURE. Acesta are o capacitate financiară globală de până la 100 de miliarde de euro, fiind menit să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor afectați de pandemie. Comisia a propus deja unui număr de 17 state membre un sprijin financiar în valoare de 87,8 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE trimite în Cehia primele 30 de ventilatoare medicale din rezerva strategică găzduită de România și alte cinci state membre

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În urma unei cereri de asistență din partea Cehiei, Uniunea Europeană va trimite imediat un prim lot de 30 de ventilatoare deținute în cadrul rescEU – rezerva europeană comună de echipamente medicale înființată la începutul acestui an pentru a ajuta țările afectate de pandemia de coronavirus și care este găzduită de 6 țări membre: Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, Suedia și România.

“Cehia se confruntă acum cu una dintre cele mai dificile situații din Europa. Numărul de cazuri de coronavirus crește rapid. Și are nevoie de echipament medical pentru a trata pacienții din spitale. Nu ne lăsăm singuri prietenii europeni în aceste vremuri grele. Comisia Europeană mobilizează material medical prin mecanismul nostru de protecție civilă. Tocmai l-am sunat pe premierul Andrej Babiš pentru a-i spune că expediem rapid în Cehia un set de 30 de ventilatoare din rezerva noastră RescEU. Am creat această rezervă în timp record în primăvară, pentru a depozita materiale medicale esențiale pe care le putem trimite țărilor europene care au nevoie. Și suntem în legătură cu alte țări din UE, pentru a mobiliza mai multe ventilatoare pentru Republica Cehă. Suntem împreună în asta”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citat la rândul său în comunicat, comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a subliniat că “aceasta va fi prima dată când Comisia Europeană expediază ventilatoare din rezerva la nivelul UE”.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE este în contact permanent cu autoritățile din Cehia și mai multă asistență a UE poate fi canalizată în zilele următoare prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, provenind din statele membre. Pentru a acorda statelor membre timp pentru a-și evalua capacitatea de răspuns și luând în considerare gravitatea situației din Republica Cehă, UE a inițiat în mod proactiv desfășurarea rezervei medicale rescEU.

Capacitatea medicală strategică este o componentă a rezervei rescEU, care este mai amplă și include și alte capacități, precum mijloacele aeriene de stingere a incendiilor și capacitățile de evacuare medicală. Rezerva rescEU constituie elementul de ultimă instanță al mecanismului de protecție civilă al Uniunii, care poate fi activat pentru toate tipurile de dezastre naturale și provocate de om. Statele membre ale UE, Regatul Unit (în perioada de tranziție), Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia participă la mecanismul de protecție civilă al Uniunii.

Capacitatea rescEU poate include diferite tipuri de echipamente medicale, cum ar fi măști de protecție sau ventilatoare medicale utilizate în terapie intensivă și este completată în mod constant. Rezerva este găzduită de mai multe state membre care sunt responsabile de procurarea echipamentului. Comisia Europeană finanțează 100% din achiziții, inclusiv depozitarea și transportul. În prezent, 6 țări din UE găzduiesc rescEU: Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, Suedia și România.

După izbucnirea pandemiei de COVID-19, România a fost primul stat UE care a găzduit rezerva strategică medicală, țara noastră trimițând apoi în țări precum Italia, Spania și Lituania stocuri de măști de protecție pentru a ajuta aceste state să gestioneze efectele pandemiei.

Gestul României a fost salutat și oferit drept exemplu de solidaritate atât de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât și de comisarul european Janez Lenarčič.

Pe parcursul acestei crize fără precedent și prin intermediul mecanismului de protecție civilă, Comisia Europeană a mobilizat echipe medicale europene pentru Italia, compuse din asistenți medicali și medici, a ajutat la expedierea dezinfectanților, măștilor și ventilatoarelor în întreaga Europă, precum și la repatrierea a peste 80.000 de cetățeni europeni pe zborurile finanțate de UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European solicită Comisiei să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Parlamentul European solicită Comisiei să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația, într-o rezoluție adoptată joi cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri. 

Rezoluția îndeamnă Comisia să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

Cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.

„Discriminarea la care sunt supuși cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români care călătoresc în SUA este inacceptabilă. Respectând principiul fundamental al solidarității între membrii UE, solicităm Comisiei să acționeze în conformitate cu legislația europeană și să prezinte o propunere de suspendare a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA. Va fi apoi la latitudinea Parlamentului și a Consiliului să evalueze consecințele politice ale acestei acțiuni”, a declarat Juan Fernando López Aguilar (S&D, Spania), președintele Comisiei pentru libertăți civile și raportor.

În conformitate cu legislația UE, în cazul în care o țară terță nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situații de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării resortisanților săi de obligația de a deține viză pentru o perioadă de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul ar putea formula obiecții cu privire la un astfel de act (articolul 290 alineatul (2) din Tratatul UE).

Situația lipsei reciprocității care afectează Bulgaria, Croația, Cipru și România a fost adusă în discuție în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la momentul respectiv, Polonia a fost, de asemenea, afectată, însă cetățenii polonezi pot călători fără viză în SUA de anul trecut), astfel încât termenul limită pentru acțiune din partea Comisiei a expirat la 12 aprilie 2016.

Parlamentul a solicitat deja Comisiei să respecte normele în cadrul unei rezoluții adoptate în plen în martie 2017.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO15 hours ago

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

ONU16 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj cu ocazia Zilei Organizației Națiunilor Unite: România susține consolidarea rolului central al ONU și sprijină multilateralismul eficient și ordinea internațională bazată pe norme

SUA18 hours ago

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, au lansat un canal bilateral de dialog ”pentru a discuta întreaga paletă a chestiunilor legate de China”

ROMÂNIA20 hours ago

România salută decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus: O recunoaștere a meritelor tuturor celor care luptă cu un curaj imens pentru un Belarus democratic

Dan Motreanu21 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Daniel Buda21 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Dragoș Pîslaru22 hours ago

Reforma PAC, adoptată de Parlamentul European. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Susțin noua Politică Agricolă Comună care ajută fermierii mici și mijlocii, muncitorii sezonieri și finanțează mâncarea sănătoasă

PARLAMENTUL EUROPEAN22 hours ago

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune: Trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE

ROMÂNIA23 hours ago

Încă un pas pentru digitalizarea României, prin lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală. Evenimentul transmis online va avea loc pe 27 octombrie

Corina Crețu23 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending