Eurodeputatul social-democrat Rovana Plumb (S&D) a sugerat Comisiei Europene să-și ia angajamentul ca România și Bulgaria să adere la spațiul Schengen până la finele mandatului curent, cu ocazia discursului anual privind Starea Uniunii, susținut de președinta Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European.
„Salut recunoașterea de către dumneavoastră a faptului că România și Bulgaria fac parte din Schengen. Să spunem că astăzi este ziua potrivită pentru asumarea unui angajament: România și Bulgaria, în Schengen până la sfârșitul acestui mandat”, a afirmat Rovana Plumb, în intervenția sa.
Șefa Comisiei Europene a afirmat, miercuri, că Bulgaria şi România au dovedit că fac parte din Schengen, arătând „cele mai bune practici atât în ceea ce priveşte azilul, cât şi returnările” de migranţi. De aceea, aceasta a pledat totodată pentru primirea celor două ţări, „fără nicio întârziere”, în spaţiul european de liberă circulaţie.
Citiți și
În al doilea rând, Rovana Plumb a menționat rolul important al regiunilor europene amintit de von der Leyen și a subliniat că „este esențial să avem o politică de coeziune puternică, o finanțare puternică a coeziunii pentru a asigura convergența tuturor regiunilor din cadrul Uniunii Europene”.
În al treilea rând, pentru a aborda provocările de astăzi și de mâine, eurodeputatul S&D a punctat că „este absolut necesar un acord în timp util cu privire la toate componentele revizuirii Cadrului Financiar Multianual (CFM).
„Parlamentul lucrează din greu și se angajează să aibă în vigoare CFM revizuit la 1 ianuarie 2024”, a spus Rovana Plumb, solicitând, în numele colegilor săi eurodeputați, ca președintele Charles Michel să înscrie CFM pe ordinea de zi a Consiliului European din octombrie. „Contăm pe sprijinul și leadership-ul dumneavoastră”, a adăugat aceasta.
Ursula von der Leyen a susținut miercuri, de la pupitrul democrației europene, cel de-al patrulea său discurs privind starea Uniunii Europene, și ultimul înaintea alegerilor europene din 2024, urmat de o dezbatere cu eurodeputaţii, evenimentul reprezentând și un moment de bilanț înaintea întâlnirii de anul viitor a cetățenilor cu democrația, și anume scrutinul europarlamentar ale cărui rezultate va declanșa formarea noului Parlament European și procesul de numiri a liderilor instituțiilor UE – Comisie, Parlament, Consiliu, Înalt Reprezentant – și a Comisiei Europene în ansamblul său.
Acesta ar putea fi ultimul discurs privind starea Uniunii al lui von der Leyen, deși pe coridoarele instituțiilor UE se discută intens dacă președinta Comisiei Europene va candida pentru un al doilea mandat sau va încerca să devină prima femeie care să conducă NATO.
Cu nouă luni înainte de următoarele alegeri pentru Parlamentul European ce vor avea loc între 6 și 9 iunie 2024, președinta Ursula von der Leyen a prezentat prioritățile Comisiei până la sfârșitul mandatului său, între care se regăsesc o Uniune Europeană mai puternică și mai rezilientă, sprijinul continuu al UE pentru Ucraina în războiul împotriva agresiunii Rusiei, securitatea și independența energetică a UE, dubla tranziție verde și digitală a UE, precum și protejarea valorilor fundamentale ale UE.
Dezbaterea privind starea Uniunii Europene este un moment-cheie de asumare a responsabilității Comisiei Europene în fața reprezentanților aleși în mod democratic ai UE, promovând o Uniune mai transparentă și mai democratică.
Primul discurs privind Starea Uniunii a fost susținut în 2010, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.
