Connect with us

NEWS

Spania, in doliu: 10 ani de la atentatele din Madrid

Published

on

atentat madrid 2004Spania este astazi in doliu. Pe 11 martie 2014 se implinesc 10 ani de la atentatele din Madrid, cel mai sangeros atac terorist din istoria moderna a Spaniei.

In anul 2004, 191 de oameni, intre care 16 romani, si-au pierdut viata in exploziile de la gara Atocha si din alte statii feroviare ale capitalei spaniole. Dupa Spania, Romania a fost tara cu cel mai mare numar de victime.

Tragedia a avut loc putin dupa ora 7.30, cand trenurile erau pline de navetisti. Trei bombe au explodat intr-un tren plin in gara Atocha, cea mai mare din Madrid. Cateva minute mai tarziu, alte patru bombe au fost detonate in vagoanele altei garnituri feroviare, in aceeasi statie.

Aproape in acelasi timp s-au produs trei explozii in alte trenuri suburbane din Madrid. Pasagerii erau navetisti care plecau din orasele de la periferia Capitalei. Printre ei se aflau si sute de romani, dintre care 16 au murit si peste 200 au fost raniti.

Mai tarziu, sapte dintre teroristi, incoltiti de politie, s-au sinucis tot prin explozia unei bombe. Alti trei au fost judecati si condamnati la ani grei de inchisoare. Spania omagiaza astazi memoria victimelor si-si va exprima solidaritatea cu rudele lor, prin ceremonii solemne cu participarea familiei regale si a membrilor guvernului.

În afara de dimensiunea tragica a acestui atentat, care a lăsat în urmă peste 2000 de victime, morți si răniti, ar trebuie amintită si evaluată importanța polítică  și istorică a acestor evenimente, punctează RFI.ro

Atentatul a avut loc cu numai 10 zile înainte de alegerile parlamentare din 14 martie. Partidul Popular, al premierului în exercițiu Jose Maria Aznar, în plina campanie electorala,  conducea cu 10 puncte in toate sondajele de opinie care îl dadeau câștigator pe candidatul  popular Mariano Rajoy.

Proasta gestiune a acestor evenimente, ascunzând adevarul și învinuind gruparea terorista ETA ca fiind autoarea atentatului, a determinat un schimb radical în opțiunea electoratului, care a votat in cele din urma cu socialistii  viitorului premier José Luis Rodríguez Zapatero, notează sursa citată.

Concluzia finală, unanim acceptată în acest moment,  este ca atentatul a fost plănuit încă din 2001, în Pakistan, ca un act de razbunare față de autoriățile spaniole, care reușiseră să  dezmembreze o importantă celulă teroristă în anul 1995.

Zilele acestea, autoritatile spaniole împreună cu asociații ale  victímelor terorismului, au organizat o serie de acte comemorative care vor avea loc de-a lungul întregii săptămâni, cu un act comemorativ central,  care va avea loc azi in Catedrala de la Almudena, o misa oficiată de Cardinalul Arhiepiscop de Madrid, Rouco Varela, la care va asista familia regală precum și premierul Mariano Rajoy împreună cu membrii executivului.

Dar probabil cel mai important eveniment s-a consumat deja  ieri, in  El Teatro Real într-o ceremonie prezidată de ministrul de Interne, Jorge Fernandez Diaz , în care au fost decórate o mare parte dintre victímele care au supraviețuit, precum si reprezentanții celor dispăruți. Una dupa alta, peste  350 de persoane s-au urcat pe scena teatrului pentru a primi  Ordinul Regal de Recunoaștere Civilă a Victimelor Terorismului într-un act simplu, auster, dar plin de emotie  în care au participat si familiile a noua cetateni romani care si-au pierdut viata in urma cu 10 ani.

In acest context, ministrul de interne a facut apel la unitate pentru a putea face fata provocarii terorismului. Justificată preocupare, deoarece după zece ani de la cest teribil atentat, riscul atacurilor  islamiste continua sa fie  foarte ridicat , conform  unui raport  realizat în urmă cu două luni de Centrul Național de Coordonare Antiterorista . Motiv pentru care în acest an  ministrul de interne a activat nivelul de alertă 2 datorita  probabilitatii crescute a unui nou  atac .

În urma dispariției amenințării terorismului basc,  executivul de la Madrid își concentrează acum toată atenția către terorismului  islamic. În ultimii 20 de ani au fost arestate aproape 500 de persoane suspectate  de activități teroriste,  dintre care 131 de arestări au fost operate  numai in anul 2004, în urma atentatului, conform unor informații publicate astăzi de presa spaniolă.

Se pare că acum principala amenințare  vine din partea unor mici celule independente aflate în Spania,  inspirate de ideologia jihadului, fără să aibă legături directe cu marile organizții teroriste , dar și din partea celor care călătoresc în zonele árabe de conflict, a organizațiilor  Maghrebului Islamic , precum si  din partea teroriștilor care au fost deja puși în libertate.

 

.

.

INTERNAȚIONAL

Posibila intenție a lui Donald Trump de a retrage SUA din NATO, blocată printr-un vot bipartizan copleșitor în Camera Reprezentanților

Published

on

Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat marţi o lege în care exprimă sprijinul legislativului american faţă de NATO, în condițiile în care în presa americană au apărut mai multe informații cu privire la intenția președintelui Donald Trump de a pregăti o retragere a Statelor Unite din Alianța Nord-Atlantică, scrie Defense News.

În urma unui vot bipartizan încheiat cu 357 de voturi pentru și 22 împotrivă, Camera condusă de democrați a trimis către Senat documentul intitulat ”NATO Support Act”, prin care este prevăzută interzicerea utilizării fondurilor federale pentru a retrage Statele Unite din NATO, alianța politico-militară care împlinește anul acesta 70 de ani de la înființare.

Potrivit sursei citate, 22 de republicani au votat nu, în timp ce 28 de republicani și 26 de democrați nu au votat.

Proiectul de lege mai afirmă sprijinul pentru NATO și clauza sa de apărare reciprocă, pentru finanțare “robustă” a SUA la nivelul Inițiativei Europene de Descurajare și pentru atingerea de către fiecare stat membru a unui buget pentru apărare de cel puțin 2% din PIB până în 2024.

Documentul adoptat de Camera Reprezentanților are rolul să blocheze o posibilă mișcare din partea lui Donald Trump pentru retragerea SUA din NATO.

Cutremur transatlantic? New York Times anunță că Donald Trump a discutat de mai multe ori în 2018 despre posibilitatea retragerii SUA din NATO

 New York Times a relatat săptămâna trecută că președintele american a adus în discuție de mai multe ori pe parcursul anului 2018, în convorbiri private, o posibilă retragere a SUA din NATO, ceea ce ar echivala cu distrugerea Alianței. 

FOTO: NATO

Reamintim că o primă dispută puternică între SUA și mai mulți aliați europeni, îndeosebi, Germania, s-a consumat în timpul summit-ului NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie. Ecoul confruntării politice pe tema cheltuielilor militare și a alocării a minim 2% din PIB pentru apărare a pornit de la momentul anulării unei întrevederi bilaterale între președintele american și omologul său român în cadrul summit-ului aliat.

De asemenea, o teamă majoră privind riscul unei dezangajări americane față de angajamentele NATO este dată și de informațiile recente privind o potențială decizie a președintelui american de a înjumătăți contingentul american în Afganistan sau forțele terestre ale SUA amplasate în Germania.

Donald Trump și-a reafirmat angajamentul de “100%” față de NATO la prezentarea Strategiei SUA pentru apărare antirachetă

Ulterior însă, în discursul său de prezentare a Strategiei antirachetă a Statelor Unite, Donald Trump a dat asigurări că sprijină “100%” NATO, însă a cerut încă o dată celorlalte state membre să-şi crească cheltuielile militare.

Vom fi cu NATO 100%, însă, aşa cum le-am spus ţărilor (membre ale Alianţei), trebuie să schimbaţi viteza şi trebuie să plătiţi“, a declarat preşedintele american, la Pentagon, tot săptămâna trecută.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Cel mai important diplomat pentru Europa de Est din administrația Trump demisionează. Cine îi va lua locul lui Wess Mitchell

Published

on

Cel mai important diplomat în dimensiunea afacerilor europene și al relației cu Europa de Est din cadrul administrației președintelui american Donald Trump a anunțat marți că demisionează, invocând motive personale.

Wess Mitchell, asistent al secretarului de Stat american pentru Afaceri europene şi euroasiatice, a anunţat marţi seară că demisionează, la doar 16 luni după preluarea funcţiei, informează Washington Post, citând scrisoarea acestuia.

Întrucât administrația își încheie cel de-al doilea an de activitate, simt că am finalizat ceea ce am hotărât să fac când am acceptat această poziție“, a scris el, citând dezvoltarea unei strategii europene și ajutând tranziția de la fostul secretar de Stat Rex Tillerson către actualul șef al diplomației americane, Mike Pompeo.

“Ca atare, cred că a venit timpul să petrec mai mult timp cu familia mea, care a suferit multe zile fără mine în ultimele câteva luni”.

Într-un interviu, Mitchell a declarat că demisia sa nu este un protest împotriva politicilor administrației sau a direcției politicii externe și a lăudat viziunea lui Pompeo.

Mitchell va părăsi poziția de asistent al secretarului de Stat american pentru afaceri europene şi eurasiatice la 15 februarie, potrivit sursei citate, rolul său urmând a fi preluat de către Elisabeth Millard, adjunctul său. 

Reamintim că Wess Mitchell este diplomatul american care în urmă cu câteva luni anunța revenirea la competiția marilor puteri între SUA, Rusia și China, chiar în fief-ul aliaților săi din Europa Centrală și de Est și făcea un apel către parteneri să nu își facă iluzii că puteri precum Moscova și Beijing ”sunt prietene”.

De altfel, într-una din vizitele sale a București, Mitchell declara că România este un simbol al libertății la frontiera estică a Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice și arăta că administrația americană apreciază angajamentul strategic al Bucureștiului și seriozitatea din cadrul NATO.

Expert în politica şi istoria Europei, diplomatul Wess Mitchell a devenit adjunct al secretarului de stat american pentru Europa şi Eurasia în noiembrie 2017.

A. Wess Mitchell este un cunoscător avizat al regiunii central și est-europene, fiind co-fondator al singurului think tank specializat în Europa Centrală și de Est – Center for European Policy Analysis (CEPA) – ce are sediul la Washington.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

După o absență de mai bine de un deceniu, România va fi reprezentantă la Forumul Economic Mondial de la Davos, care reunește cele mai importante figuri din sfera economică și politică la nivel mondial

Published

on

Vicepremierul Ana Birchall reprezintă România la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția, într-un moment în care Europa se află în mijlocul unor dezbateri legate de cum va arăta viitorul Uniunii Europene după alegerile din luna mai a anului 2019, iar România, care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene, are ocazia de a avea un aport pozitiv prin promovarea unității.

Trebuie precizat că ultima participarea a unui reprezentant al statului român la Formul Economic Mondial de la Davos, care reunește anual elita mondială din mediul politic, economic și de afaceri, a avut loc acum mai bine de un deceniu. 

Brexit-ul, criza „vestelor galbene”, shutdown-ul sau războiul comercial sunt unele dintre motivele pentru care importanți lideri internaționali au anunțat că nu vor fi prezenți.

Marii absenți din acest an sunt președinții american, Donald Trump, francez, Emmanuel Macron, dar și premierul britanic, Theresa May.

Donald Trump a anunțat că nu va participa la Forumul de la Davos, un eveniment rar pentru un președinte american în exercițiu, și nici nu va fi reprezentat. Casa Albă a anunțat că a fost anulată și deplasarea delegației care urma să fie condusă de secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, și de secretarul de stat, Mike Pompeo.

Motivul invocat este shutdown-ul, care paralizează din 22 decembrie un sfert din agențiile federale americane și a cauzat impasul bugetar în Congres, unde democrații se opun finanțării zidului pe care Donald Trump intenționează să-l construiască la frontiera cu Mexicul.

O altă absență în acest an va fi și cea a lui Emmanuel Macron, Palatul Elysee făcând cunoscut că președintele francez nu va participa la Forumul de la Davos pentru a se ocupa de criza „vestelor galbene” și de lansarea marii dezbateri naționale.

Premierul Marii Britanii a declinat invitația pentru Forumul de la Davos pentru a se concentra asupra problemelor legate de Brexit.

A 49-a ediție a Forumului Economic Mondial intenționează să analizeze deciziile de luat pentru un mai bun control al celei de-a 4-a revoluții industriale care se anunță și pentru a pune bazele a ceea ce economiștii numesc mondializarea 4.0.

Deși Forumul de la Davos se axează cu precădere pe aspectele legate de economie, principalele două riscuri ale anului sunt geopolitice pe termen scurt și de mediu pe termen lung și, potrivit experților, aceste două urgențe converg în final spre o destabilizare totală a economiei mondiale.

Continue Reading

Trending