Connect with us

U.E.

Spania, prima țară din UE care impune ”taxa Google”: Companiile online cu venituri totale de 750 de milioane de euro pe an trebuie să plătească taxe în statul în care generează profit

Published

on

Spania este prima țară din Uniunea Europenă care aplică ”taxa Google”, prin care firmele sunt obligate să plătească taxe în statul în care generează profitul. Un decret care impune acest impozit, precum şi un alt decret prin care se impozitează tranzacţiile de vânzare şi cumpărare de acţiuni, impozit  cunoscut sub numele de “taxa Tobin” au fost aprobate la sfârşitul săptămânii, informează Adevărul.ro.

Prin cele două impozite noi, guvernul spaniol speră că va strânge la buget aproximativ 2 miliarde de euro şi că ”taxa Google” este pentru companiile online cu venituri totale de 750 de milioane de euro pe an şi de peste trei milioane de euro în Spania, anunță Financial Times.

Purtătorul de cuvânt al guvernului şi ministru al educaţiei, Isabel Celaa, a precizat că impozitul va fi plătit trimestrial.    

”Spania este prima ţară din Uniunea Europeană care adaptează impozitarea la noile modele de afaceri digitale, pentru ca firmele să plătească taxe acolo unde generează beneficii. Estimăm din acest impozit venituri suplimentare la buget de 1.2 miliarde de euro. Impozitul va fi plătit trimestrial”, a subliniat ea.  

Taxarea se aplică serviciilor de publicitate sau de intermediere online şi celor de vânzare de date obţinute pe internet, informează Radio România Actualităţi.  

Valoarea taxei Google este de 3%, aşa cum a indicat Comisia Europeană, şi se aplică pentru serviciile de publicitate online, de intermediere online şi de vânzare de date generate din informaţiile oferite de utilizatori. Guvernul a precizat că este vorba despre platforme care au publicitatea studiată conform referinţelor de navigare, nu de pagini de internet ale unor companii care fac vânzări online.

Taxa Tobin, de 0,2%, se aplică la tranzacţiile de acţiuni spaniole executate de operatorii din sectorul financiar cu o capitalizare bursieră mai mare de un miliard de euro. Nu se aplică pentru vânzarea sau cumpărarea de acţiuni ale firmelor mici şi mijlocii şi ale companiilor care nu sunt la Bursă. Sumele strânse din acest impozit, de 850 de milioane de euro, vor fi destinate finanţării pensiilor şi protecţiei din sistemul asigurărilor sociale.

Amintim faptul că la 15 martie 2018, Parlamentul European a aprobat ”Baza comună consolidată pentru impozitul pe profit” (CCCTB) – parte a unei propuneri mai largi de a crea un regim UE unic, clar și corect pentru impozitul pe profit, precum și o măsură separată, complementară care creează baza pentru un sistem armonizat de impozit pe profit – ”Baza comună pentru impozitul pe profit”.

Baza fiscală comună (common corporate taxe base – CCTB) reprezintă un set de reguli pentru calcularea impozitului pe profit, iar baza fiscală consolidată comună (common consolidated corporate taxe base  -CCCTB) completează CCTB cu norme de consolidare şi reguli de repartizare a bazei de impozitare a profiturilor între statele membre. În primii şapte ani de la intrarea în vigoare, baza fiscală comună va viza grupurile de societăţi cu venituri mai mari de 750 milioane euro. Ulterior acestei perioade, toate companiile prezente în UE vor avea aceleaşi prevederi la calcularea impozitelor pe profit.

Concret, companiile își vor calcula impozitele însumând profitul și pierderile din toate companiile constituente din toate statele membre UE. Taxele rezultante se vor împărți apoi între statele membre în funcție de unde a fost generat profitul. Scopul este evitarea situației în care companiile mai întâi își mută profiturile în zonele cu impozite mici.

Se așteaptă ca noul regim de impozitare să intre în vigoare chiar din 2020, după cum preconiza și Comisia Europeană.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Peste jumătate din populația franceză dorește ca mișcarea ,,vestelor galbene” să ia sfârșit

Published

on

Mai mult de jumătate din populația franceză dorește ca mișcarea ,,vestelor galbene” să ia sfârșit, în timp ce doi din trei francezi nu mai cred că demonstrațiile reflectă cerințele inițiale ale grupului, potrivit unui sondaj publicat miercuri, relatează Euronews.

Acesta este primul sondaj care sugerează că majoritatea francezilor s-a întors împotriva mișcării.

Protestatarii au ieșit în stradă în fiecare weekend de la jumătatea lunii noiembrie, mitingurile au  marcate de ciocniri între demonstranți și polițiști, care au dus la răniri și distrugerea multor monumente importante.

Sondajul realizat de politologul Elabe pentru BFMTV a arătat că 56% dintre cei chestionați consideră că mișcarea ar trebui să înceteze să mai mobilizeze oamenii să iasă pentru a protesta, aceasta fiind o creștere de 11 puncte procentuale din decembrie.

Majoritatea francezilor chestionați (58%) susțin sau simpatizează cu “vestele galbene”, dar acest număr a scăzut cu 5 puncte procentuale în ultima lună.

“Aceasta este într-adevăr o scădere majoră”, a declarat șeful Elabe, Bernard Sananès, la postul francez de știri BFMTV.

“sprijinul pentru mobilizare a fost de 70% la un moment dat, între decembrie și ianuarie, iar acum există acest schimb”, a adăugat el.

Unul dintre motivele principale pentru schimbarea opiniei ar putea fi faptul că 64% au declarat că protestele nu mai reflectă solicitările inițiale ale mișcării. Deși protestele continuă în fiecare week-end, numărul manifestanților participanți a scăzut de când au început aproape cu trei luni în urmă.

Continue Reading

#RO2019EU

Președinția română la Consiliul UE va negocia în PE pentru asigurarea conectivității aeriene și rutiere de bază, în eventualitatea unui Brexit fără acord

Published

on

Foto from European Commision

UE ia măsuri pentru a atenua efectele unei perturbări grave a conectivității aeriene dintre UE și Regatul Unit pentru pasageri și mărfuri în eventualitatea unei retrageri a Regatului Unit din UE fără niciun fel de acord, potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeană.

Ieri, 15 februarie, ambasadorii statelor membre reuniți în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți al Consiliului au aprobat un mandat acordat președinției române pentru a negocia cu Parlamentul European cu privire la o propunere.

Propunere care permite transportatorilor cărora li s-au acordat licențe în Regatul Unit să furnizeze servicii de transport aerian de bază între Regatul Unit și celelalte 27 de state membre.

Același lucru se aplică și operatorilor de transport rutier de mărfuri și operatorilor de transport cu autocarul și autobuzul cu licență în Regatul Unit pentru a transporta mărfuri și pasageri între Regatul Unit și cele 27 de state membre.

Aceste drepturi vor fi condiționate de acordarea de drepturi echivalente de către Regatul Unit și se vor supune unor condiții care asigură concurența loială.

În primul rând, această dispoziție specifică asigură dreptul de a continua furnizarea de zboruri regulate în temeiul obligațiilor de serviciu public până la 26 octombrie 2019, pentru a asigura continuitatea serviciilor publice în timp ce autoritățile naționale introduc adaptările necesare la noua situație.

În anumite condiții, vor fi permise mecanisme limitate de partajare de coduri și de închiriere de aeronave, inclusiv închirierea unei aeronave cu echipaj.

Dacă, ca urmare a Brexitului, un transportator aerian care deține o licență de operare emisă de un stat membru al UE nu va mai îndeplini cerințele UE în materie de proprietate și control, acesta va avea ca termen data de 26 octombrie 2019 pentru a îndeplini în întregime toate cerințele respective.

Pentru a putea beneficia de această excepție, transportatorii aerieni vor dispune de două săptămâni de la data intrării în vigoare a regulamentului pentru a transmite un plan precis și complet în care să prezinte măsurile pe care intenționează să le ia pentru a asigura conformitatea deplină cu cerințele în materie de proprietate și control începând cu 27 octombrie 2019, cel târziu.

Regulamentul s-ar aplica până la intrarea în vigoare a unui acord privind transportul aerian cu Regatul Unit sau până la data de 30 martie 2020, în funcție de care dintre aceste situații survine mai întâi.

Prima reuniune cu Parlamentul pentru a conveni asupra textului final privind conectivitatea aeriană va avea loc la 19 februarie, iar pentru conectivitatea rutieră pe 18 februarie. 

Context

În conformitate cu principiile generale ale măsurilor de urgență în vederea unui Brexit fără acord, toate aceste măsuri constituie acțiuni unilaterale la nivelul UE, pe baza presupunerii că Regatul Unit va proceda în același fel. Măsurile au un caracter excepțional și se aplică pentru o perioadă de timp strict limitată. Măsurile vizând conectivitatea transporturilor nu sunt menite să reproducă condițiile actuale ale dreptului UE, ci mai degrabă să mențină o conectivitate de bază între UE și Regatul Unit.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Corina Crețu participă în Grecia la un dialog cetățenesc despre viitorul Europei, alături de comisarul european Dimitris Avramopoulos

Published

on

Reprezentanța Comisiei Europene din Grecia organizează duminică, 17 februarie, în intervalul orar 14:30-16:00, un dialog cu cetățenii despre viitorul Europei, la care participă Corina Crețu, comisarul european pentru Politică Regională și Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie.

Dialogul poate fi urmărit live pe pagina redacției noastre de Facebook, Calea Europeană, dar și pe pagina oficială de Facebook a comisarului european, Corina Crețu.

Comisarul European, Corina Crețu se află într-o vizită oficială în Grecia  pentru a discuta despre modul în care politica de coeziune poate sprijini în continuare economia greacă și dezvoltarea regională în țară. Aceasta este cea de-a 8 vizită în Grecia, în cadrul căreia a avut deja întrevederi cu Christos Spirtzis, Ministrul Infrastructurii și Transporturilor, Yiannis Dragasakis, vicepremier și ministru al Dezvoltării și cu Stathis Giannakidis, ministrul-adjunct al Dezvoltării.

În timpul întrevederii cu Christos Spirtzis, Ministrul Infrastructurii și Transporturilor, Comisarul European  a salutat progresele înregistrate până în prezent de Grecia și a încurajat autoritățile elene din domeniul dezvoltării infrastructurii de transport să-și intensifice eforturile pentru a continua implementarea cu succes a proiectelor finanțate de UE, care vor contribui substanțial la dezvoltarea economică a țării.

Foto: Corina Cretu Facebook

În cea de-a doua întâlnire la Atena cu Yiannis Dragasakis, vicepremier și ministru al Dezvoltării și cu Stathis Giannakidis, ministrul-adjunct al dezvoltării au avut loc discuții despre stadiul actual al implementării proiectelor finanțate prin politica de coeziune în Grecia și ,,i-am încurajat să participe activ la nivel de Guvern la negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene și al politicii de coeziune post-2020 și să înceapă discuțiile cu serviciile Comisiei pentru noua perioadă de programare 2021-2027.”, a menționat comisarul Corina Crețu.

Foto: Corina Cretu Facebook

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending