Connect with us

U.E.

Spania se oferă să primească migranții africani de pe Open Arms, dar nava refuză să pornească într-o călătorie de 6 zile spre portul Algeciras

Published

on

© Pedro Sanchez/Twitter

Spania s-a oferit să preia cei peste 100 de migranți africani de la bordul navei de salvare Open Arms pe care Italia îi refuză, însă purtătoarea de cuvânt a organizației neguvernamentale care deține ambarcațiunea a transmis că sunt nevoiți să refuze oferta din cauza condițiilor umanitare grave de la bordul navei, care nu mai suferă nicio amânare, relatează RTE. și Agerpres.

Debarcarea acestor migranţi, majoritatea africani, ar fi trebuit să se realizeze în Italia după ce şase state membre ale UE, printre care și România, ar fi acceptat să-i preia, dar ministrul italian de interne Matteo Salvini a refuzat să permită acostarea navei ONG-ului spaniol. El a acceptat totuşi sâmbătă debarcarea a 27 de ,,presupuși minori neînsoţiţi”. Anterior, Salvini a estimat că normal ar fi ca Spania să primească migranţii, întrucât nava Open Arms are pavilion spaniol.

Citiți și

Matteo Salvini autorizează debarcarea a 27 de minori de pe nava Open Arms

MAE: România a răspuns pozitiv apelului Comisiei Europene de a reloca migranți din Malta. Țara noastră ar mai putea primi din migranții refuzați de Italia

În acest context, guvernul spaniol a emis un comunicat de presă prin care anunța disponibilitatea de a prelua restul migranților rămași la bordul Open Arms, ancorată în apele italiene din apropierea insulei Lampedusa de aproximativ 17 zile.

,,Răspunsul de neconceput al autorităţilor italiene, concret, cel al ministrului de interne Matteo Salvini, de a-şi închide toate porturile, precum şi dificultăţile exprimate de alte state din Mediterana Centrală, au determinat Spania să conducă din nou răspunsul faţă de o criză umanitară”, afirmă într-un comunicat guvernul de la Madrid, citat de Agerpres.

În acest sens, premierul socialist spaniol Pedro Sanchez a ordonat autorităților portuare din Portul Algeciras să fie pregătite pentru debarcarea migranților africani salvați din apele Mediteranei, în largul coastelor Libiei. 

Potrivit unei postări pe Twitter, șeful guvernului spaniol a apreciat necesitatea de a se stabili ,,o soluţie europeană ordonată şi susţinută, care să răspundă provocării migraţiei conform valorilor UE de progres şi umanism”.


 

Cu toate acestea, purtătoarea de cuvânt a naevi Open Arms a declarat:

,,Nu acceptăm Spania ca destinație portuară pentru că ne aflăm într-o stare de urgență umanitară extremă. Ceea ce le trebuie (migranților de la bord, n.r.) este să fie debarcați acum”, adăugând că ,,este de neconceput să navigăm șase zile; de atât avem nevoie este nevoie ca să ajungem la Algeciras.” 

Totuși, organizația a recunoscut că ,,porturile spaniole nu sunt cele mai apropiate sau cele mai sigure pentru Open Arms …dar deocamdată Spania este singura țară dispusă să o accepte”, citează RTE. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Biroul European pentru Azil: Cererile de azil în UE au crescut semnificativ în iulie, însă 65% dintre acestea au fost respinse

Published

on

© European Union, 2018

Cererile de azil în Uniunea Europeană au crescut semnificativ în iulie, a anunţat marţi Biroul European pentru Azil (EASO), pe fondul continuării diviziunilor asupra migraţiei între ţările Uniunii, relatează DPA, preluat de Agerpres.

În luna iulie, cererile de azil au crescut cu 26% față de luna precedentă, fiind depuse 62.900 de cereri. Totodată, aceasta este cea mai mare cifră înregistrată din martie 2017. Statisticile acoperă Uniunea Europeană,  Norvegia şi Elveţia.

Potrivit EASO, creșterea din luna iulie poate fi explicată printr-o cerere scăzută în luna iunie, deși tendințele arată că, în general, cererile pentru obținerea dreptului de azil în perioada ianuarie-iulie sunt în creştere cu 11% anual.

Solicitanții de azil provin din țări precum  Siria, Afganistan şi Venezuela, unde conflictele politico-militare sunt în plină desfășurare, și reprezintă  combinat aproximativ o treime dintre toţi solicitanţii de azil.

Informațiile oficiale arată că din cele  50.970 de cereri de azil procesate de autorități în iulie, 65% au fost respinse. Per ansamblu, la nivelul UE, Norvegiei și Elveției 455.113 de cazuri de azil sunt în aşteptare.

Cu toate acestea, deși datele arată o creștere anuală a cererilor de azil, nivelul din prezent, în luna iulie, a fost de două ori mai mic decât nivelul solicitărilor de la vârful crizei refugiaților din 2016, când, în luna iulie, se înregistrau 120.000 de cereri.

Următoarea reuniune a liderilor europeni dedicată gestionării în comun a provocărilor aduse de migrație va avea loc pe 23 septembrie, în Malta. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE): ”Acordarea ajutorului financiar de peste 8 milioane de euro românilor afectați de inundații este o prioritate pe agenda noastră din Parlamentul European”

Published

on

©Cristian Busoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), prezent la Strasbourg, va participa mâine în sesiunea plenară a Parlametului European, iar alături de colegii săi va vota privind acordarea unui ajutor financiar de peste 8 milioane de Euro românilor afectați de inundațiile de anul trecut.

Acest subiect ”este o prioritate pe agenda noastră din Parlamentul European, reunit, săptămâna aceasta, la Strasbourg”, a scris Cristian Bușoi pe pagina oficială de Facebook.

Totodată, europarlamentarul liberal a menționat că vor avea loc și alte voturi pentru mai multe finanțări europene:  ”Zilele acestea, vom vota și pentru aprobarea unei finanțări suplimentare de 80 de milioane de euro pentru programul de cercetare Orizont 2020, precum și pentru suplimentarea cu 20 de milione de euro a bugetului pentru programul de educație Erasmus Plus.”

Citiți și:Parlamentul European se reunește în sesiune plenară: Confirmarea lui Christine Lagarde în fruntea BCE, Brexit și ajutor financiar în urma inundațiilor din România, temele majore de pe agendă

Reamintim că la începutul lunii septembrie, mai exact în data de 3, Comisia Bugete din Parlamentul European a aprobat marți un ajutor de 293,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE, în urma catastrofelor din Austria, Italia și România din 2018, provocate de ploile abundente, vânturi puternice, inundații sau alunecări de teren.

Potrivit comunicatului oficial al leislativului european, regiunea nord-est din România va primi 8,2 milioane de euro, urmare a inundațiilor din vara anului 2018. 

Celelalte două state mebre care vor beneficia de ajutor financiar sunt Italia și Austria.

Ajutorul de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE se împarte astfel: 277,2 milioane euro pentru Italia, urmare a ploilor abundente, vânturilor puternice, inundațiilor și alunecărilor de teren din toamna anului 2018; 8,1 milioane EUR pentru Austria urmare a acelorași fenomene meteorologice și 8,2 milioane EUR pentru regiunea de nord-est a României urmare a inundațiilor din vara anului 2018. Propunerea a fost aprobată cu 35 de voturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri.

Mai multe informații aici (propunerea Comisiei Europene) și în proiectul de raport al PE – raportor Siegfried Mureșan (PNL, PPE), care recomandă aprobarea asistenței din FSUE.

Această finanțare se află în cea de-a doua etapă a procesului, și anume, aprobarea în plenul Parlamentului European, urmând cea de-a treia etapă, votul în Consiliul UE. 


Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI.

Continue Reading

Adina Vălean

Adina Vălean, președinta Comisiei ITRE din Parlamentul European, întâlnire cu viitorul comisar european pentru energie: Extinderea pieței europene de energie, un vector principal pentru asigurarea competitivității

Published

on

© Adina Vălean/ Facebook

Eurodeputatul Adina Vălean (PNL, PPE), președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, a avut marți o întrevedere, la Strasbourg, cu Kadri Simson, comisarul desemnat pentru energie în Comisia Ursulei von der Leyen.

M-am întâlnit azi la Strasbourg cu doamna Kadri Simpson, comisarul desemnat pentru Energie din partea Estoniei. Am discutat despre programul noii Comisii Europene în domeniul energiei. Am subliniat importanța adâncirii și extinderii pieței unice europene de energie ca vector principal pentru asigurarea competitivității economiei europene și a prețurilor mici pentru consumatori în contextul țintelor de reducere a emisiilor de CO2 până în 2030”, a scris Vălean pe Facebook

Aceasta a arătat că viitorul energiei în Uniunea Europeană ”depinde de implementarea cu celeritate a măsurilor deja adoptate și de crearea unui climat investițional care să atragă noi modele de business și să construiască o infrastructură modernă”.

În context, Adina Vălean a reamintit că Simson va fi audiată la începutul lunii octombrie în Comisia pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, structură parlamentară condusă de eurodeputatul liberal.

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În noua legislatura, Vălean este singurul român președinte al unei comisii parlamentare, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Aceasta a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în perioada 2014-2017. Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Adina Vălean a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. 

De asemenea, de curând, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending