Uniunea Europeană este de părere că aliații dispun de ”informații credibile” despre rachete balistice iraniene livrate Rusiei, a indicat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, anunță AFP și Reuters, citate de Agerpres.

”Examinăm această chestiune cu statele membre şi, dacă se confirmă, această livrare ar reprezenta o escaladare materială importantă în sprijinul Iranului pentru războiul de agresiune ilegală al Rusiei contra Ucrainei”, a declarat Peter Stano.

Recent, Statele Unite au informat aliații că sunt de părere că Iranul a transferat rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Rusiei pentru a le utiliza în războiul din Ucraina, potrivit a două persoane familiarizate cu această chestiune, informează Euronews.

Acestea nu au oferit detalii cu privire la câte arme au fost livrate sau când au avut loc transferurile, dar au confirmat concluziile serviciilor de informații americane. Casa Albă a refuzat să confirme transferurile de arme, dar și-a reiterat îngrijorarea că Iranul își adâncește sprijinul pentru Rusia.

De altfel, instituția americană a avertizat Teheranul de luni de zile împotriva transferului de rachete balistice către Rusia.

Din toamna anului 2022, Iranul furnizează Rusiei armament pentru a fi utilizat pe câmpul de luptă.

Acestea sunt considerate drept cea mai semnificativă contribuție a Teheranului la efortul de război al Rusiei, din cauza pagubelor pe care le pot provoca.

Concluziile serviciilor de informații americane vin în contextul în care Rusia susține că a cucerit un alt sat din estul regiunii Donețk, în timp ce se luptă să respingă o incursiune ucraineană majoră în regiunea sa Kursk.

Sâmbătă, locuitorii din Kursk s-au prezentat la urne pentru a vota în cadrul alegerilor locale. Rușii vor alege guvernatori în 25 de regiuni, membri ai adunării legislative în 13 regiuni, inclusiv două în Crimeea anexată, și numeroși funcționari locali.

Slovenia a nominalizat-o pe Marta Kos ca următorul său comisar european după ce candidatul anterior și-a retras candidatura în contextul în care președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen își dorește mai multe femei în Colegiul Comisiei Europene, a declarat guvernul de la Ljubljana pentru Politico Europe.

Mișcarea vine după ce Tomaž Vesel, un fost membru de top al Curții de Conturi din țara sa, a renunțat vineri la candidatură, în urma unui dezacord cu președintele Comisiei Europene von der Leyen.

“Din păcate, președintele von der Leyen și cu mine nu împărtășim același concept despre modul în care ar trebui să funcționeze Comisia Europeană și, prin urmare, am decis să îmi retrag candidatura pentru binele Republicii Slovenia”, a declarat Vesel vineri prin intermediul guvernului sloven.

Ursula von der Leyen a sporit presiunile asupra anumitor țări pentru a schimba candidații bărbați cu femei în numele echilibrului de gen. “Dacă nu ceri, nu vei primi”, a spus ea.

În prezent, din totalul de 26 de candidați, 10 sunt femei, iar Marta Kos va fi cea de-a 11.

Fiecare dintre cele 27 de țări membre nominalizează un comisar, cu excepția Germaniei, deoarece von der Leyen însăși este comisarul lor și a fost aprobată de Parlamentul European în iulie, și a Estoniei, unde Kaja Kallas a fost numită de șefii de stat și de guvern drept următorul Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, care, conform tratatelor, deține și funcția de vicepreședinte al Comisiei Europene.

Kos a fost ambasadoarea a Sloveniei în Germania și Elveția și a fost fost vicepreședinte al Partidului Libertății liberal al premierului Robert Golob. Ea a demisionat din funcția de ambasador în Elveția în 2020, în urma plângerilor angajaților ambasadei cu privire la un management inadecvat.

Ursula von der Leyen urmează să prezinte miercuri în Parlamentul European repartizarea portofoliilor în viitoarea Comisie.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta miercuri Parlamentului European (PE) repartizarea portofoliilor în viitorul executiv european, în care este de așteptat să nu-şi atingă obiectivul de a avea egalitate de gen, după ce inițial 17 din cele 27 de state membre ale Uniunii au propus bărbați pentru posturile de comisar şi nu s-au conformat cererii sale de a propune un bărbat şi o femeie.

La invitaţia Parlamentului European, Ursula von der Leyen se va întâlni miercuri dimineaţă cu uşile închise cu preşedinta acestei instituţii, Roberta Metsola, şi cu liderii grupurilor politice din Parlamentul European pentru a le prezenta viitoarea sa echipă de comisari europeni, dominată în mare parte de propuneri din partea Partidului Popular European, cea mai mare forță politică din Parlament și din care provine von der Leyen, fapt care a provocat și nemulțumiri în rândul celorlalte familii politice, îndeosebi în rândul Socialiștilor Europeni.

“Acest schimb de opinii la Conferinţa preşedinţilor va deschide calea pentru iniţierea procesului de audiere odată ce Parlamentul European va primi întreaga documentaţie necesară”, a precizat purtătoarea de cuvânt a legislativului de la Bruxelles și Strasbourg, Delphine Colard, potrivit EFE, informează Agerpres.

În acest timp, Von der Leyen “continuă să lucreze” la componenţa noului executiv comunitar şi va anunţa structura acestuia când procesul “se va fi încheiat”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Comisiei, Eric Mamer, arată aceeași sursă.

“Competenţa şi experienţa” candidaţilor vor fi luate în considerare în repartizarea responsabilităţilor pe portofolii şi pentru a asigura “echilibrele”, în special cele “geografice şi de gen”, a completat acelaşi purtător de cuvânt.

von der Leyen le-a cerut guvernelor celor 27 de state membre ale UE să-i trimită ca propunere de comisar european doi candidaţi, un bărbat şi o femeie, dintre care ea să aleagă în aşa fel încât în viitoarea sa Comisie Europeană să obţină egalitatea de gen.

Dar numai Bulgaria i-a trimis concomitent o astfel de propunere cu două nume şi în cele din urmă reprezentarea feminină în viitorul executiv european va cuprinde 10 femei, inclusiv Ursula Von der Leyen şi fostul premier al Estoniei, Kaja Kallas, care va conduce diplomaţia Uniunii Europene din postura de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, alături de 16 bărbaţi.

Este încă aşteptată o nouă propunere de comisar din partea Sloveniei, care vineri şi-a retras candidatul bărbat în urma insistenţelor şefei Comisiei de a căuta egalitatea de gen.

Potrivit EFE, Ursula Von der Leyen va încerca probabil să compenseze dezechilibrul de gen atribuind portofolii mai importante femeilor comisar. Printre portofoliile cele mai râvnite sunt economia, concurenţa, industria şi apărarea.

Cum ar putea arăta Comisia von der Leyen 2?

După ce publicația germană Die Welt a relatat că pozițiile cheie de vicepreședinți executivi în Comisia Europeană vor fi împărțite celor trei mari familii politice (PPE, S&D și Renew Europe) și, în premieră, unui reprezentant din partea unui partid conservator și populist de dreapta, în persoana italianului Raffaele Fitto, Politico Europe cum ar putea arăta arhitectura viitoarei Comisii, cu domenii precum competitivitatea, apărarea și extinderea fiind văzute drept priorități esențiale pentru Ursula von der Leyen în următorii cinci ani, în timp ce portofofiile banilor UE – cum ar fi economia, bugetul, coeziunea sau serviciile financiare – sunt, de asemenea, dorite de capitalele naționale. România, prin propunerea Roxanei Mînzatu, ar putea primi portofoliul locurilor de muncă, drepturilor sociale și locuințelor.

Potrivit Die Welt, Ursula von der Leyen va numi ca vicepreşedinţi executivi pe italianul Raffaele Fitto (vicepreședinte executiv pentru coeziune, economice și redresare post-pandemie), pe actualul comisar pentru piață internă, francezul Thierry Breton (vicepreşedinte executiv responsabil de industrie şi autonomia strategică), pe actualul vicepreședinte pentru economie, letonul Valdis Dombroviskis (vicepreședinte executiv responsabil de extindere şi reconstrucţia Ucrainei) şi pe comisarul propus de Spania, Teresa Ribera Rodriguez (vicepreședinte executiv pentru tranziţie climatică și digitală).

Breton este un înalt funcționar apropiat președintelui francez Emmanuel Macron și provine din familia politică liberală Renew Europe, Dombrovskis este afiliat Partidului Popular European din care face parte și von der Leyen, fiind unul dintre cei mai vechi comisari în căutarea unui al patrulea mandat, Ribera este membră a Partidului Socialiștilor Europeni, iar Fitto provine din rândul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

Pozițiile de vicepreședinți cu influență vor fi întregite de fostul prim-ministru al Estoniei, Kaja Kallas. Aleasă Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate de liderii statelor membre, Kallas (Renew Europe) va ocupa și o poziție de vicepreședinte în cadrul Comisiei, conform tratatelor.

Un post de vicepreședinte va primi și slovacul social-democrat Maros Sefcovic, aflat în fața celui de-al cincilea mandat de comisar european în care va fi responsabil pentru administrație, implementare, simplificare și relații interinstituționale.

Portofoliile din cadrul Comisiei ar putea fi distribuite astfel:

Austria (Magnus Brunner, PPE – servicii financiare)

Belgia (Hadja Lahbib, Renew Europe – afaceri interne)

Bulgaria (Ekaterina Zaharieva, PPE – gestionarea crizelor și ajutor umanitar)

Cehia (Josef Sikela – energie)

Cipru (Costas Kadis, PPE – Mediterana)

Danemarca (Dan Jorgensen, PES – politică climatică internațională)

Finlanda (Henna Virkkunen, PPE – tehnologie)

Grecia (Apostolos Tzitzikostas, PPE – transport)

Irlanda (Michael McGrath, PPE – inovare)

Lituania (Andrius Kubilius, PPE – securitate, industria apărării și spațiu)

Luxemburg (Christophe Hansen, PPE – agricultură)

Malta (Glenn Micallef, PES – egalitate, tineri și echitate inter-generațională)

Olanda (Wopke Hoekstra, PPE – comerț și securitate economică)

Polonia (Piotr Serafin, PPE – buget)

Portugalia (Maria Luis Albuquerque, PPE – pescuit)

România (Roxana Mînzatu, PES – locuri de muncă, drepturi sociale și locuințe)

Slovenia (? – sănătate)

Suedia (Jessika Roswall, PPE – piață internă).

Odată ce preşedinta Comisiei îşi va face publică lista de comisari, aceştia vor fi examinaţi de comisiile Parlamentului European în audieri menite să le testeze cunoştinţele şi priorităţile în viitoarea legislatură, urmând de asemenea să le studieze CV-urile şi să le evalueze meritele care-i recomandă pentru postul de comisar european, inclusiv angajamentul lor faţă de politicile şi abordările Bruxellesului, precum şi eventualele incompatibilităţi. Au existat în trecut cazuri în care în urma acestor audieri cei propuşi pentru posturi de comisar european au fost înlocuiţi.

După încheierea procesului de audiere, Parlamentul European se va pronunţa prin vot pentru a aproba Comisia Europeană în ansamblu. Aceasta ar urma să-şi intre în atribuţii în jurul datei de 1 decembrie.