Connect with us

U.E.

Spania va plafona prețurile gazelor naturale, în timp ce premierul României consideră ”complicată” această măsură

Published

on

© Council of the European Union

Guvernul spaniol a anunțat că va plafona preţurile gazelor naturale, va reduce taxele şi va redirecţiona profiturile companiei energetice, ca parte a pachetului de măsuri menit să scadă preţurile în creştere la utilităţi. Anunțul a fost făcut de premierul Spaniei, Pedro Sanchez, într-un interviu acordat postului de televiziune TVE, potrivit Reuters și Agerpres.

Este inacceptabil ca firmele energetice să profite de pe urma preţurilor ridicate de pe piaţa pentru electricitate. “Vom lua acele profituri extraordinare pe care le fac companiile energetice şi le vom transfera către consumatori”. Vom reduce taxa specială pe electricitate la 0,5%, de la 5,1%, a declarat prim ministrul.

Acesta a explicat că redirecţionarea profiturilor de la companiile de utilităţi va fi folosită pentru plafonarea preţurilor gazelor naturale şi reducerea costurilor cu energia pentru consumatori.

Reamintim că Premierul Florin Cîțu respinge ideea plafonării prețurilor la energie pentru neconformitatea cu legislația Uniunii Europene, potrivit declarației făcute vineri, la Iași, unde își prezintă moțiunea pentru conducerea PNL.

„Plafonarea preţurilor e mai complicat. Suntem într-o economie liberală. În Uniunea Europeană nu cred că poţi face aşa ceva. Ne vom uita la toate soluţiile pentru a ne asigura că în această iarnă românii nu vor avea de suferit de pe urma acestor facturi”, a afirmat Cîţu.

Potrivit Institutului Național de Statistică, tarifele pentru curent și gaze au crescut cu 23, respectiv 20 la sută, din decembrie și până în iulie, scumpire pe care Ministerul Energie o pune pe seama certificatelor verzi, a creşterii consumului şi a preţurilor pe piaţa internaţională, informează Digi24. De altfel, scumpirea nu ar avea legătură cu liberalizarea pieței energetice. 

Pentru a contracara facturile mari ale consumatorilor casnici,  Guvernul a pregătit două acte normative: o lege a consumatorului vulnerabil, care oferă subvenţii pentru persoanele cu venituri mici, şi o ordonanţă de urgenţă, care oferă reduceri între 30-40% direct din factură.

Proiectul de lege, adoptat deja de Senat, prevede acordarea unor ajutoare financiare pentru încălzirea locuinței, cuprinse între 160 și 500 de lei, pentru aproximativ 400 de mii de gospodării.

Limita maximă a veniturilor până la care o persoană poate beneficia de ajutoare pentru încălzire este de 810 lei de persoană în cazul familiilor şi 1.445 de lei în cazul persoanelor singure.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

U.E.

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Fiecare cetățean al Uniunii Europene a generat în 2019 34,4 kg de deșeuri din plastic, dintre acestea 14,1 kg fiind reciclate, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, citat de Agerpres.

 Între 2009 și 2019, volumul de deșeuri din plastic generate de fiecare locuitor a crescut cu 24% (+6,7 kg). Volumul de reciclare a deșeurilor din plastic a crescut brusc în aceeași perioadă, cu 50% (+4,7 kg).

În ciuda acestei îmbunătățiri, cantitatea de ambalaje din plastic care nu a fost reciclată a crescut cu 2,0 kg per cap de locuitor în intervalul mai sus amintit, ca urmare a creșterii valorii absolute a deșeurilor din plastic generate.

În 2019, se estimează că 41% din deșeurile din plastic au fost reciclate în UE.Nouă state membre ale UE au reciclat mai mult de jumătate din deșeurile din plastic generate: Lituania (70 %), Cehia (61 %), Bulgaria (59 %, date din 2018), Țările de Jos (57 %), Suedia și Slovacia (ambele 53 %), Spania (52 %), Cipru (51 %) și Slovenia (50 %).

La polul opus, mai puțin de o treime din deșeurile din plastic au fost reciclate în Malta (11 %, date din 2018), Franța (27 %), Irlanda (28 %), Austria (31 %), Polonia (32 %) și Ungaria (33 %).

Eurostat informează că pentru România sunt valabile datele din 2018, când 43% din deșeurile din plastic au fost reciclate, lucru confirmat și de președintele Asociaţiei Române pentru Ambalaje şi Mediu (ARAM).

Comisia Europeană a publicat la finalul lunii mai orientări referitoare la normele UE privind produsele din plastic de unică folosință și a adoptat o decizie de punere în aplicare privind monitorizarea și raportarea echipamentelor de pescuit introduse pe piață și a deșeurilor de echipamente de pescuit colectate, răspunzând îngrijorărilor Curții de Conturi Europeane care atrăgea anul trecut atenția că există un risc semnificativ ca ”UE să nu își îndeplinească obiectivele în materie de reciclare a ambalajelor din plastic stabilite pentru 2025 și pentru 2030”.

Cât privește România, pași în direcția reciclării au fost făcuți odată cu adoptarea de către Guvern a proiectului de ordonanţă privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, care vizează transpunerea în legislaţia naţională a unei Directive europene (Directiva 2019/904/UE) adoptate chiar în timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

Published

on

© European Communities, 1996

Punerea în aplicare și respectarea efectivă a acordurilor comerciale ale UE și a normelor comerciale internaționale au adăugat 5,4 miliarde EUR la exporturile UE în 2020. Acest lucru confirmă faptul că eforturile Comisiei Europene dau roade, potrivit unui comunicat. 

Rezultatele tangibile variază de la eliminarea barierelor comerciale până la abordarea practicilor comerciale neloiale și luarea de măsuri privind comerțul și dezvoltarea durabilă. De asemenea, în cursul anului trecut, Comisia a elaborat noi instrumente juridice pentru a consolida capacitatea UE de a-și apăra interesele esențiale și de a-și proteja autonomia strategică deschisă.

Primul raport anual cuprinzător al Comisiei privind punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației, publicat astăzi, 27 octombrie, descrie acțiunile întreprinse de Comisie, în parteneriat strâns cu întreprinderile, statele membre și părțile interesate din UE, pentru a menține piețele deschise și pentru a se asigura că partenerii comerciali ai UE își respectă angajamentele. Raportul acoperă patru domenii prioritare: (1) Utilizarea deplină a oportunităților oferite de acordurile comerciale ale UE; (2) Sprijinirea adoptării acordurilor comerciale de către micile întreprinderi; (3) Abordarea barierelor comerciale; (4) Asigurarea respectării angajamentelor comerciale prin soluționarea litigiilor.

Acțiunile concrete întreprinse de Comisie în ultimul an au continuat să faciliteze exporturile UE, precum și să apere interesele cheie ale UE. În special:

Comisia a eliminat 33 de bariere comerciale în 22 de țări partenere.

  • În 2020, întreprinderile europene au exportat 4 miliarde EUR în plus față de ceea ce ar fi realizat fără eliminarea barierelor în ultimii 5 ani.
  • Comisia a lansat platforma sa online premiată Accesul la Piețe, care oferă sprijin esențial pentru 584 000 de IMM-uri, astfel încât acestea să poată exporta mai ușor și mai rapid. Pe parcursul anului trecut, s-a constatat un apetit uriaș din partea întreprinderilor pentru informații clare și practice privind modul în care se poate face comerț dincolo de frontierele UE, peste 1,5 milioane de vizitatori utilizând platforma în doar un an.
  • Ghișeul Unic de Intrare pentru reclamații, instituit în noiembrie 2020, a transformat modul în care întreprinderile și părțile interesate pot semnala Comisiei barierele comerciale sau încălcările angajamentelor în materie de comerț și dezvoltare durabilă de către țările partenere. Acesta a avut deja ca rezultat 29 de plângeri oficiale pe care Comisia le investighează.
  • Comisia a înregistrat progrese în ceea ce privește mai multe acțiuni de soluționare a litigiilor, inclusiv în ceea ce privește drepturile lucrătorilor, fie la OMC, fie în cadrul acordurilor comerciale ale UE. Printre partenerii comerciali și sectoarele vizate se numără Turcia și produsele farmaceutice, Indonezia și materiile prime, precum și Ucraina și industria lemnului. În ianuarie 2021, Comisia a avut câștig de cauză în primul său litigiu bilateral privind aspecte legate de dreptul muncii în cadrul acordului comercial dintre UE și Coreea de Sud, ceea ce a determinat Coreea de Sud să ia măsuri pentru a ratifica și a pune în aplicare convenții importante ale OIM pentru a proteja drepturile lucrătorilor.

În ultimul an, Comisia a luat, de asemenea, măsuri decisive pentru a-și aplica drepturile și a-și apăra valorile mai asertiv, pentru a-și apăra mai bine interesele. De asemenea, Comisia finalizează o legislație importantă pentru a consolida în continuare aplicarea și punerea în aplicare a:

  • Noului Mecanism de monitorizare a investițiilor străine directe, în vigoare din octombrie 2020, permite statelor membre ale UE și Comisiei să ia cunoștință de tranzacții, să coopereze și să își coordoneze acțiunile cu privire la aceste investiții străine. De asemenea, statele membre își pot împărtăși opiniile cu privire la potențialul impact asupra securității și/sau a ordinii publice de pe teritoriul lor al investițiilor care au loc într-un alt stat membru. Comisia poate face același lucru în cazul în care consideră că investițiile individuale pot afecta securitatea sau ordinea publică din mai multe state membre sau dacă este posibil ca acestea să afecteze proiecte sau programe de interes pentru Uniune din motive de securitate sau ordine publică.
  • În septembrie 2021, au intrat în vigoare normele actualizate ale UE privind controlul exporturilor. Noul cadru consolidează capacitatea de a controla exportul de tehnologii cu dublă utilizare și permite Uniunii o mai mare autonomie în acest sens.
  • Comisia pregătește o propunere legislativă pentru un nou instrument de combatere a practicilor de constrângere, care va permite UE să răspundă încercărilor altor țări de a forța UE sau țările sale să aducă modificări de politică.
    Comisia a propus un Instrument Internațional pentru Achiziții Publice care va contribui la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața mondială a achizițiilor publice. Această propunere se află în prezent la Parlamentul European și la Consiliu (sau similar).
  • În mod similar, este în curs de elaborare un nou instrument pentru a aborda potențialele efecte de denaturare a subvențiilor străine pe piața unică. Noul instrument este conceput pentru a aborda în mod eficient subvențiile străine care provoacă denaturări și afectează condițiile de concurență echitabile pe Piața Unică în orice situație de piață.

Continue Reading

U.E.

Curtea de Justiție a UE amendează Polonia cu 1 milion de euro/ zi din cauza nerespectării statului de drept și a ordinii juridice a Uniunii Europene

Published

on

© European Commission/ Twitter

Instanța supremă a Uniunii Europene a decis joi ca Polonia să plătească amenzi de 1 milion de euro pe zi pentru nerespectarea unei hotărâri privind reformele judiciare ale autorităților de la Varșovia, relatează Deutsche Welle. Aceasta este a doua amendă zilnică primită de Polonia din partea Curții de Justiții a Uniunii Europene după decizia de luna trecută privind obligația de a plăti o penalitate zilnică de 500.000 de euro pentru că nu a încetat extracțiile de lignit la mina Turów.

“Întrucât nu a suspendat aplicarea dispozițiilor legislației naționale referitoare, în special, la domeniile de competență ale Camerei disciplinare a Curții Supreme, Polonia este obligată să plătească Comisiei Europene o penalitate cu titlu cominatoriu zilnică în cuantum de 1 000 000 de euro”, se arată în decizia oficială a Curții de Justiție a Uniunii Europene, publicată joi.

 

Respectarea măsurilor provizorii dispuse la 14 iulie 2021 este necesară pentru a se evita o atingere gravă și ireparabilă a ordinii juridice a Uniunii Europene și a valorilor pe care se întemeiază aceasta, în special cea a statului de drept, mai arată CJUE. În cadrul măsurilor respective, Curtea a stabilit că segmentul disciplinar al reformei justiţiei din Polonia nu este conform cu dreptul european, într-o decizie care a determinat cadrul pentru declanşarea acestor penalităţi financiare împotriva Varşoviei din partea Bruxellesului. În aceeași zi, Tribunalul Constituţional al Poloniei a stabilit că măsurile decise de Curtea de Justiţie a UE împotriva reformelor judiciare întreprinse de guvernul de la Varşovia sunt neconstituţionale.

Decizia Curții vine după ce executivul european, considerând că dispozițiile legislației naționale în vigoare încalcă dreptul UE, a introdus o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în fața Curții de Justiție la 1 aprilie 2021 ca parte a așa numitei proceduri de infringement. Anterior, în luna ianuarie, în cadrul aceleiași proceduri, Comisia Europeană a trimis Poloniei un aviz motivat suplimentar cu privire la funcționarea Camerei Disciplinare a Curții Supreme înainte de a înainta cazul către CJUE.

Comisia Europeană a considerat că legea poloneză privind sistemul judiciar subminează independența judecătorilor polonezi și este incompatibilă cu supremația dreptului UE. Mai mult, legea împiedică instanțele poloneze să aplice în mod direct anumite dispoziții ale legislației UE care protejează independența judiciară și să trimită Curții de Justiție cereri de pronunțare a unor hotărâri preliminare cu privire la astfel de întrebări.

Conform executivului european, prin acordarea de competențe Camerei Disciplinare, sunt afectate în mod direct statutul judecătorilor și exercitarea activităților lor judiciare, legislația poloneză pune în pericol capacitatea instanțelor respective de a oferi o cale de atac eficientă, așa cum prevede articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE.

Decizia de astăzi a CJUE, adoptată în aceeași zi în care președintele Poloniei este primit la Paris de președintele Franței pentru discuții privind “căile de ieşire din criza privind statul de drept”, toarnă și mai mult gaz pe foc pe relațiile complicate dintre Bruxelles și Varșovia pe tema statului de drept.

Este o dispută veche pe al cărei traseu regăsim activarea de către Comisia Europeană, în 2017, a articolului 7 din tratatul UE împotriva Poloniei sau opoziții ale Varșoviei și Budapestei față de mecanismul de condiționalitate privind acordarea fondurilor europene de criteriile statului de drept, însă mai multe scene tensionate au fost înregistrate în ultima perioadă.

Coliziunea dintre puterea conservatoare de la Varșovia și instituțiile UE a revenit în prim plan, mărul discordiei fiind reprezentat de verdictul controversat al tribunalului constituțional al Poloniei, în care se afirmă că dispozițiile fundamentale ale Tratatului UE (Art. 1 și 19) sunt neconstituționale în legislația poloneză.

Hotărârea contestă supremația consacrată a dreptului european și pune sub semnul întrebării caracterul obligatoriu al hotărârilor Curții Europene de Justiție pentru instanțele naționale. Hotărârea se înscrie în contextul unor dezacorduri de lungă durată cu instituțiile UE cu privire la statul de drept, respectarea hotărârilor CEJ și independența sistemului judiciar în Polonia.

Astfel, Parlamentul European, care insistă pentru blocarea Planului Național de Redresare și Reziliență al Poloniei, a adoptat joia trecută o rezoluție în care condamnă încercarea Poloniei de a submina supremația dreptului UE și solicită Consiliului și Comisiei să protejeze de urgență cetățenii polonezi și europeni și să nu acorde fonduri din partea UE pentru guvernele care subminează în mod flagrant, intenționat și sistematic valorile Uniunii Europene.

Rezoluția este cu atât mai dură cu cât eurodeputații au subliniat faptul că “Tribunalul Constituțional” al Poloniei nu este valid și independent din punct de vedere juridic și nici calificat să interpreteze Constituția țării, ci doar “un instrument de legalizare a activităților ilegale ale autorităților” . Într-o dezbatere aprinsă ce a precedat adoptarea rezoluției, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”.

Subiectul a ajuns și pe agenda Consiliului European de săptămâna trecută, puterea de la Varșovia fiind luată în colimator de președinta Comisiei Europene și de președintele francez Emmanuel Macron.

În schimb, în urma reuniunilor, șeful guvernului polonez și-a consolidat retorica, acuzând UE că are ”un pistol îndreptat spre tâmpla” țării sale și promițând să apere drepturile Poloniei cu toate armele de care dispune.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.16 mins ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA47 mins ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

U.E.55 mins ago

Curtea de Justiție a UE amendează Polonia cu 1 milion de euro/ zi din cauza nerespectării statului de drept și a ordinii juridice a Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană a aprobat României un ajutor de stat de 358 de milioane de euro pentru IMM-urile afectate de pandemie și restricțiile impuse de autorități

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Turcia s-a asociat oficial la programele emblematice ale UE: Orizont Europa, Erasmus+ și Corpul european de solidaritate

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană adoptă noi norme ”pentru un sector bancar puternic”: Băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele șocuri economice viitoare și vor contribui la redresarea Europei

Eugen Tomac3 hours ago

Eugen Tomac: Accederea României în Programul Visa Waiver va da și mai multă consistență parteneriatului strategic România-SUA

POLITICĂ4 hours ago

PMP solicită partidelor parlamentare să pună capăt crizei politice pentru a nu adânci și mai mult criza economică

Daniel Buda4 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, mesaj către Comisia Europeană: Un venit minim garantat pentru fermieri va trebui să fie următorul obiectiv

Daniel Buda6 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Team2Share

Trending