Connect with us

COMISIA EUROPEANA

ANALIZĂ FEMEILE la PUTERE în EUROPA. Cât de influente sunt femeile în UE?

Published

on

de Violeta Dan

În Uniunea Europeană trăiesc aproximativ 500 de milioane de locuitori, jumătate dintre aceștia fiind femei. CaleaEuropeană.ro vă prezintă o analiză privind modul în care femeile sunt reprezentate la nivelul de vârf al Uniunii Europene, promovând totodată un rol mai activ al femeilor atât în instituțiile din România, dar și nivelul blocului comunitar. 

În prezent, conducerea instituțiilor este asigurată de 3 bărbați și anume: Martin Schulz – Președinte al Parlamentului European, Jean-Claude Juncker – președinte al Comisiei Europene, Donald Tusk – președinte al Consiliului European. Totuși, diplomația europeană este condusă de o femeie, Federica Mogherini după ce anterior această funcție a fost ocupată de o altă femeie- Catherine Ashton.

PARLAMENTUL EUROPEAN – 37 % dintre eurodeputați sunt femei

Parlamentul European este constituit din 751 de deputați, dintre care  37% sunt femei (277) și 63%  sunt bărbați (474).

1

Totuși, dacă avem în vedere cifrele din 1979, primul an în care au fost organizate alegeri pentru desemnarea europarlamentarilor, constatăm un trend ascendent. Așadar, în anul 1979, numai 16% din numărul total era reprezentat de femei.

România – sub media europeană

În ceea ce privește eurodeputații români, 28% dintre aceștia sunt femei (9), iar 72% sunt bărbați (23), situându-ne astfel sub media europeană.

2

Parlamentul României – femeile ocupă numai 11% dintre mandate, cu mult sub media Parlamentului European

Făcând o comparație cu Parlamentul național, putem observa că femeile sunt mult mai puțin reprezentate la nivel intern decât la nivel extern. Așadar, în Parlamentul României numai 11% din numărul total este deținut de femei. 

3

Marine Le Pen – singura femeie ce deține președinția unui grup parlamentar

First round of 2014 French munipal electionÎn Parlamentul European euroaleșii sunt organizați în 8 grupuri parlamentare, alături de cei neafiliați. Singurul a cărui președinție o exercită o femeie este Grupul Europa Națiunilor și a Libertății, Marine Le Pen (foto), ocupând această funcție.

De asemenea, președintele PE este un bărbat, și anume Martin Schulz.

Un sfert dintre vicepreședinți sunt femei

Biroul președintelui PE este format din 1 președinte și 14 vicepreședinți, 5 locuri fiind ocupate de femei în cadrul acestui birou. Este important de menționat faptul că 2 români sunt vicepreședinți, și anume Adina-Ioana Vălean și Ioan Mircea Pașcu.

4

Comisiile PE – cea mai mare reprezentare a femeilor

La nivelul celor 20 de comisii și 2 subcomisii, 10 dintre acestea sunt conduse de femei, și anume: Subcomisia pentru drepturile omului, Subcomisia pentru securitate și apărare, Comisia pentru dezvoltare, Comisia pentru control bugetar, Comisia pentru dezvoltare regională, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisia pentru cultură și educație, Comisia pentru afaceri constituționale, Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, Comisia pentru petiții.

5

Cine sunt româncele din Parlamentul European? (ordonate alfabetic)

dancilaViorica Dăncilă– Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European (Membră); PSD

– vicepreședintă a Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală

– membră a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen

                           – membră a Delegației pentru relațiile cu Peninsula Arabică

grapiniMaria Grapini – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European (Membră); Partidul Puterii Umaniste

– membră a Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

– membră a delegației pentru relațiile cu Peninsula Coreeană

macoveiMonica Macovei – Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni(Membră); Independent

– președintă  a Delegației la Comisia parlamentară de stabilizarea și de asociere UE-Albania

– membră a Conferinței președinților de delegație

                           – membră  a Comisiei pentru control bugetar

                           – membră a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

ramona manescuRamona Nicole Mănescu – Grupul Partidului Popular European (Membră); PNL

– vicepreședintă a Delegației pentru relațiile cu țările din Mashrek

– membră a Comisiei pentru afaceri externe

norica nicolaiNorica Nicolai – Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (Vicepreședintă); Independent

– membră a Comisiei pentru pescuit

– membră a Delegației la Comitetul parlamentar de asociere UE-Moldova

                         – membră a Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest

daciana sarbuDaciana Octavia Sârbu – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (Membră); PSD

– vicepreședintă a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

– membră a Delegației pentru relațiile cu Statele Unite ale Americii

tapardelClaudia Țapardel – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (Membră); PSD

– membră a Comisiei pentru transport și turism

– membră a Comisiei pentru afaceri constituționale

                         – membră a Delegației pentru relațiile cu țările din Asia de Sud

valeanAdina-Ioana Vălean – Grupului Partidului Popular European (Membră); PNL

 –vicepreședintă a Parlamentului European

Responsabilități în calitate de vicepreședintă:

-informatică și telecomunicații

-grupul de lucru pentru strategia de inovare în domeniul TIC, președintă

-grupul de lucru pentru egalitate de gen și diversitate

-comitetul de audit

Alte atribuții:

-membră a Biroului Parlamentului European

-membră a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

-membră a Delegației pentru relațiile cu Statele Unite ale Americii

renate weberRenate Weber  Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (Membră); Independent

– vicepreședintă a delegației la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile
– membră a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
– membră Delegației la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană

COMISIA EUROPEANĂ – o treime dintre comisari sunt femei

28 de comisari– 9 femei 32% , 19 bărbați- 68%;

Funcția de președinte este deținută de un bărbat, și anume Jean-Claude Juncker. Acesta a făcut numeroase demersuri pentru ca statele membre să nominalizeze femei pentru portofoliile de comisari europeni.

6

Fiecărui stat membru îi este atribuit câte un portofoliu de comisar, 9 dintre funcții find ocupate de femei. Acestea sunt:

Federica Mogherini – Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate și vicepreședinte al Comisiei

Kristalina Georgieva – Buget și resurse umane și Vicepreședinte

Cecilia Malmstrom – Comerț 

Marianne Thyssen – Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitate forței de muncă

Violeta Bulc – Transporturi

Elzbieta Bienkowska – Piață internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri

Vera Jourova – Justiție, consumatori și egalitate de gen

Corina Crețu– Politică regională

Margrethe Vestager – Concurență

 

CONSILIUL EUROPEAN – doar trei femei la masa șefilor de stat și de guvern

consiliul european februarie 2016Membrii Consiliului European sunt șefii de stat sau de guvern ai celor 28 de state membre ale UE, președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene.

Numai 3 femei reprezintă statele lor în cadrul acestei instituții directoare ale Uniunii Europene, și anume: Angela Merkel, cancelarul Germaniei, Beata Szydlo, prim-ministrul Poloniei și Dalia Grybauskaite, președinta Lituaniei.

De asemenea, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate participă la reuniunile Consiliului European atunci când se discută chestiuni din domeniul afacerilor externe. În prezent, această funcție este ocupată de o femeie, și anume de Federica Mogherini.

7

Putem observa faptul că cea mai importantă economie europeană, Germania este reprezentată de o femeie în Consiliul European, iar diplomația europeană se află tot în mâinile unei reprezentante de gen feminin, Federica Mogherini. Cu toate acestea, președintele Consiliului este Donald Tusk.

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE – 27% dintre miniștrii statelor membre sunt femei

Consiliul este un factor decizional esențial al UE. Este format din miniștrii de resort ai statelor membre și coordonează politicile statelor membre. Acesta se reunește în mai multe formațiuni, și anume:

Consiliul Afaceri Generale

Consiliul Afaceri Externe – prezidat de Înaltul Reprezentant, Federica Mogherini

Consiliul Afaceri Economice și Financiare

Consiliul Justiție și Afaceri Interne

Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori

Consiliul Transporturi, Telecomunicații și Energie

Consiliul Educație, Tineret, Cultură și Sport

Consiliul Competitivitate

Consiliul Mediu

Consiliul Agricultură și Pescuit

Cu excepția formațiunii Afaceri Externe a Consiliului, toate celelalte reuniuni menționate mai sus sunt prezidate de miniștrii statului membru care deține președinția UE la momentul respectiv.

Președinția Consiliului este rotativă între fiecare stat membru și mandatul fiecărei țări durează 6 luni, mandat care este deținut de ministerul relevant pentru fiecare întâlnire în parte.

Președinția acestuia poate fi deținută și de o femeie, în eventualitatea în care în fruntea guvernului se află o femeie în momentul în care un stat preia președinția Consiliului. În prezent, aceasta este deținută de către Olanda, deci nu o femeie ocupă acel post.

Structura și repartizarea de gen în guvernele celor 28 de state este direct conectată de componența Consiliului Uniunii Europene. Am contorizat, așadar, procentul din fiecare stat. În total există 479 de miniștri, 27% fiind femei (132), și 73% bărbați (347).

Stat Femei (procent) Bărbați (procent)
Suedia 50 50
Franța 48 52
Slovenia 47 53
Germania 38 62
Olanda 38 62
Italia 38 62
Finlanda 36 64
România 35 65
Bulgaria 35 65
Marea Britanie 32 68
Belgia 29 71
Letonia 29 71
Danemarca 29 71
Spania 29 71
Austria 29 71
Irlanda 27 73
Lituania 27 73
Luxmburg 27 73
Polonia 25 75
Portugalia 22 78
Cehia 18 82
Croația 14 86
Estonia 13 87
Cipru 8 92
Malta 7 93
Slovacia 0 100
Ungaria 0 100
Grecia 0 100

Aceste date sunt furnizate de către Eurostat în perioada 10-24 noiembrie 2015, putând suferi modificări ulterioare.

Dacă analizăm componența guvernelor, putem vedea că fruntașa clasamentului este SUEDIA unde jumătate dintre miniștri sunt femei, urmată de FRANȚA cu un procent de 48% și SLOVENIA (47%). În ROMÂNIA numai 35 % din componența guvernului este formată din reprezentanți de gen feminin.

Top 3 state în care monopolul este deținut de bărbați: SLOVACIA, GRECIA, UNGARIA. În acestea, nicio femeie nu ocupă funcția de ministru.

Egalitatea dintre femei şi bărbaţi este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Istoria acesteia începe încă din 1957, când principiul plăţii egale a fost încorporat în Tratatul de la Roma. Deși la nivelul Uniunii s-au inițiat ample și numeroase dicuții privind reprezentarea echitabilă de gen, nici în prezent femeile nu ocupă jumătate dintre funcțiile de conducere.

În urma acestei analize, putem observa, așadar, că instituția Uniunii Europene în care femeile ocupă cele mai multe funcții este Parlamentul European, urmată apoi de Comisia Europeană, însă, după cum am precizat, în cadrul Consilului European bărbații ocupă 25 din cele 28 de fotolii.

 

***Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a o treime din text, cu citarea sursei și cu link către Calea Europeană***

 

 

 

.

.

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană mulțumește României pentru sprijinul oferit Libanului prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al UE

Published

on

© Comisia Europeana în România/ Facebook

Uniunea Europeană mulțumește României și celorlalte state membre UE care au oferit sprijin Libanului prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al UE, ca răspuns la exploziile devastatoare, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România într-o postare pe Facebook.

 

Uniunea Europeană a oferit un ajutor de urgență de 63 de milioane de euro pentru Liban, iar liderii instituțiilor UE au făcut apel la statele membre să sprijine poporul libanez în urma celor două explozii de la Beirut care au curmat peste 130 de vieți și au lăsat în urmă mii de răniți și sute de mii de oameni fără adăpost.

Ca răspuns la apelul UE, România a pus la dispoziție două aeronave (C-130 Hercules și C-27J Spartan) pentru transportul a opt tone de materiale medicale destinate tratamentului victimelor din Republica Liban.

Acest ajutor a fost posibil datorită eforturilor agregate ale Guvernului României, ale societății civile din România și ale comunității libaneze din România. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană investighează ajutorul de 95 de milioane de euro acordat de Polonia companiei LG Chem Group

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

În urma ajutorului de 95 de milioane de euro acordat de Polonia grupului sud-coreean LG Chem Ltd pentru extinderea fabricii sale de baterii destinate automobilelor electrice, Comisia Europeană a demarat o investigație amănunțită cu scopul de a vedea dacă planul de subvenționare economică a Poloniei se înscrie în parametrii Orientărilor privind Ajutorul Regional, informează un comunicat al Comisiei Europene remis CaleaEuropeană.ro

“În 2017, LG Chem a decis să investească mai mult de 1 miliard de euro în expansiunea capacitații sale de producție a celulelor cu litiu-ion și module de baterii și pachete pentru vehicule electrice în uzina sa existentă în regiunea Dolnoślaskie din Polonia”. În urma deciziei LG Chem din 2017, la doi ani diferență, Polonia anunță Comisia Europeană asupra planurilor sale de a acorda 95 de milioane de euro din ajutor public pentru expansiunea fabricii sud-coreeană.

Comisarul Margrethe Vestager, responsabilă pentru politica de competiție afirmă următoarele: “Regulile de ajutor ale UE permit statelor membre să găzduiască crestere economică în regiuni dezavantajate din Europa. În același timp, trebuie să ne asigurăm că ajutorul este cu adevărat necesar pentru a atrage investiții private regiunii în cauză, și să se evite ca beneficiarul ajutorului să obțină un avantaj neloial față de concurenții săi în detrimentul contribuabililor. Vom cerceta cu atenție dacă sprijinul Poloniei a fost necesar pentru a declanșa decizia LG Chem de a-și extinde instalația de producție a celulelor existente în Polonia, este păstrat la minimul necesar și nu denaturează concurența sau dăunează coeziunii în UE.”

Acțiunile Poloniei transmit un semnal de alarmă în rândul statelor membre, informează, la rândul său, Agerpres.

“Executivul comunitar şi-a exprimat temerile privind sprijinul polonez, în special dacă sunt furnizate subvenţii pentru extinderea fabricii, şi posibilitatea depăşirii nivelului de ajutor permis”, arată sursa citată

“Comisia se îndoiește de contribuția ajutorului public asupra dezvoltării regionale cât și adecvarea și proporționalitatea acesteia”, mai transmite comunicatul de presă al Comisiei Europene, prin care se sugerează o posibilă încălcare a parametriilor Orientărilor privind Ajutorul Regional. 

Mai mult, Comisia are îndoieli dacă măsura are un “efect stimulativ”, adică dacă decizia LG Chem de a-și extinde capacitatea de producție a bateriilor în Polonia a fost declanșată direct de sprijinul public polonez sau dacă investiția ar fi fost realizată în satul Biskupice Podgórne, chiar absentează sprijinul public”.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Comisia Europeană finanțează cu 128 milioane de euro 23 de proiecte noi de cercetare ca răspuns la pandemie

Published

on

© European Commission - Twitter

 

Comisia Europeană va sprijini alte 23 de proiecte noi de cercetare cu 128 de milioane de euro ca răspuns la pandemia de coronavirus.

Finanțarea pusă la dispoziție în cadrul programului de cercetare și inovare al UE Orizont 2020 face parte din angajamentul asumat de Comisie de a consacra 1,4 miliarde de euro inițiativei privind răspunsul mondial la coronavirus, lansată de președinta Ursula von der Leyen în mai 2020, se arată în comunicatul oficial.

Cele 23 de proiecte selectate pentru finanțare implică 347 de echipe de cercetare din 40 de țări, inclusiv 34 de participanți din 16 țări din afara UE. Finanțarea va permite cercetătorilor să combată pandemia și consecințele acesteia prin consolidarea capacității industriale de producție și implementare a unor soluții ușor accesibile, să dezvolte tehnologii medicale și instrumente digitale, să îmbunătățească înțelegerea efectelor comportamentale și socioeconomice ale pandemiei și să învețe din experiența tratării unor grupuri mari de pacienți (cohorte) din întreaga Europă. Aceste acțiuni de cercetare completează eforturile anterioare de elaborare a diagnosticelor, tratamentelor și vaccinurilor.

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Finanțarea de urgență din cadrul programului 2020 va permite cercetătorilor să elaboreze rapid soluții cu și pentru pacienți, lucrători din domeniul sănătății, spitale, comunități locale și întreprinderi. Rezultatele obținute le vor permite acestora să fie mai bine pregătiți și să supraviețuiască infecțiilor cu coronavirus. Este încurajator să asistăm la mobilizarea atât de rapidă și de puternică a comunității cercetătorilor.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a adăugat: „ Răspunsul excelent la această cerere arată bogăția de idei noi de combatere a coronavirusului, inclusiv a noilor soluții digitale în materie de sănătate. Soluțiile și tehnologiile digitale ne-au permis să rămânem conectați și să interacționăm unii cu alții în perioada de izolare. Ele vor constitui, de asemenea, o parte esențială a răspunsului pe termen lung la acest virus și vor contribui la sporirea rezilienței noastre.”

Comisia negociază în prezent acorduri de grant cu beneficiarii selectați. Noile proiecte vor acoperi:

  • Reorientarea proceselor de fabricație în vederea producerii rapide de materiale și de echipamente medicale vitale necesare pentru testare, tratament și prevenire – de exemplu, utilizarea matrițelor de injecție și a fabricației aditive (imprimare 3D), a metodelor de adaptare a producției și a lanțurilor de aprovizionare și reorientarea proceselor de fabricație ca rețea de servicii pentru o reacție rapidă.
  • Dezvoltarea de tehnologii medicale și instrumente digitale pentru a îmbunătăți detectarea, supravegherea și îngrijirea pacienților – de exemplu, prin elaborarea de noi dispozitive pentru diagnosticarea mai rapidă, mai ieftină și mai ușoară (inclusiv la distanță) și de noi tehnologii pentru protecția lucrătorilor din domeniul asistenței medicale.
  • Analizarea efectelor comportamentale și socioeconomice ale reacțiilor guvernelor și sistemelor de sănătate publică, de exemplu asupra sănătății mentale, inclusiv a aspectelor legate de gen în factorii de risc și a sarcinii socioeconomice, pentru a elabora orientări incluzive pentru factorii de decizie și autoritățile sanitare și a spori gradul de pregătire pentru viitoare evenimente similare.
  • Valorificarea experienței obținute la nivelul unor grupuri mari de pacienți (cohorte) prin conectarea cohortelor existente din UE și din afara ei pentru a evalua expunerea lor la anumiți factori de risc pentru a înțelege mai bine cauzele posibile ale bolii cu scopul de îmbunătăți capacitatea de reacție la virus și la viitoarele amenințări la adresa sănătății publice.
  • Intensificarea colaborării dintre cohortele existente la nivelul UE și la nivel internațional prin conectarea în rețea a institutelor de cercetare care colectează date privind îngrijirea pacienților pentru a permite studiul caracteristicilor pacienților, al factorilor de risc, al siguranței și al eficienței tratamentelor precum și al strategiilor potențiale împotriva coronavirusului.

Context

Această a doua cerere urgentă de exprimare a interesului, lansată de Comisie la 19 mai 2020, a acordat cercetătorilor mai puțin de 4 săptămâni pentru pregătirea unor proiecte de cercetare în colaborare. Comunitatea cercetătorilor s-a mobilizat rapid. Propunerile de cercetare au făcut obiectul unei evaluări accelerate de către experți independenți, permițând Comisiei să realizeze o selecție finală de proiecte de calitate științifică excelentă și cu un impact potențial ridicat. Deși finanțarea este condiționată de o decizie finală a Comisiei și de semnarea acordului de grant în cadrul programului Orizont 2020, echipele de cercetare pot deja să își înceapă activitatea.

Multe dintre cele 23 de proiecte selecționate au o dimensiune internațională depășind granițele UE și ale țărilor asociate, implicând 34 de organizații din 16 țări din afara UE, inclusiv țările asociate la programul Orizont 2020 (Bosnia-Herțegovina, Elveția, Israel, Norvegia, Serbia și Turcia) și țările terțe (Africa de Sud, Argentina Australia, Brazilia, Columbia, Congo, Coreea, Gabon, India și Statele Unite).

Această nouă cerere specială de exprimare a interesului din cadrul programului Orizont 2020 vine în completarea unor acțiuni anterioare de sprijinire a 18 proiecte cu 48,2 milioane EUR pentru elaborarea de metode de diagnosticare, de tratamente, de vaccinuri și de măsuri de pregătire pentru epidemii, precum și cu cele 117 milioane EUR investite în 8 proiecte în domeniul diagnosticelor și al tratamentelor prin Inițiativa privind medicamentele inovatoare și măsurile de sprijinire a ideilor inovatoare prin intermediul Consiliului european pentru inovare. Ea pune în aplicare acțiunea 3 a Planului de acțiune ERAvsCorona, un document de lucru rezultat în urma dialogurilor dintre Comisie și instituțiile naționale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending