Connect with us

ROMÂNIA

Speranța de viață în România, printre cele mai scăzute din UE. Raportul Comisiei Europene prezintă principalele probleme din sistemul de sănătate românesc

Published

on

© Ministerul Sănătății - România/ Facebook

Comisia Europeană a publicat în luna noiembrie rapoartele care descriu profilul sistemelor de sănătate din 30 de țări. Raportul de țară din 2019 în ce privește sănătatea au prezentat principalele probleme cu care se confruntă românii atunci când vine vorba despre sistemul de sănătate.

Principalele provocări pentru sistemul de sănătate includ, pe de o parte, remedierea dezechilibrului dintre asistența medicală primară și serviciile medicale spitalicești și, pe de altă parte, combaterea deficitului tot mai mare de profesioniști în domeniul sănătății.

Deși a înregistrat o creștere, speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE.

”Acest lucru reflectă comportamente nesănătoase, dar și inegalități socioeconomice, precum și deficiențe substanțiale în furnizarea serviciilor de sănătate. Sistemul de asigurări sociale de sănătate oferă un pachet cuprinzător de servicii – cu toate acestea, aproximativ 11 % din populație rămâne neasigurată și nu are dreptul decât la un pachet minim de servicii”, se arată în raport.

Principalele provocări pentru sistemul de sănătate includ, pe de o parte, remedierea dezechilibrului dintre asistența medicală primară și serviciile medicale spitalicești și, pe de altă parte, combaterea deficitului tot mai mare de profesioniști în domeniul sănătății.

 Constatări principale

Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE

Pagina 4 din raport

Deși a crescut din anul 2000, rămâne cu aproape șase ani sub media UE. Nivelurile ridicate ale mortalității evitabile prin prevenție și ale deceselor evitabile prin cauze tratabile arată că există posibilități de îmbunătățire a abordării factorilor de risc și a eficacității serviciilor de asistență medicală. Speranța de viață la naștere variază substanțial în funcție de gen și nivel de studii. În special, bărbații cu cel mai înalt nivel de studii trăiesc în medie cu 10 ani mai mult decât cei cu cel mai scăzut nivel de studii.

Factorii de risc comportamentali sunt răspândiți și reprezintă o amenințare serioasă la adresa sănătății populației

Alimentația deficitară și lipsa activității fizice sunt preocupări majore. Deși ratele de obezitate la adulți sunt printre cele mai scăzute din UE, nivelurile excesului de greutate și ale obezității în rândul copiilor au crescut semnificativ în ultimii ani. Peste 30 % dintre bărbați fumează (dar procentul la femei este de numai 8 %), iar fumatul regulat în rândul adolescenților se situează, de asemenea, la un nivel ridicat. Consumul de alcool este ridicat, 50 % din bărbați consumând episodic alcool în exces în mod regulat. Nu au existat inițiative recente care să vizeze alcoolul și rămâne de văzut dacă vor fi eficiente noile reglementări privind tutunul introduse în 2016.

România cheltuiește mai puțin pentru sănătate decât orice altă țară din UE

Pagina 9 din raport

Cheltuielile pentru sănătate au atins un minim istoric și sunt mai mici decât în orice altă țară din UE atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017, comparativ cu media UE de 9,8 %). Subfinanțarea sistemului afectează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populației, situație care va deveni din ce în ce mai dificilă pe măsură ce populația îmbătrânește și baza de resurse se restrânge.

Asistența medicală primară și comunitară rămân subdezvoltate

Aceste cheltuieli limitate sunt orientate către spitale și serviciile spitalicești. Se explică astfel motivul pentru care Ineficiența serviciilor de sănătate, inclusiv excesul de paturi în spitale, subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii și integrarea slabă a asistenței medicale, agravează situația. Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 și stimulentele financiare din partea UE sprijină furnizarea de servicii în cele mai eficiente unități din punct de vedere al costurilor și au ca scop îmbunătățirea conexiunilor la nivelul asistenței medicale, precum și cu alte sectoare.

Majoritatea cheltuielilor pentru sănătate sunt finanțate din fonduri publice (79%), dar ponderea cheltuielilor suportate de pacient (aproximativ 20 %) poate fi substanțială, în special pentru persoanele vulnerabile. Majoritatea cheltuielilor suportate de pacient sunt destinate produselor farmaceutice. Pe lângă costuri, distribuția neuniformă a unităților medicale și a lucrătorilor din domeniul sănătății reprezintă obstacole în calea accesului la asistență, în special pentru persoanele care locuiesc în zonele rurale.

Sistemul de asigurări sociale de sănătate lasă descoperite anumite grupuri de persoane

Lacunele actuale în materie de acoperire a populației în ceea ce privește sistemul de asigurări sociale de sănătate lasă, de asemenea, descoperite anumite grupuri, cum ar fi persoanele fără carte de identitate (situație care afectează în mod disproporționat populația de etnie romă), persoanele fără venituri, care nu sunt înregistrate pentru a beneficia de prestații sociale, sau persoanele din economia informală, care nu își declară veniturile.

România se confruntă cu deficit de forță de muncă: numărul medicilor și al asistenților medicali fiind unul dintre cele mai scăzute din Europa

Deficitele de forță de muncă din domeniul sănătății se mențin ridicate, numărul medicilor și al asistenților medicali fiind unul dintre cele mai scăzute din Europa. În 2018, guvernul a abordat acest aspect în cadrul unei ordonanțe de urgență, acordând majorări salariale substanțiale și rapide, care au determinat creșterea cu peste 100 % a remunerațiilor medicilor rezidenți din spitalele publice. Această măsură a fost o reacție la proteste și se speră că îmbunătățirea salariilor va contribui la păstrarea personalului medical și la reducerea emigrației acestuia.

Sistemul de sănătate din România se confruntă de asemenea, cu probleme la nivel de guvernanță

Sistemul de sănătate din România se confruntă, de asemenea, cu probleme la nivel de guvernanță. Nu există o evaluare sistematică a performanței, iar transparența, în general, lipsește. Au avut loc schimbări frecvente la nivel de conducere, numărul miniștrilor sănătății în ultimul deceniu fiind de 15, precum și schimbări frecvente la nivelul conducerii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Acest lucru afectează stabilitatea, coordonarea și progresul reformelor.

Eficacitate

Multe decese ar putea fi evitate printr-o prevenție mai eficientă și printr-un tratament mai bun. Ratele de mortalitate evitabilă prin prevenție și de mortalitate prin cauze tratabile sunt foarte ridicate în România. Rata mortalității evitabile prin prevenție s-a aflat în 2016 pe locul al patrulea printre cele mai ridicate din Europa, aspect din care reiese necesitatea unor intervenții eficace în materie de sănătate publică și de prevenție.

Principalele cauze ale mortalității evitabile prin prevenție sunt boala cardiacă ischemică, cancerul pulmonar, decesele cauzate de consumul de alcool și accidentele. Rata mortalității prin cauze tratabile a fost cea mai ridicată din UE și a fost, de asemenea, determinată de boala cardiacă ischemică (considerată o boală ce poate fi atât prevenită, cât și tratată), de accidente vasculare cerebrale, de pneumonie și de cancerul colorectal. Acest rezultat reflectă provocările considerabile cu care se confruntă sistemul de sănătate în ceea ce privește furnizarea unui tratament adecvat și în timp util.

Ciclul „Starea sănătății în UE” urmărește să ofere informații, expertiză și bune practici din domeniul sistemelor de sănătate factorilor de decizie și tuturor celor care contribuie la elaborarea politicilor în domeniul sănătății.

Este gestionat de Comisia Europeană, dar este și rezultatul muncii Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și a Observatorului european pentru sisteme și politici de sănătate (Observatorul). Împreună, aceste instituții vor să sprijine schimbul de cunoștințe în întreaga UE.

Starea sănătății în UE” analizează cele mai recente date privind sănătatea și le sintetizează într-o serie de rapoarte concise și clare.

Întregul raport privind situația din România, AICI.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

CNCAV: O nouă tranșă de vaccin produs de compania Moderna, constând în 128.400 de doze, a ajuns în România

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

O nouă tranșă de vaccinuri livrată de compania Moderna, care constă în 128.400 de dozea ajuns joi în România pe cale terestră, conform Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), transmite Agerpres

Potrivit sursei, cele 128.400 doze de vaccin Moderna vor ajunge joi, 13 mai, la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”. Ulterior, dozele de vaccin vor fi distribuite, după cum urmează:

  •  Centrul Regional de Depozitare Constanța: 42.000 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Timișoara: 86.400 doze.

Până în prezent, 853.200 de doze Moderna au fost recepţionate, iar 542.078 au fost deja utilizate pentru imunizarea populaţiei. În România, alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziţie de firma producătoare, a amintit CNCAV.

Menționăm că, până în prezent, în Uniunea Europeană au fost autorizate patru vaccinuri împotriva COVID-19: Comirnaty (Pfizer), Moderna, Vaxzevria (AstraZeneca) și Janssen (Johnson&Johnson).

Continue Reading

ROMÂNIA

Noul Ambasador al României la Londra: Aprofundarea relațiilor româno-britanice și a Parteneriatului Strategic, una dintre prioritățile mele

Published

on

© Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord - Facebook

Noul ambasador al României la Londra, Laura Popescu, a pledat astăzi, în contextul prezentării scrisorilor de acreditare reginei Elisabeta a II-a, pentru aprofundarea relaţiilor româno-britanice şi a Parteneriatului Strategic.

„Relaţia cu Regatul Unit este foarte importantă şi datorită remarcabilei comunităţi româneşti, cu o contribuţie semnificativă la viaţa de zi cu zi a acestui stat”, a transmis oficialul român pe pagina de Facebook.

„Am fost deosebit de onorată să prezint Majestăţii Sale Regina Elisabeta a II-a scrisorile de acreditare ca ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Buckingham. Mulţumesc Majestăţii Sale pentru primirea călduroasă şi discuţia avută”, se mai arată în postare.

Citiți și: Sondaj: Aproape jumătate dintre cetățenii UE care locuiesc în Marea Britanie se tem că respectarea drepturile lor se va deteriora

Continue Reading

POLITICĂ

PMP avertizează că diferențele de nivel salarial din UE în comparație cu România sunt foarte mari: Este normal să avem drepturi egale

Published

on

© Partidul Mișcarea Populara/ Facebook

Dacă avem obligații egale, este normal să avem și drepturi egale, dar economia României nu are puterea să susțină o creștere atât de mare a salariului minim, chiar dacă președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, la Summitul de la Porto, că trebuie găsită o modalitate de a oferi un salariu decent pentru toţi, astfel încât aceștia să poată cel puţin trăi din munca lor, a transmis Cristian Petrescu, vicepreședintele PMP – Departamentul pentru Dezvoltare Regională și Administrație Publică.

De asemenea, acesta a amintit că în Declarația de la Porto, Uniunea Europeană se angajează să reducă inegalitățile și să susțină salariile echitabile.

Vicepreședintele PMP a subliniat că diferențele de nivel salarial din Uniunea Europeană în comparație cu România sunt foarte mari: Luxemburg – 2.141,99 euro/lună, Irlanda – 1.656,20 euro/lună, Olanda – 1.635,60 euro/lună, Belgia – 1.593,81 euro/lună, Germania – 1.584,00 euro/lună, România 466 euro/lună, Bulgaria 311,89 euro/lună.

„Cine va susține diferența de la 466 euro/lună, cât este salariul minim în România la momentul actual? Economia românească se bazează în mare parte pe împrumuturile pe care le face statul. Estimările arată că în anul 2021 România se va împrumuta 131 de miliarde de lei. Singura șansă pentru ca aceste declarații să devină o realitate este ca Uniunea Europeană să preia această diferență”, a punctat Cristian Petrescu.

În finalul mesajului său, vicepreședintele PMP a solicitat Guvernului României să clarifice poziția țării noastre cu privire la salariul minim European, ținând cont de declarația ministrului Finanțelor Publice privind creșterea salariului minim în România anul acesta. 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA43 seconds ago

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

U.E.36 mins ago

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

SUA37 mins ago

Joe Biden a transmis sprijinul SUA pentru securitatea Israelului și pentru dreptul său de a se apăra

ROMÂNIA1 hour ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccin produs de compania Moderna, constând în 128.400 de doze, a ajuns în România

ROMÂNIA1 hour ago

Noul Ambasador al României la Londra: Aprofundarea relațiilor româno-britanice și a Parteneriatului Strategic, una dintre prioritățile mele

S&D1 hour ago

Miniștrii educației din PES: Redresarea trebuie să restaureze oportunitățile educaționale pentru toți și să sprijine stagiarii și ucenicii în cadrul economiei fragile a UE

Corina Crețu2 hours ago

Corina Crețu, la o dezbatere cu IMM-urile: Sunteți coloana vertebrală a economiei. PNRR reprezintă o șansă istorică de reducere a decalajelor

U.E.3 hours ago

Eurostat: România, printre statele UE cu cel mai mare număr de căsătorii la mia de locuitori în 2019

MAREA BRITANIE3 hours ago

Sondaj: Aproape jumătate dintre cetățenii UE care locuiesc în Marea Britanie se tem că respectarea drepturile lor se va deteriora

Daniel Buda3 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din PE: Plata redistributivă, „centura de siguranță” pentru fermierii mici și mijlocii!

Mircea Hava2 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO3 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending