Preşedintele american Donald Trump a promulgat vineri legea ce impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2, proiect aflat în miezul unei bătălii economice şi geopolitice între SUA şi Europa, informează AFP.
Actul președintelui american vine ca urmare a faptului că Congresului a dat undă verde marți adoptării de sancţiuni împotriva gazoductului rus Nord Stream 2, după ce Senatul american s-a alăturat Camerei Reprezentaților și a votat cu o majoritate covârșitoare proiectul de lege.
Conducta Nord Stream 2, prefigurată a lega Rusia de Europa prin intermediul Germaniei, este un proiect acuzat de Washington că sporeşte influenţa Moscovei pe continent, dar considerat de promotorii săi ca fiind strategic pentru aprovizionarea Europei.
Sancţiunile, denunţate de Uniunea Europeană, vizează companiile care colaborează la construirea în Marea Baltică a acestui gazoduct, care ocoleşte în special Ucraina – ţară aliată Occidentului, şi prin care trece până acum o mare parte din gazul rus, informează AFP, potrivit Agerpres.
Aceste sancţiuni, care fac parte dintr-o lege mai cuprinzătoare vizând bugetul apărării americane pentru anul fiscal 2020, prevede îngheţarea activelor şi revocarea vizelor americane antreprenorilor implicaţi în realizarea proiectului. Departamentul de Stat urmează să comunice în termen de 60 de zile numele întreprinderilor şi persoanelor care vor intra sub incidenţa acestor sancţiuni.
Aceste sancțiuni nemulțumesc Germania, care a replicat încă de săptămâna trecută, când proiectul se afla în comisiile Congresului SUA, că respinge ”ingerințele externe și sancțiunile extrateritoriale”, precizând că deciziile privind politica energetică europeană sunt luate în Europa.
De asemenea, într-o discuţie avută vineri cu omologul său german Heiko Maas, secretarul de stat american Mike Pompeo şi-a reiterat “opoziţia puternică” faţă de continuarea construirii gazoductului Nord Stream 2.
Ca reacţie, Moscova a lăsat foarte clar să se înţeleagă că va duce la bun sfârşit acest proiect în pofida sancţiunilor anunţate de SUA.
În egală măsură, la nivel european, a fost adoptată anul acesta o revizuire a directivei gazului, un proiect de referință gestionat de președinția României la Consiliul UE. Acordul privind revizuirea directivei pentru importul de gaze naturale încheiat de președinția română și Parlamentul European este un text legislativ care stipulează ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”. De altfel, aceste reglementări s-au transformat în obiectul unei plângeri în instanță pe care compania Nord Stream 2 AG, deținută de gigantul rus Gazprom, a formulat-o.
Sancțiunile americane intervin în contextul în care măsura îşi propune să blocheze finalizarea lucrărilor la acest gazoduct, construit deja în proporţie de 80% şi care urma să intre teoretic în funcţiune la sfârşitul acestui an. Mai mult, lucrările au fost accelerate în urmă cu două luni după ce blocajul impus de Agenția din domeniul energiei din Danemarca, țară traversată de această conductă, a fost ridicată.
În context, grupul Gazprom a anunţat că a finalizat peste 87% din gazoductul Nord Stream 2 însă, începând din luna aprilie 2017, aştepta ca autorităţile daneze să aprobe amplasarea unor conducte cu o lungime cuprinsă între 147 şi 175 de kilometri prin apele teritoriale ale Danemarcei.
Gazoductul urmează să permită dublarea livrărilor de gaz natural rus spre Germania, un beneficiar major al proiectului.
Pentru Washington şi aliaţii săi ucrainean şi polonez, gazoductul va creşte dependenţa europenilor de gazul rus şi va consolida astfel influenţa Moscovei.
Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.
Proiectul, în valoare de 10 miliarde de dolari, vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.
În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi.
Ce este Nord Stream?
Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei.
Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald), ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.
Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania).