„O Europă mai verde, mai sigură și mai liberă” sunt cuvintele-cheie cu care prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, a inaugurat, vineri, la Kiruna, în Suedia, președinția semestrială a Consiliului UE. Cu toate acestea, obiectivul principal al șefului guvernului suedez, după cum el însuși a precizat, rămâne cel de a sprijini Ucraina.

„Soarta Ucrainei este soarta Europei”, a declarat acesta, într-o conferință de presă comună alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Victoria Ucrainei în acest război este existențială pentru Europa. În timpul președinției suedeze, vom continua să susținem misiunea europeană de asistență militară în sprijinul Kievului”, a asigurat Kristersson.

În completare, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că prima tranșă din sprijinul economic de 18 miliarde de euro pentru Kiev va fi vărsată în ianuarie. Pachetul de ajutor prevede vărsarea lunară a 1,5 miliarde de euro către Ucraina pe tot parcursul anului 2023.

„Acesta este cel mai mare pachet de asistență macrofinanciară pe care Uniunea Europeană l-a acordat vreodată unei țări partenere”, a declarat von der Leyen, explicând că Uniunea și partenerii săi lucrează, de asemenea, la pregătirea reconstrucției postbelice. „Platforma internațională a donatorilor, pe care am înființat-o împreună cu partenerii noștri din G7, va fi operațională în lunile următoare. Aceasta va contribui la coordonarea diferitelor ajutoare, dar va fi și un instrument important pentru a se asigura că reconstrucția combină reformele și investițiile, astfel încât să pregătească terenul pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană”.

Citiți și Comisia Europeană contează pe Suedia pentru a menține unitatea UE privind sprijinirea Ucrainei și sancționarea Rusiei, dar și pentru a face progrese rapide în tranziția ecologică și energetică

A doua prioritate a președinției suedeze, după cum a ilustrat premierul Kristersson în cadrul conferinței de presă, va fi să facă Europa mai „verde”. În acest sens, sunt vizate două obiective: eliminarea treptată a combustibililor fosili ruși și accelerarea tranziției ecologice în transporturi și industrie.

„Instituțiile europene negociază diverse dosare legislative, obiectivul nostru este să le finalizăm în timpul președinției”, a declarat premierul suedez. Printre acestea se numără revizuirea Directivei privind energia regenerabilă și a Directivei privind eficiența energetică, precum și propunerea de eliminare treptată a emisiilor de CO2 în sectorul transportului maritim și de sprijinire a dezvoltării infrastructurii pentru combustibili alternativi, cum ar fi electricitatea, hidrogenul și metanul lichefiat, a explicat Kristersson.

O Europă mai verde, cu prețuri mai accesibile la energie și care crește producția de energie din resurse regenerabile, este și obiectivul Comisiei Europene care, după cum a declarat președinta von der Leyen, dorește să dubleze producția de energie din surse verzi în cursul anului 2023, după criza energetică care a lovit continentul în cursul anului 2022.

„Rusia ne-a tăiat 80% din livrările de gaz în doar opt luni, dar am reușit să facem față crizei fără să avem pene de curent și economisind energie. Putin a încercat să ne șantajeze, dar a eșuat datorită unității noastre”, a spus aceasta. „Astăzi putem spune că această muncă asiduă a dat roade. Prețurile la gaz sunt mai mici decât înainte de invazia rusă în Ucraina, iar depozitele noastre de stocare sunt pline în proporție de 83%”, a continuat șefa Comisiei Europene, care va propune anul acesta o reformă a pieței energiei electrice și va face operațional mecanismul comun de achiziție a gazelor naturale.

Al treilea punct de pe agenda suedeză va fi să facă Europa mai liberă.

„Acest lucru înseamnă să ne apărăm poziția globală și valorile fundamentale ale pieței unice, dar avem nevoie de o strategie globală și pe termen lung”, a explicat premierul suedez Kristersson, referindu-se și la Legea americană privind reducerea inflației, care provoacă îngrijorare la cel mai înalt nivel al UE. „Vor fi luate mai multe măsuri concrete. Printre acestea, consolidarea pieței unice și garantarea unor reguli solide în materie de concurență”, a declarat premierul suedez.

„Lucrăm intens cu Statele Unite pentru a reduce impactul negativ al Legii americane privind reducerea inflației”, a confirmat von der Leyen. „A face Europa mai liberă înseamnă, de asemenea, să reducem dependențele dăunătoare și să facem economiile noastre mai rezistente la presiunile externe, precum și să ne diversificăm lanțurile valorice”, a continuat Kristersson. „În același timp, vom continua să lucrăm la agenda de liber schimb a UE și la noi acorduri de liber schimb” cu statele partenere din întreaga lume, a asigurat acesta.

Programul de stabilizare a pieței presupune, de asemenea, reducerea dependenței de țări terțe pentru aprovizionarea cu materii prime, inclusiv în domeniul producției de energie verde.

„Ne confruntăm cu o concurență neloială din partea Chinei în sectorul energiei curate”, a subliniat von der Leyen în cadrul conferinței. „Avem o industrie verde înfloritoare și dorim să ne menținem poziția de lider în domeniul decarbonizării, dar concurența este în continuă creștere. Trebuie să creăm o piață care să garanteze condiții de concurență echitabile”, a spus aceasta.

Președinta Comisiei Europene a dat apoi asigurări că va colabora cu președinția suedeză pentru a transmite un semnal puternic către întreprinderi și către piața europeană.

„Dorim să asigurăm întreprinderile de hotărârea noastră de a păstra și de a optimiza atractivitatea economică a Europei”. O nouă legislație privind materiile prime, atenția acordată unor piețe specifice – cum ar fi cea a hidrogenului -, facilitarea investițiilor și modificarea cadrului temporar privind ajutoarele de stat, precum și crearea de noi fonduri europene pentru a răspunde nevoilor pieței ecologice, sunt instrumentele pe care Comisia Europeană intenționează să le adopte în cursul anului.

În cele din urmă, prim-ministrul suedez și-a reafirmat angajamentul față de respectarea statului de drept.

„Vrem să facem din Europa un exemplu pentru restul lumii. Vom continua să lucrăm la dialogul privind statul de drept în cadrul Consiliului Afaceri Generale, precum și să menținem pe ordinea de zi procedurile articolului 7″, a declarat acesta.

Suedia a preluat președinția Consiliului UE la 1 ianuarie de la Cehia, iar în următoarele șase luni de mandat, statul membru nordic va avea ca priorități, pe fundalul unor crize multiple în desfășurare, asigurarea securității și unității europene, a competitivității economice, impulsionarea tranzițiilor energetică și ecologică, precum și protejarea valorilor democratice și a statului de drept. 

Cu acest prilej și pentru a promova viitoarea cooperare dintre Comisie și președinția Consiliului, premierul Kristersson a invitat Colegiul Comisarilor, condus de Ursula von der Leyen, în Suedia, la Kiruna, pentru a discuta despre prioritățiile țării sale la cârma Consiliului în următoarele șase luni, precum și alte chestiuni de pe agenda europeană.