Japonia și NATO intenționează să își ducă parteneriatul la următorul nivel prin intensificarea schimbului de informații și a cooperării în domeniul industriei de apărare, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru Japan Times, în condițiile în care alianța militară formată din 32 de membri consideră cooperarea “mai practică” cu Tokyo și alți parteneri din Indo-Pacific drept esențială pentru abordarea provocărilor globale de securitate.

“Trebuie să avem mai multă carne pe oase”, a declarat Rutte într-un interviu acordat în exclusivitate publicației japoneze și din care JT a difuzat mai multe fragmente înaintea unei vizite la Tokyo a șefului Alianței Nord-Atlantice, prima vizită a lui Rutte în regiune de la preluarea mandatului în octombrie anul trecut.

Potrivit lui Rutte, Alianța își propune să extindă legăturile nu numai cu Japonia, ci și cu Australia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud – cunoscute în mod obișnuit ca cei patru din Indo-Pacific (IP4) – pentru a permite o mai mare colaborare în domenii precum producția industrială, inovarea și schimburile de date privind chestiuni de interes reciproc.

“Trebuie să depășim … declarațiile comune … haideți să le facem practice”, a declarat secretarul general al NATO.

El a abordat, în context, și expansiunea forțelor armate ale Chinei pe care a calificat-o drept “stupefiantă”.

Mark Rutte a declarat că evoluțiile din războiul din Ucraina, în special ceea ce el a descris ca fiind “sprijinul continuu al Chinei, Coreei de Nord și Iranului pentru mașinăria de război a Rusiei”, au convins membrii NATO că securitatea regiunilor euro-atlantică și indo-pacifică este “mai legată ca niciodată” – un punct de vedere împărtășit și de Tokyo.

Un factor important pare să fie îngrijorarea tot mai mare a Alianței Nord-Atlantice cu privire la capacitățile militare ale Chinei, lipsa de transparență a acesteia în ceea ce privește obiectivele de modernizare militară, asertivitatea sa regională și legăturile tot mai strânse ale Beijingului cu Moscova.

“Creșterea forțelor lor armate și a investițiilor în industria și capacitățile lor de apărare este stupefiantă”, a declarat Rutte.

În ceea ce privește mișcările militare ale Beijingului, secretarul genera al NATO nu s-a ferit de cuvinte.

“Când te uiți la acumularea bazei industriale de apărare în China, când te uiți la faptul că au acum mai multe nave militare care navighează decât SUA, că vor ajunge la 1.000 de focoase nucleare până în 2030, este absolut clar că nu putem fi naivi în privința Chinei”, a spus Rutte.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, și miniștrii de externe nipon și sud-coreean, Iwaya Takeshi și Cho Tae-yul, au avut o întâlnire la Bruxelles, prilejuită de reuniunea ministerială a NATO, la care au luat parte și partenerii din Asia, pentru a consolida cooperarea în ”promovarea siguranței, securității și prosperității celor trei țări și a regiunii mai largi Indo-Pacific, respectând în același timp principiile comune, inclusiv statul de drept”.

Potrivit unei declarații comune publicate de Departamentul de Stat al SUA, cei trei oficiali au ”subliniat importanța cooperării NATO cu partenerii din Indo-Pacific pentru a asigura capacitatea de a răspunde rapid la evoluțiile și provocările de securitate din regiunile euro-atlantică și indo-pacific”.

Statele Unite au reiterat ”angajamentul ferm față de apărarea Japoniei și Coreei de Sud, susținut de forța militară inegalabilă a Americii, inclusiv de capabilitățile sale nucleară”, o exprimare care pare a fi un avertisment îndreptat către Coreea de Nord.

”Toate părțile au fost de acord că angajamentele extinse de descurajare ale SUA față de Japonia și Coreea de Sud rămân esențiale pentru securitatea și stabilitatea Peninsulei Coreene și a regiunii Indo-Pacific”, se arată în declarație.

Japonia și Coreea de Sud și-au exprimat sprijinul ”pentru eforturile Statelor Unite de a implica Rusia și Coreea de Nord în reducerea riscurilor nucleare” și și-au ”reafirmat angajamentul de a consolida apărarea și descurajarea prin promovarea unei cooperări de securitate robuste și întărirea capacităților de apărare”.  

Dialogul dintre reprezentanții celor trei țări este foarte important în contextul în care, în luna martie, presa americană relata că Washingtonul ar intenționa să renunțe la un proiect de extindere a forțelor americane staționate în Japonia, urmărind astfel o reducere a cheltuielilor. 

Potrivit media americane, oprirea expansiunii prevăzute a forțelor americane în Japonia ar permite economisirea a circa 1,1 miliarde de dolari, însă ele avertizează de asemenea asupra riscului politic pe care acest lucru l-ar reprezenta pentru SUA și Japonia, reducând de asemenea comandamentul și controlul americane în regiunea Pacific.

Citiți și: ”Vrem că continuăm discuțiile strânse între Japonia și SUA pentru a întări interoperabilitatea și capacitatea de reacție a celor două armate”, reconfirmă Tokyo

Japonia servește drept bază pentru proiectarea puterii militare a SUA în regiunea Indo-Pacific, găzduind 54 000 de soldați americani, sute de avioane americane și singurul grup de atac de portavioane al Washingtonului dislocat în avans.

În luna iulie a anului trecut, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a anunțat o decizie ”istorică” de modernizare a structurii comandamentului militar din Japonia, subliniind amenințările reprezentate de China în Indo-Pacific.

Statele Unite urmăreau astfel să reconstituie Forțele SUA din Japonia (USFJ) ca un cartier general al forțelor comune (JFHQ) care să raporteze comandantului Comandamentului SUA pentru regiunea Indo-Pacific (USINDOPACOM).

Tarifele comerciale impuse de președintele american Donald Trump la nivel mondial atrag promisiuni globale de contramăsuri, cu Uniunea Europeană declarându-se pregătită să răspundă cu astfel de măsuri dacă negocierile pentru un acord eșuează, cu China amenințând cu noi tarife și cu reacții similare din partea Canadei, Japoniei, Marii Britanii și altor economii, relatează Reuters.

Ministerul chinez al Comerțului a declarat că Beijingul “se opune ferm” tarifelor reciproce și “va lua contramăsuri pentru a-și proteja propriile drepturi și interese”, după ce Trump a impus un tarif reciproc de 34% asupra țării.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris tarifele universale ale lui Trump drept o lovitură majoră pentru economia mondială și a declarat că Uniunea Europeană este pregătită să răspundă cu contramăsuri în cazul în care negocierile eșuează.

“Finalizăm deja primul pachet de contramăsuri ca răspuns la tarifele pe oțel. Și ne pregătim acum pentru alte contramăsuri pentru a ne proteja interesele și afacerile în cazul în care negocierile eșuează”, a spus ea într-o declarație citită la Samarkand, în Uzbekistan, unde se află pentru primul summit UE – Asia Centrală.

Regatul Unit dorește să încheie un acord cu SUA pentru a “atenua” impactul taxelor vamale și nu intenționează să riposteze imediat, a anunțat ministrul comerțului Jonathan Reynolds.

“Statele Unite fiind cel mai apropiat aliat al nostru, abordarea noastră constă în a rămâne calmi și a ne angaja să încheiem acest acord care sperăm să atenueze impactul a ceea ce a fost anunțat” miercuri, a declarat el.

De la Paris, președintele Macron a anunțat într-un comunicat transmis presei că va convoca sectoarele afectate de tarifele americane în cursul zilei de joi la Palatul Elysee.

De la Berlin au venit reacții din partea industriilor chimice și auto, după cum relatează AFP, citat de Agerpres.

Industria chimică germană, pentru care Statele Unite sunt cea mai mare piață de export, a îndemnat miercuri UE “să-și păstreze capul pe umeri’, subliniind că “o escaladare nu va face decât să agraveze daunele”.

Pe de altă parte, Federația industriei automobilului din Germania (VDA) a estimat că noile taxe vamale “vor crea doar perdanți” și a cerut UE “să acționeze unit și cu forța necesară, continuând să semnaleze disponibilitatea sa de a negocia”.

“Introducerea de tarife de către Statele Unite împotriva UE este o măsură pe care o consider greșită”, a declarat și premierul italian Giorgia Meloni.

Ea dorește “să se ajungă la un acord cu Statele Unite, pentru a evita un război comercial care ar slăbi inevitabil Occidentul în beneficiul altor jucători mondiali”.

Prim-ministrul japonez Shigeru Ishiba a declarat că “Japonia este o țară care face cea mai mare cantitate de investiții în Statele Unite, așa că ne întrebăm dacă are sens ca (Washingtonul) să aplice tarife uniforme pentru toate țările”.

“Trebuie să luăm în considerare ce este mai bine pentru interesul național al Japoniei. Punem toate opțiunile pe masă pentru a lua în considerare cel mai eficient răspuns”, a continuat el.

Tokyo se confruntă cu un tarif reciproc de 24%. Ministrul comerțului Yoji Muto a declarat că Japonia va îndemna SUA să o scutească de măsurile tarifare.

Conducerea din Taiwan a numit tarifele reciproce ale lui Trump “foarte nerezonabile” și a declarat că va aborda problema cu Statele Unite. Rata tarifară propusă nu reflectă situația reală a comerțului dintre Taiwan și SUA, a declarat cabinetul.

Președintele interimar Han Duck-soo a ordonat măsuri de sprijin de urgență pentru întreprinderile afectate, inclusiv pentru sectorul automobilelor, a declarat ministrul industriei, după ce anunțul lui Trump privind tarifele a inclus un nivel de 25 % pentru Coreea de Sud.

La nord de Statele Unite, premierul Mark Carney a declarat că Canada “va lupta împotriva acestor tarife cu contramăsuri” și va “acționa cu scop și cu forță”.

Președintele Claudia Sheinbaum a declarat miercuri că Mexicul nu va urmări un “tit-for-tat (n.r.- retaliere echivalentă) privind tarifele”, ci va anunța mai degrabă un “program cuprinzător” joi.

Prim-ministrul Anthony Albanese a declarat că Australia va încerca să negocieze cu SUA pentru a elimina tarifele fără a recurge la un mecanism de soluționare a litigiilor din Acordul de liber schimb al celor două țări.

Citiți și Trump proclamă “Ziua Eliberării”. Liderul SUA impune “tarife reciproce” la nivel mondial într-un moment de cotitură pentru comerțul global. Tarife de 20% pentru UE, 34% – China, 10% – Marea Britanie, 24% – Japonia

Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri, în ceea ce a proclamat a fi “Ziua Eliberării”, că Statele Unite vor pune în aplicare “tarife reciproce” pentru toate țările, de “aproximativ jumătate” din ceea ce acestea cer SUA, într-un moment de cotitură pentru economia globală pe care specialiștii îl evaluează drept o escaladare bruscă a războiului comercial.

“2 aprilie 2025 va fi amintită pentru totdeauna ca ziua în care industria americană a renăscut. Timp de decenii, țara noastră a fost jefuită de națiuni apropiate și îndepărtate. Voi semna un ordin executiv istoric care instituie tarife reciproce pentru țările din întreaga lume. Reciproc, ceea ce înseamnă că ei ne-o fac nouă și noi le-o facem lor. (…) Concetățenii mei americani, aceasta este Ziua Eliberării!”, a afirmat liderul american.

Trump a declarat că liderii mondiali care doresc o scutire de la “tarifele sale reciproce” ar trebui să își schimbe politica comercială.

“Dacă se plâng, dacă doriți ca rata tarifului să fie zero, atunci vă construiți produsul chiar aici, în America, deoarece nu există tarif dacă vă construiți fabrica, produsul în America. Și am văzut companii care vin aici așa cum nu am mai văzut până acum. Tarifele oferă țării noastre protecție împotriva celor care vor să facă rău economiei americane și mulți oameni căutau să facă rău economiei americane. Poate nu atât de evident, dar, făceau un rău economic enorm. Dar și mai important, ne vor oferi creștere economică. Aceste tarife ne vor oferi o creștere cum nu ați mai văzut până acum”, a mai precizat liderul de la Casa Albă.