STANGA VS DREAPTA
Ponta a prezentat cele 15 bombe cu ceas ale guvernării PDL
Published
12 years agoon
By
REDACTIA
Premierul Victor Ponta a criticat comportamentul PDL şi i-a invitat pe democrat-liberali să depună moţiune pentru activitatea fiecărui minister în parte. Ponta a ţinut să atragă atenţia că PDL, pe când se afla la guvernare, a comis multe abuzuri, transmite Jurnalul.ro.
Mai exact, Victor Ponta a enumerat 15 bombe cu ceas ale guvernării PDL, printre care se numără “corupţia şi dezastrul de la Poşta Română”, “Hidroelectrica şi Oltchim”, ANAF şi taxa clawback.
Articolul integral AICI.
Sursa: Jurnalul.ro
Foto: gov.ro
You may like
Austria: Karl Nehammer va demisiona din funcția de cancelar și președinte al Partidului Popular după prăbușirea discuțiilor pentru formarea unei coaliții de guvernare
George Simion anunță că AUR dorește să își asume guvernarea și îi asigură pe partenerii euro-atlantici că România își va respecta angajamentele, dând exemplul Italiei
Francois Bayrou, politician centrist și vechi aliat al președintelui Macron, devine noul premier al Franței
Politico: PPE și campania din 2019 a lui Manfred Weber, în vizorul Parchetului European. Cea mai mare familie politică din UE, investigată pentru fraudă și corupție
MASDAR și Hidroelectrica lucrează la înființarea unei societăți mixte pentru realizarea de proiecte fotovoltaice și stocare a energiei, anunță ministrul Sebastian Burduja
Criză politică în Franța: Macron refuză să numească un premier din coaliția de stânga
POLITICĂ
Remus Borza, despre nominalizarea sa ca Premier: “Sunt pregătit să-mi asum orice funcție în stat”
Published
9 years agoon
November 9, 2015By
REDACTIA
În timp ce negocierile pentru desemnarea unui nou Premier sunt în plină desășurare, în presă a apărut un nou nume, de această data din mediul de afaceri. Este vorba despre administratorul Hidroelectrica, avocatul Remus Borza, prezentat ca fiind o soluție pragmatică, agreată de industrie.
“Eu sunt pregatit să-mi asum orice funcție în stat, a declarat Remus Borza pentru caleaeuropeana.ro, întrebat dacă ar fi dispus să își asume o astfel de responsabilitate. Întrebarea este dacă statul este pregătit pentru o astfel de provocare? Am demonstrat că pot să generez performanța acolo unde alții spuneau că nu se mai poate face nimic. La nivelul politicii românești e nevoie de o schimbare profundă. Avem nevoie să redescoperim și să aplicăm acele principii și valori până la urmă identitare natiunii romane abandonate în 25 de ani de tranziție de nicăieri spre niciunde. Doctrinele și ideologiile contează mai puțin. Ceea ce contează cu adevărat sunt oamenii”, a mai spus Borza.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România, cu o cotă de piață de 30%. Compania a înregistrat un profit de 725 milioane lei, în primul semestru din acest an, cu 42% mai mare decât cel consemnat în perioada similară din 2014. Remus Borza a declarat că Hidroelectrica ar putea ieși din insolvență în primele șase luni din 2016 și ar putea fi listată la trei luni de la ieșirea din insolvență. “La preluare, era cea mai îndatorată companie, își amintește Remus Borza. În 20 iunie 2012, avea o datorie de 1.2 miliarde de euro. La 20 iunie 2015, avea toată datoria plătită. Acum, are cel mai ambițios buget de investiții, de 1.3 miliarde de euro în următorii cinci ani, începând din acest an. Sunt investiții de 280 euro pe an. Am preluat Hidroelectrica pe pierdere. În perioada 2011 – 2012, avea 170 milioane de euro pierderi cumulate. În 2013 – 2014, profitul a fost de 500 mil euro. Iar 2015 va aduce 280 mil euro. Deja, în primele 9 luni ale acestui an, sunt 874 milioane de lei profit, față de 819 milioane, în primele 9 luni din 2014. Asta în condițiile în care producția de energie a fost mai mică, iar pe Dunăre au fost debite mai mici“.
Remus Borza crede că România are nevoie de mai multe investiții și mediul de afaceri autohton ar trebui mai mult sprijinit.
“România suferă la capitolul investiții. Pe 2015, am avut 44 miliarde de lei investiții prevăzute. La 9 luni, erau doar 19 miliarde cheltuite. Până la sfârșitul anului, vor fi poate doar 25 de miliarde. Avem probleme pe infrastructura rutieră. Apoi, absorbția de fonduri europene e un capitol la care nu am performat. Au fost progrese, dar gradul de absorbție e sub 60 la sută. Pe următorul ciclu trebuie să scriem proiecte, asta ține de cultura managerială și antreprenorială. Statul nu a încurajat acești doi piloni. Asistăm la o schimbare de paradigmă în ultimii ani. Antreprenoriatul român și capitalul autohton ar trebui încurajat. Sunt motoare de creștere economică și stabilitate financiară. Profitabilitatea companiilor românești este afectată de accesul la resurse financiare. Chiar și așa, profitabilitatea lor a fost de 55 miliarde de euro in ultimii șase ani. În schimb, profitabilitatea multinaționalelor în ultimii 6 ani a fost de 2.5 miliarde euro – sold profit net. Companiile românești, asuprite și discriminate, au înregistrat un sold de profit net de 55 miliarde. Asta înseamnă ca multinaționalele externalizează profitul. Asta nu susține mediul de afaceri și economia românească. Multinaționalele nu sunt nici angajatori generoși, pentru că au proceduri standard de maximizare a profitului. Companiile românești, cu mentalitate socială, au de regulă scheme de personal supradimensionate si supraremunerare. Productivitatea companiilor românești are de suferit. Am militat intotdeauna pentru companiile românești, capitalul autohton. Sunt cei mai mari angajatori, buni platnici la buget. Au o performanță economicp de 30 de ori mai bună decât multinaționalele. Din păcate, industria românească nu mai are poziție dominantă, a fost falimentată și decapitalizată”, spune avocatul Remus Borza.
Jurnaliștii de la DCNews cred că soluția nominalizării lui Remus Borza ar rezolva problemele generate de lipsa de încredere în administrație. “Practic, administrația locală și centrală sunt în insolvență la capitolul încredere. Cine este specialistul în insolvență? Cu rezultate concrete, cum ar fi, de exemplu, aducerea Hidroelectrica pe profit, cu finalizări de investiții cum n-am mai văzut din vremea lui Ceaușescu? Exact, Remus Borza! Doar firmă de insolvență mai poate să salveze statul român de la faliment”, se arată în articolul citat. Mai multe detalii AICI.
POLITICĂ
Klaus Iohannis cheamă partidele la o nouă rundă de consultări
Published
9 years agoon
November 9, 2015
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, luni, o scrisoare preşedinţilor partidelor politice parlamentare, pe care îi invită la o nouă rundă de consultări pentru desemnarea premierului.
Programul consultarilor, redat de Administrația Prezidențială:
Luni:
18:00 – Partidul Social Democrat (PSD) ;
19:00 – Partidul National Liberal (PNL).
Marti:
11:00 – Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania (UDMR) ;
11:30 – Uniunea Nationala pentru Progresul Romaniei (UNPR) ;
12:00 – Alianta Liberalilor si Democratilor (ALDE) ;
12:30 – Grupul parlamentar al minoritatilor nationale.
Fiecare delegatie poate fi formata din maximum 5 persoane.
.
.
COABITARE
Sondaj INSCOP: Președintele se menține la o cotă înaltă de încredere, iar 41.2% dintre români nu susțin demisia premierului
Published
10 years agoon
February 19, 2015
INSCOP a realizat un nou sondaj din seria „Adevărul despre România“ în care a fost vizată încrederea românilor față de președintele Klaus Iohannis, percepția asupra demisiei premierului Victor Ponta, activitatea politică a acestui precum și a clasei politice, problemele pe care oamenii politici le au cu justiție, precum și problematica coabitării și aceea a schimbării de Guvern.
Astfel, după aproape două luni de la preluarea funcției de președinte, Klaus Iohannis își conservă popularitatea. 75,5% dintre români se declară mulțumiți de modul în care a început mandatul de președinte al lui Klaus Iohannis. 12,9% declară că nu sunt mulțumiți de modul în care a început mandatul președintelui, în timp ce 11,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Chiar dacă este un indicator mai puțin riguros decât indicatorul ”încredere” care consemnează cifre ușor mai mici, nivelul de satisfacție față de activitatea desfășurată în debutul mandatului sugerează faptul președintele Iohannis se menține într-o perioadă de grație publică, lucru explicat atât prin absența oricăror contestări serioase la adresa inițiativelor sale, cât și prin grija noului președinte de a evita asocierea personală directă cu subiecte controversate (subiecte care nu au lipsit de pe agendă în această perioadă).
În contextul unei vizibilități extraordinare a actului de justiție în care sunt implicați oameni politici, românii manifestă atitudini foarte tranșante în legătură cu activitatea politică a politicienilor care au condamnări definitive în justiție. Astfel, 92,1% sunt de acord cu ideea că oamenii politici care au condamnări definitive în justiție trebuie să se retragă din viața politică.
Stilul consensual promovat de președintele Klaus Iohannis, dar și epuizarea publică după anii de război politic excesiv dintre președinte și premier pare a influența puternic opțiunile românilor în ceea ce privește colaborarea președintelui Iohannis cu premierul Ponta. Astfel, deși fac parte din tabere politice diferite, majoritatea românilor (62,1%) sunt de acord cu ideea că președintele Klaus Iohannis trebuie să lucreze cu Guvernul condus de Victor Ponta. Explicația pentru acest tip de răspuns este multiplă:
– după o perioadă lungă de război politic dur și la cel mai înalt nivel, care a epuizat nivelul de răbdare și toleranță al populației, românii nu mai doresc conflicte și tensiuni exacerbate între titularii principalelor funcții în stat
– electoratul lui Victor Ponta din urmă cu 2 luni alimentează bazinul susținătorilor unei colaborări instituționale corecte între președinte și premier
– o parte a votanților lui Klaus Iohannis respectă stilul consensual, instituțional promovat de președinte și reproduc opinii și comportamente specifice
– 25,3% nu sunt de acord ca președintele și premierul să colaboreze/lucreze, alcătuind nucleul dur al contestatarilor actualului guvern condus de Victor Ponta.
Majoritatea românilor (52,4%) sunt de părere că PNL trebuie să revină la guvernare în urma unor alegeri. 22,9% nu sunt de acord cu acest lucru, în timp ce 24,6% nu știu sau nu se pronunță asupra acestui subiect. Deși cea mai mare parte a respondenților susțin ideea alternanței la guvernare în urma alegerilor, există un grup important din populație care ar sprijini, probabil, și alte formule care să aducă PNL la guvernare.
Ipoteza demisiei premierului Victor Ponta din funcția de prim-ministru polarizează puternic opinia publică. Observăm practic două grupuri egale de populație care sunt de acord cu demisia premierului (41,8%), respectiv care nu sunt de acord cu demisia premierului Ponta (41,2%). 17,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Ipoteza organizării de alegeri parlamentare anticipate nu se bucură de foarte multă popularitate. 33,4% sunt de acord cu organizarea de alegeri anticipate, în timp ce 46,2% nu susțin această idee. 20,4% nu se pronunță deloc asupra acestui subiect.
La fel ca și ipoteza demisiei premierului Victor Ponta, comparația dintre primul ministru în funcție și premierul din umbră al PNL, Cătălin Predoiu, relevă o polarizare puternică a opiniei publice. 31,7% cred că reprezentantul PNL, Cătălin Predoiu ar fi un prim-ministru mai bun decât Victor Ponta, în timp ce 31,8% nu cred acest lucru. În acest caz, cei mai mulți dintre respondenți – 36,6% – par nehotărâți, refuzând să se pronunțe asupra subiectului. Una dintre explicațiile acesui bazin mare de non-răspunsuri este legată de notorietatea insuficientă a lui Cătălin Predoiu. Neștiind foarte multe lucruri despre unul dintre personajele măsurate, mulți respondenți refuză să facă o comparație în necunoștință de cauză.
În fine, tema moțiunii de cenzură provoacă păreri împărțite la nivelul populației. Aproape o treime dintre respondenți (29,6%) cred că PNL va reuși să dea jos Guvernul Ponta în urma unei moțiuni de cenzură. Puțin peste o treime din populație (36,6%) nu sunt de acord cu ideea că PNL va demite guvernul prin moțiune de cenzură. Și o altă treime (33,8%) nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Sondajul a fost efectuat în perioada 5-10 februarie în rândul a 1065 de persoane cu vârsta de 18 şi peste 18 ani, iar marja de eroare este de +/- 3%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor care au fost selectaţi din 40 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, în 79 de localităţi.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

”Securitatea Europei se află la un punct de cotitură”, a declarat președinta CE la începutul Summitului de urgență de la Paris

Sfatul comisarului european pentru afaceri interne: UE ”trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii propriilor sarcini și să nu se îngrijoreze de ceea ce spun americanii în fiecare minut”

Primele mișcări de politică externă ale lui Bolojan: Președintele interimar participă marți la summitul PPE și se întâlnește cu ambasadorii străini acreditați în România

Polonia nu trimite trupe în Ucraina. Tusk avertizează împotriva dezbinării alianței Europa-SUA: Nu poate exista loc pentru ”fie unul, fie celălalt”

”România e parte a Europei civilizate și a blocului euroatlantic. Este singura cale spre libertate, democrație și prosperitate”, subliniază eurodeputatul Dan Motreanu

Von der Leyen și echipa sa vor vizita Ucraina pentru a marca trei ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei. UE pregătește intensificarea sprijinului militar pentru Kiev

Zelenski le transmite lui Trump și Putin că Ucraina va considera nul orice acord SUA-Rusia: Ucraina nu va lua parte la negocierile din Arabia Saudită

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, propune cinci direcții ”esențiale” pentru politica externă a României: Trebuie să fim un actor influent

Germania consideră „premature” discuțiile privind o eventuală trimitere de trupe în Ucraina

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!
Trending
- NATO4 days ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ1 week ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA4 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- ROMÂNIA4 days ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui
- EDITORIALE1 week ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României