În timp ce negocierile pentru desemnarea unui nou Premier sunt în plină desășurare, în presă a apărut un nou nume, de această data din mediul de afaceri. Este vorba despre administratorul Hidroelectrica, avocatul Remus Borza, prezentat ca fiind o soluție pragmatică, agreată de industrie.

“Eu sunt pregatit să-mi asum orice funcție în stat, a declarat Remus Borza pentru caleaeuropeana.ro, întrebat dacă ar fi dispus să își asume o astfel de responsabilitate. Întrebarea este dacă statul este  pregătit  pentru o astfel de provocare? Am demonstrat că pot să generez performanța acolo unde alții spuneau că nu se mai poate face nimic. La nivelul politicii românești e nevoie de o schimbare profundă. Avem nevoie să redescoperim și să aplicăm acele principii și valori până  la urmă identitare natiunii romane abandonate în 25 de ani de tranziție de nicăieri spre niciunde. Doctrinele și ideologiile contează mai puțin. Ceea ce contează cu adevărat sunt oamenii”, a mai spus Borza.

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România, cu o cotă de piață de 30%. Compania a înregistrat un profit de 725 milioane lei, în primul semestru din acest an, cu 42% mai mare decât cel consemnat în perioada similară din 2014. Remus Borza a declarat că Hidroelectrica ar putea ieși din insolvență în primele șase luni din 2016 și ar putea fi listată la trei luni de la ieșirea din insolvență. “La preluare, era cea mai îndatorată companie, își amintește Remus Borza.  În 20 iunie 2012, avea o datorie de 1.2 miliarde de euro. La 20 iunie 2015, avea toată datoria plătită. Acum, are cel mai ambițios buget de investiții, de  1.3 miliarde de euro în următorii cinci ani, începând din acest an. Sunt investiții de 280 euro pe an. Am preluat Hidroelectrica pe pierdere. În perioada 2011 – 2012, avea 170 milioane de euro pierderi cumulate. În 2013 – 2014, profitul a fost de 500 mil euro. Iar 2015 va aduce 280 mil euro. Deja, în primele 9 luni ale acestui an, sunt 874 milioane de lei profit, față de  819 milioane, în primele 9 luni din 2014. Asta în condițiile în care  producția de energie a fost mai mică, iar pe Dunăre au fost  debite mai mici“.

Remus Borza crede că România are nevoie de mai multe investiții și mediul de afaceri autohton ar trebui mai mult sprijinit.

“România suferă la capitolul investiții. Pe 2015, am avut 44 miliarde de lei investiții prevăzute. La 9 luni, erau doar 19 miliarde cheltuite. Până la sfârșitul anului, vor fi poate  doar 25 de miliarde. Avem probleme pe infrastructura rutieră. Apoi, absorbția de fonduri europene e un capitol la care nu am performat. Au fost progrese, dar gradul de absorbție e sub 60 la sută. Pe următorul ciclu trebuie să scriem proiecte, asta ține de cultura managerială și antreprenorială. Statul nu a încurajat acești doi piloni. Asistăm la o schimbare de paradigmă în ultimii ani. Antreprenoriatul român și capitalul autohton ar trebui încurajat. Sunt motoare de creștere economică și stabilitate financiară. Profitabilitatea companiilor românești este afectată de accesul la resurse  financiare. Chiar și așa, profitabilitatea lor a fost de  55 miliarde de euro in ultimii șase ani. În schimb,  profitabilitatea multinaționalelor în ultimii 6 ani a fost de 2.5 miliarde euro – sold profit net. Companiile românești, asuprite și discriminate, au înregistrat un sold de profit net de 55 miliarde. Asta înseamnă ca multinaționalele externalizează profitul. Asta nu susține mediul de afaceri și economia românească. Multinaționalele nu sunt nici angajatori generoși, pentru că au proceduri standard de maximizare a profitului. Companiile românești, cu mentalitate socială, au de regulă scheme de personal supradimensionate si supraremunerare. Productivitatea companiilor românești are de suferit. Am militat intotdeauna pentru companiile românești, capitalul autohton. Sunt cei mai mari angajatori, buni platnici la buget. Au o performanță economicp de 30 de ori mai bună decât multinaționalele. Din păcate, industria românească nu mai are poziție dominantă, a fost falimentată și decapitalizată”, spune avocatul Remus Borza.

Jurnaliștii de la DCNews cred că soluția nominalizării lui Remus Borza ar rezolva problemele generate de lipsa de încredere în administrație. “Practic, administrația locală și centrală sunt în insolvență la capitolul încredere. Cine este specialistul în insolvență? Cu rezultate concrete, cum ar fi, de exemplu, aducerea Hidroelectrica pe profit, cu finalizări de investiții cum n-am mai văzut din vremea lui Ceaușescu? Exact, Remus Borza! Doar firmă de insolvență mai poate să salveze statul român de la faliment”, se arată în articolul citat. Mai multe detalii AICI.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, luni, o scrisoare preşedinţilor partidelor politice parlamentare, pe care îi invită la o nouă rundă de consultări pentru desemnarea premierului.

Foto: presidency.ro

Programul consultarilor, redat de Administrația Prezidențială:

Luni:
18:00 – Partidul Social Democrat (PSD) ;
19:00 – Partidul National Liberal (PNL).

Marti:
11:00 – Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania (UDMR) ;
11:30 – Uniunea Nationala pentru Progresul Romaniei (UNPR) ;
12:00 – Alianta Liberalilor si Democratilor (ALDE) ;
12:30 – Grupul parlamentar al minoritatilor nationale.

Fiecare delegatie poate fi formata din maximum 5 persoane.

.

.

INSCOP a realizat un nou sondaj din seria „Adevărul despre România“ în care a fost vizată încrederea românilor față de președintele Klaus Iohannis, percepția asupra demisiei premierului Victor Ponta, activitatea politică a acestui precum și a clasei politice, problemele pe care oamenii politici le au cu justiție, precum și problematica coabitării și aceea a schimbării de Guvern.

Foto: adevarul.ro

Astfel, după aproape două luni de la preluarea funcției de președinte, Klaus Iohannis își conservă popularitatea. 75,5% dintre români se declară mulțumiți de modul în care a început mandatul de președinte al lui Klaus Iohannis. 12,9% declară că nu sunt mulțumiți de modul în care a început mandatul președintelui, în timp ce 11,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Chiar dacă este un indicator mai puțin riguros decât indicatorul ”încredere” care consemnează cifre ușor mai mici, nivelul de satisfacție față de activitatea desfășurată în debutul mandatului sugerează faptul președintele Iohannis se menține într-o perioadă de grație publică, lucru explicat atât prin absența oricăror contestări serioase la adresa inițiativelor sale, cât și prin grija noului președinte de a evita asocierea personală directă cu subiecte controversate (subiecte care nu au lipsit de pe agendă în această perioadă).

În contextul unei vizibilități extraordinare a actului de justiție în care sunt implicați oameni politici, românii manifestă atitudini foarte tranșante în legătură cu activitatea politică a politicienilor care au condamnări definitive în justiție. Astfel, 92,1% sunt de acord cu ideea că oamenii politici care au condamnări definitive în justiție trebuie să se retragă din viața politică.

Stilul consensual promovat de președintele Klaus Iohannis, dar și epuizarea publică după anii de război politic excesiv dintre președinte și premier pare a influența puternic opțiunile românilor în ceea ce privește colaborarea președintelui Iohannis cu premierul Ponta. Astfel, deși fac parte din tabere politice diferite, majoritatea românilor (62,1%) sunt de acord cu ideea că președintele Klaus Iohannis trebuie să lucreze cu Guvernul condus de Victor Ponta. Explicația pentru acest tip de răspuns este multiplă:

– după o perioadă lungă de război politic dur și la cel mai înalt nivel, care a epuizat nivelul de răbdare și toleranță al populației, românii nu mai doresc conflicte și tensiuni exacerbate între titularii principalelor funcții în stat

– electoratul lui Victor Ponta din urmă cu 2 luni alimentează bazinul susținătorilor unei colaborări instituționale corecte între președinte și premier

– o parte a votanților lui Klaus Iohannis respectă stilul consensual, instituțional promovat de președinte și reproduc opinii și comportamente specifice

– 25,3% nu sunt de acord ca președintele și premierul să colaboreze/lucreze, alcătuind nucleul dur al contestatarilor actualului guvern condus de Victor Ponta.

Majoritatea românilor (52,4%) sunt de părere că PNL trebuie să revină la guvernare în urma unor alegeri. 22,9% nu sunt de acord cu acest lucru, în timp ce 24,6% nu știu sau nu se pronunță asupra acestui subiect. Deși cea mai mare parte a respondenților susțin ideea alternanței la guvernare în urma alegerilor, există un grup important din populație care ar sprijini, probabil, și alte formule care să aducă PNL la guvernare.

Ipoteza demisiei premierului Victor Ponta din funcția de prim-ministru polarizează puternic opinia publică. Observăm practic două grupuri egale de populație care sunt de acord cu demisia premierului (41,8%), respectiv care nu sunt de acord cu demisia premierului Ponta (41,2%). 17,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Ipoteza organizării de alegeri parlamentare anticipate nu se bucură de foarte multă popularitate. 33,4% sunt de acord cu organizarea de alegeri anticipate, în timp ce 46,2% nu susțin această idee. 20,4% nu se pronunță deloc asupra acestui subiect.

La fel ca și ipoteza demisiei premierului Victor Ponta, comparația dintre primul ministru în funcție și premierul din umbră al PNL, Cătălin Predoiu, relevă o polarizare puternică a opiniei publice. 31,7% cred că reprezentantul PNL, Cătălin Predoiu ar fi un prim-ministru mai bun decât Victor Ponta, în timp ce 31,8% nu cred acest lucru. În acest caz, cei mai mulți dintre respondenți – 36,6% – par nehotărâți, refuzând să se pronunțe asupra subiectului. Una dintre explicațiile acesui bazin mare de non-răspunsuri este legată de notorietatea insuficientă a lui Cătălin Predoiu. Neștiind foarte multe lucruri despre unul dintre personajele măsurate, mulți respondenți refuză să facă o comparație în necunoștință de cauză.

În fine, tema moțiunii de cenzură provoacă păreri împărțite la nivelul populației. Aproape o treime dintre respondenți (29,6%) cred că PNL va reuși să dea jos Guvernul Ponta în urma unei moțiuni de cenzură. Puțin peste o treime din populație (36,6%) nu sunt de acord cu ideea că PNL va demite guvernul prin moțiune de cenzură. Și o altă treime (33,8%) nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Sondajul a fost efectuat în perioada 5-10 februarie în rândul a 1065 de persoane cu vârsta de 18 şi peste 18 ani, iar marja de eroare este de +/- 3%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor care au fost selectaţi din 40 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, în 79 de localităţi.