Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Starea uniunii energetice: Comisia Europeană atenționează că România nu are încă obiective naționale și ținte de finanțare în cercetare, inovare și competitivitate după 2020 pentru tranziția la o energie curată

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service
Comisia a adoptat miercuri, 14 octombrie, raportul pe 2020 privind starea uniunii energetice și documentele însoțitoare ale acestuia, vizând diferite aspecte ale politicii energetice a UE. Raportul din acest an este primul de la adoptarea Pactului verde european și analizează contribuția uniunii energetice la obiectivele pe termen lung ale Europei în domeniul climei.

Evaluările individuale ale celor 27 de planuri naționale privind energia și clima (PNEC) analizează parcursul și ambițiile fiecărui stat membru în ceea ce privește obiectivele actuale în materie de climă și energie pentru 2030.

Evaluarea globală arată că statele membre sunt în măsură să atingă aceste obiective și că, în cea mai mare parte, fac progrese în direcția lor. Rapoartele subliniază contribuția pe care sectorul energetic o poate aduce la redresarea UE în urma crizei economice create de pandemia de COVID-19. Până în prezent, uniunea energetică s-a dovedit a fi solidă în fața provocărilor cauzate de pandemie cu care s-au confruntat sistemele noastre energetice și lucrătorii din domeniul energiei.

Raportul Comisiei Europene analizează cele cinci dimensiuni diferite ale uniunii energetice — decarbonizarea, inclusiv energia din surse regenerabile, eficiența energetică, securitatea energetică, piața internă a energiei; și cercetarea, inovarea și competitivitatea. Raportul oferă, de asemenea, orientări cu privire la punerea rapidă în aplicare a PNEC-urilor și la modul în care investițiile și reformele energetice pot stimula redresarea economică a UE. În plus, evaluarea eevidențiază modul în care planul de redresare NextGenerationEU poate sprijini statele membre printr-o serie de programe emblematice de finanțare.

România nu are încă obiective naționale și ținte de finanțare în cercetare, inovare și competitivitate după 2020 pentru tranziția la o energie curată

În urma evaluării de către Comisia Europeană a Planul național integrat pentru energie și climă al României (NECP) reiese că țara noastră a stabilit un obiectiv pentru 2030 de -2% pentru emisiile de gaze cu efect de seră non-ETS (GES). Acest lucru este în conformitate cu obiectivul național legiferat pentru 2030. Planul nu ia în considerare dacă depășirea obiectivului ar putea fi eficientă din punct de vedere al costurilor în cazul în care alocările anuale de emisii ar fi transferate către alte state membre. Nici nu ia în considerare posibilitatea de a utiliza flexibilitatea din sectorul utilizării terenului, schimbării utilizării terenului și silviculturii (LULUCF) la sectoarele de partajare a eforturilor, subliniază Comisia Europeană în evaluarea sa. 

Contribuția energiei regenerabile a României la obiectivul pentru 2030 al UE este de 30,7% din consumul final brut de energie în 2030. Aceasta este sub ponderea de 34% rezultată din formula din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța Uniunii Energetice și Acțiunea Climatică („Regulamentul de guvernanță2”). Planul explică măsurile destinate atingerii contribuției naționale regenerabile pentru sectorul electricității, încălzirii și transportului, dar nu există o cuantificare clară a acestor măsuri.

În ceea ce privește eficiența energetică, România a crescut nivelul de ambiție al contribuției sale naționale la obiectivul la nivelul UE pentru 2030 în comparație cu proiectul de plan, ceea ce este binevenit. Cu toate acestea, contribuția sa la consumul de energie primară este încă de ambiție scăzută și se ridică la 32,3 Mtep (megatone echivalent petrol), în timp ce pentru consumul final de energie este de ambiție foarte mică, la 25,7 Mtep.

Pe partea pozitivă, planul final include informații utile pentru clădiri, indicând intenția de a depăși o rată de renovare de 3-4%. Totuși, România nu și-a prezentat încă strategia de renovare pe termen lung.

În planul său, România și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru securitatea energetică, urmărind să-și reducă dependența energetică la 68% până în 2030, în loc de 77% vizate anterior. Obiectivele sunt, de asemenea, stabilite în ceea ce privește diversificarea surselor, adică obiectivele privind energia regenerabilă și eficiența energetică și tranziția de la cărbune la surse mai curate (inclusiv nucleare).

În ceea ce privește piața internă, planul final include obiective și măsuri politice suplimentare. Acestea includ măsuri pentru a asigura participarea nediscriminatorie a noilor participanți la piață și a diferitelor surse de flexibilitate pe toate piețele de energie și un angajament (cu un calendar clar) de a liberaliza pe deplin piețele de gaze și electricitate. Nivelul de interconectare planificat până în 2030 este de 15,4%. Planul enumeră proiectele actuale de interes comun care vor crește interconectivitatea.

Comisia Europeană mai transmite că România nu are încă obiective naționale și ținte de finanțare în cercetare, inovare și competitivitate după 2020. Planul final identifică domeniile relevante în care eforturile de cercetare și inovare sunt necesare până în 2027, dar fără un calendar specific sau ținte cuantificate și fără o politică concretă sau măsuri propuse după 2020. Nu sunt stabilite obiective specifice pentru competitivitate, cu puține derogări.

Suma estimată a investiției este de 150 miliarde EUR în perioada 2021-2030 (anual în jur de 7% din PIB-ul actual) și sunt enumerate principalele riscuri. Investiția de 127 miliarde EUR este destinată cererii de energie în sectoarele industrial, terțiar, rezidențial și de transport, în timp ce 12 miliarde EUR sunt destinate alimentării cu energie electrică și căldură, iar 9 miliarde EUR sunt destinate rețelelor. Sursele identificate de finanțare sunt programele UE și veniturile ETS.

Planul oferă informații cu privire la suma totală a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili. Informațiile par să fie în conformitate cu unele dintre cifrele identificate în analizele recente ale Comisiei privind subvențiile pentru energie, deși scutirile de accize pentru produsele energetice nu au fost raportate în plan.

Acțiunile de eliminare treptată a subvențiilor pentru energie sunt prezentate numai pentru închiderea minelor de cărbune neviabile din punct de vedere economic.

Planul final nu oferă suficiente informații cu privire la calitatea aerului sau la interacțiunile dintre calitatea aerului și politica privind emisiile în aer. Creșterea proiectată a bioenergiei ar face impactul asupra aerului deosebit de important de luat în considerare.

În ceea ce privește tranziția justă și echitabilă, planul final include mai multe referințe la impacturile pe care tranziția către o economie mai ecologică le poate avea asupra ocupării forței de muncă în zonele în cauză, în special în regiunile miniere de cărbune din țară.

În ceea ce privește sărăcia energetică, România oferă o metodologie și doi indicatori pentru măsurarea sărăciei energetice, dar nu include niciun obiectiv specific și măsurabil pentru reducerea acesteia.

Nu în ultimul rând, Planul include un angajament de a proteja consumatorii vulnerabili și raportează măsurile de soluționare a acestei probleme. Principalele măsuri includ: (i) dezvoltarea unui cadru legal clar pentru a proteja consumatorii vulnerabili și a asigura (ii) posibilitatea de a plăti facturile la electricitate în rate; (iii) implementarea unui sistem național de informare a asistenței sociale; și (iv) subvenții de ajutor pentru încălzirea casnică.
Există câteva exemple de bune practici în NECP final al României.

În special, planul încorporează elemente ale Pactului Verde European pentru agricultură, în special prin promovarea agriculturii ecologice și utilizarea redusă a îngrășămintelor.

În contextul publicării raportului pe 2020 privind starea uniunii energetice, Comisia Europeană include pentru prima dată și o analiză a subvențiilor pentru energie, care identifică o nevoie clară de a avea date mai bune privind subvențiile pentru energie și de a face eforturi mai mari de reducere a celor care sprijină producția și consumul de combustibili fosili. Un raport privind competitivitatea în domeniul energiei curate este, de asemenea, publicat astăzi, ceea ce arată că industria UE a reușit să profite de oportunitățile oferite de tranziția către o energie curată. Acest sector este mai performant decât cel al tehnologiilor care utilizează energii convenționale în ceea ce privește valoarea adăugată, productivitatea muncii și creșterea ocupării forței de muncă. Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte privind progresele înregistrate în ceea ce privește piața internă a energiei, prețurile și costurile energiei, eficiența energetică și energia din surse regenerabile.


Evaluarea celor 27 de planuri naționale diferite privind energia și clima (PNEC): După publicarea evaluării la nivelul UE a PNEC-urilor în luna septembrie, Comisia a publicat astăzi o evaluare individuală a fiecărui PNEC național, incluzând recomandări pentru utilizarea potențială de către fiecare stat membru a Mecanismului de redresare și reziliență.

Anexa privind subvențiile pentru energie: În această primă prezentare generală a subvențiilor pentru energie ale statelor membre, Comisia ia notă de faptul că multe dintre PNEC-urile statelor membre nu oferă o imagine de ansamblu sau un calendar concret al măsurilor de eliminare treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, care se ridică la 50 de miliarde EUR pe an.

Anexa privind piața internă a energiei: Această anexă oferă informații actualizate privind piața internă a energiei electrice și a gazelor naturale, concluzionând că s-au înregistrat progrese satisfăcătoare, dar că sunt necesare eforturi suplimentare pentru integrarea deplină a piețelor.

Raportul privind competitivitatea în domeniul energiei curate: Prezentul raport se concentrează în principal pe șase tehnologii esențiale în materie de energie curată menite să ajute UE să își atingă obiectivele din 2030 și 2050 – energia fotovoltaică; energia eoliană offshore; energia oceanelor; hidrogenul regenerabil; bateriile și rețelele inteligente.

Raportul privind prețurile și costurile energiei: Acest raport analizează pe larg tendințele în ceea ce privește prețurile și costurile energiei în Europa și pe plan internațional, subliniind faptul că ponderea cheltuielilor cu energia ale gospodăriilor populației a scăzut pentru toate nivelurile de venit începând din 2012.

Raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește eficiența energetică: Raportul acoperă progresele înregistrate în ceea ce privește obiectivul pe termen lung în materie de eficiență energetică. Deși analiza preliminară arată că criza provocată de pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra cererii de energie, statele membre vor trebui să își intensifice eforturile pentru a menține o tendință pozitivă.

Raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește sursele regenerabile de energie: Raportul subliniază că ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic al UE-27 a ajuns la 18,9 % și că se preconizează că UE își va depăși obiectivele privind energia din surse regenerabile pentru 2020.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene vine astăzi pentru prima oară în România: Ursula von der Leyen va aproba PNRR-ul de 29,2 miliarde de euro în prezența lui Klaus Iohannis și a lui Florin Cîțu

Published

on

© European Union, 2021

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen efectuează luni prima sa vizită oficială la București de la preluarea mandatului de șefă a executivului de la Bruxelles. Momentul coincide cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia, ca urmare a pandemiei, pe baze noi ecologice și digitale.

Șefa executivului european se va afla în România pe 27 septembrie, după cum a anunțat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene săptămâna trecută.

Ursula von der Leyen a vizitat ultima dată România în anul 2015, când deținea funcția de ministru al apărării în Germania.

Totodată, România este cea de-a 20-a țară care va fi vizitată de președinta Comisiei pentru a da undă verde planurilor naționale de redresare și reziliență, documentele programatice prin care statele UE vor putea beneficia de fondurile aferente Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central de 672,5 miliarde de euro al instrumentului temporar de redresare Next GenerationEU, creat pentru atenuarea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus în Europa.

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 19 dintre acestea au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

Care este programul vizitei și unde va fi aprobat PNRR-ul?

Potrivit unui comunicat al Comisiei, remis CaleaEuropeană.ro, vizita Ursulei von der Leyen la București cuprinde întrevederi cu președintele Klaus Iohannis și cu prim-ministrul Florin Cîțu, care deține și interimatul la conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene după plecarea ministrului Cristian Ghinea, cel care a condus negocierile cu Bruxelles-ul pentru PNRR.

Șefa Comisiei Europene va fi primită la ora 16.00 la Palatul Cotroceni de președintele Iohannis, iar de la ora 16.50 la Palatul Victoria de prim-ministrul Cîțu.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu președintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîțu va vizita apoi Spitalul Universitar de Urgență București, începând cu ora 17.45.

De la ora 18.15, Ursula von der Leyen va susține o conferință comună de presă alături de Klaus Iohannis și Florin Cîțu pentru a marca simbolic aprobarea PNRR-ului României.

Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Un plan sub sloganul “UrmătoareaGenerațieUE: Fonduri pentru România modernă și reformată”

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

De asemenea, după aprobarea din partea Comisiei Europene și a Consiliului Uniunii Europene (așteptată în termen de patru săptămâni), România ar trebui să primească o pre-finanțare de 13% din totalul fondurilor pentru a demara atingerea jaloanelor și a țintelor (milestones & targets) în materie de reforme și investiții.

Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Cum sunt cuprinse în PNRR-ul României temele prioritare de la Bruxelles: clima și digitalul

Conform cerințelor convenite la nivel european, între cei șase piloni stabiliți la nivel european, trebuie să se regăsească investiții și reforme de cel puțin 37 % pentru sprijinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030 în vederea atingerii neutralității climatice până în anul 2050 și 20 % pentru tranziția digitală.

În planul României, minim 37% din PNRR către tranziția verde ar trebui să semnifice aproximativ 10,8 miliarde de euro, iar minim 20% pentru digitalizare aproximativ 5,84 miliarde de euro.

Din structura și bugetul PNRR reiese că 15,9 miliarde de euro vor fi alocate tranziției verzi, iar 1,89 miliarde de euro domeniului digital. La acestea, se vor adăuga 2,12 miliarde de euro prin fondul local pentru tranziție verde și digitală și finanțări pentru obiective digitale pe diferite sub-componente ale componentelor desfășurate mai jos.


Care sunt structura și bugetul PNRR? 

Primul pilon – Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro) – este structurat pe șase componente cu finanțare distinctă:

1) Sistemul de management al apei (1,884 miliarde de euro);

2) Împădurim România şi protejăm biodiversitatea (1,372 miliarde de euro);

3) Managementul deşeurilor (1,2 miliarde de euro);

4) Transport sustenabil (7,6 miliarde de euro);

5) Fondul pentru Valul renovării (2,2 miliarde de euro);

6) Energie (1,614 miliarde de euro);

Cel de-al doilea pilon – transformare digitală (1,89 miliarde de euro) – are o singură componentă:

7) Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale;

Pilonul al treilea – Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii (2,83 miliarde de euro) – cuprinde două componente:

8) Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii  (482 de milioane de euro);

9) Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare (2,359 miliarde de euro);

Componentele pilonului al patrulea Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro)

10) Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală (2,12 miliarde de euro);

11) Turism şi cultură (200 de milioane de euro);

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale, cel de-al cincilea va avea alocate 2,8 miliarde de euro pe trei componente:

12) Sănătate (2,455 miliarde de euro);

13) Reforme sociale (217 milioane de euro);

14) Reforma sectorului public. Creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali (167 milioane de euro);

Pilonul al șaselea “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă:

15. România Educată.


Semestrul European – Nouă reforme pe care România trebuie să le implementeze

Un aspect cu caracter reformator important, dar și inovator în arhitectura Facilității de redresare și reziliență, este legătura cu Semestrul European – ciclul de coordonare a politicilor economice, bugetare, în domeniul muncii și în domeniul social creat la nivelul UE ca urmare a crizei din 2008. 

Fiecare plan național de redresare și reziliență abordează recomandările specifice fiecărei ţări identificate în cursul discuţiilor din cadrul semestrului european 2019 şi 2020.

Astfel, pentru a răspunde recomandărilor specifice de țară din 2019 și 2020 în PNRR sunt incluse nouă reforme majore privind pensiile, politica fiscală, companiile de stat, o nouă formulă de calcul a salariului minim, înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare,  administrația publică, justiția, decarbonizarea transportului și energie regenerabilă.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Orizont Europa: Islanda și Norvegia, primele țări non-UE care s-au asociat în mod oficial la programul de cercetare și inovare în valoare de 95,5 mld. de euro

Published

on

© European Union, 202„ / Source: EC - Audiovisual Service

Islanda și Norvegia s-au asociat în mod oficial la Orizont Europa, permițând entităților din aceste două țări să participe la programul european de cercetare și inovare în valoare de 95,5 miliarde de euro, în aceleași condiții ca și entitățile din statele membre ale UE, a anunțat, vineri, 24 septembrie, Comisia Europeană

Comitetul mixt al Spațiului Economic European (SEE), format din reprezentanți ai Islandei, Liechtensteinului, Norvegiei și UE, a adoptat astăzi decizia relevantă pentru Islanda și Norvegia, ceea ce face ca aceste țări să fie primele care se asociază la Orizont Europa.

Aceasta este o oportunitate de a continua și de a aprofunda cooperarea în domeniul științei, al cercetării și al inovării, concentrându-ne pe prioritățile comune: tranziția ecologică și digitală, sănătatea publică și competitivitatea Europei în peisajul mondial. Eforturile comune vor viza abordarea problemelor de mediu din Arctica, dezvoltarea tehnologiilor de captare a hidrogenului și a carbonului, stimularea inovării bazate pe date și multe altele.

Deschiderea și cooperarea cu restul lumii sunt esențiale în strategia noastră de a crea o masă critică pentru cercetare și inovare și de a accelera și de a găsi soluții la provocările globale urgente. Prin unirea forțelor cu Islanda și Norvegia, vom desfășura o serie de acțiuni în sprijinul agendei ecologice, digitale și de sănătate publică”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv pentru O Europă adaptată la era digitală.

Salut călduros Islanda și Norvegia care se alătură programului Orizont Europa. Acestea s-au numărat printre cele mai performante țări în cadrul Orizont 2020, demonstrând un rol de lider în materie de inovare și excelență în domenii precum energia, mediul, siguranța alimentară, sănătatea și tehnologiile digitale. Aștept cu nerăbdare noi descoperiri și povești de succes în anii următori!“, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Această cooperare subliniază importanța Acordului privind SEE, care permite participarea deplină a statelor SEE la piața internă a UE și oferă o bază pentru cooperarea în alte domenii, printre care cercetarea, dezvoltarea tehnologică, mediul și cultura.

Orizont Europa, programul UE de cercetare și inovare 2021-2027, este unul dintre principalele instrumente de punere în aplicare a strategiei europene de cooperare internațională: Abordarea globală a Europei în ceea ce privește cooperarea în domeniul cercetării și inovării. Programul este deschis cercetătorilor și inovatorilor din întreaga lume, care sunt încurajați să colaboreze cu partenerii din UE pentru a pregăti propuneri.

Negocierile sunt în curs de desfășurare cu multe alte țări din afara UE care și-au exprimat interesul de a se asocia la Orizont Europa, iar alte anunțuri vor fi făcute în săptămânile următoare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat campania HealthyLifestyle4All pentru a promova un stil de viață sănătos pentru toți

Published

on

Comisia Europeană a lansat campania HealthyLifestyle4All pentru a promova un stil de viață sănătos pentru toți, pentru toate generațiile și grupurile sociale, cu scopul de a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea europenilor. Legând sportul și modurile de viață active cu politicile în materie de sănătate, alimentație și alte politici, această campanie de doi ani implică societatea civilă, organizațiile neguvernamentale, autoritățile naționale, locale și regionale și organismele internaționale.

Toate părțile implicate vor pune în aplicare mai multe acțiuni pentru a-i invita pe europeni să fie mai activi și mai conștienți de sănătatea lor, se arată în comunicatul oficial.

Acțiunile vor sprijini cele trei obiective ale campaniei HealthyLifestyle4All:

  • Creșterea gradului de sensibilizare cu privire la un stil de viață sănătos la nivelul tuturor generațiilor;
  • Sprijinirea unui acces mai ușor la sport, la activități fizice și la o alimentație sănătoasă, cu un accent special pe incluziune și nediscriminare, pentru a ajunge la grupurile defavorizate și pentru a le implica;
  • Promovarea unei abordări globale la nivelul politicilor și sectoarelor, corelând alimentele, sănătatea, bunăstarea și sportul.

Toate organizațiile participante pot depune un angajament pentru acțiuni concrete pe Platforma online. Mai multe țări și organizații din UE, cum ar fi comitetele olimpice internaționale și europene, Agenția Mondială Antidoping (WADA), Federația internațională a sportului școlar, Federația Internațională de Fotbal (FIFA), Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal (UEFA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-au prezentat deja contribuția, fiind așteptate și multe altele.

În calitate de coordonator al campaniei, Comisia va pune în aplicare mai multe acțiuni în următorii doi ani, inclusiv:

  • majorarea finanțării pentru proiectele care sprijină un stil de viață sănătos în cadrul programelor Erasmus+Orizont Europa și EU4Health pentru perioada 2021-2027. Astfel, 470 de milioane EUR vor fi disponibile pentru acțiuni în domeniul sportului în cadrul programului Erasmus+, 290 de milioane EUR în cadrul programului Orizont Europa și 4,4 milioane EUR în cadrul programului EU4Health;
  • crearea unui nou premiu, #BeActive Across Generations Award pentru recunoașterea importanței sportului la diferite vârste;
  • lansarea unei aplicații mobile a UE pentru prevenirea cancerului, în vederea sensibilizării cu privire la importanța unui stil de viață sănătos pentru prevenirea cancerului, sprijinind obiectivele Planului european de combatere a cancerului;
  • dezvoltarea și actualizarea unei baze de date a ingredientelor alimentare care să conțină informații privind calitatea nutrițională a produselor alimentare prelucrate vândute în UE pentru a promova produse alimentare mai sănătoase și pentru a reduce consumul de produse alimentare mai puțin sănătoase, cu un conținut ridicat de zahăr, grăsimi și sare. O etichetare nutrițională obligatorie armonizată pe partea frontală a ambalajului va sprijini în continuare acest obiectiv, precum și Codul de conduită al UE privind întreprinderile responsabile din sectorul alimenta și practicile de comercializare, care a intrat în vigoare în iulie 2021;
  • abordarea problemei alimentației sănătoase și durabile și importanța activității fizice și a sănătății mintale în școli. Comisia va revizui programul UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli și va raționaliza conceptul de stiluri de viață sănătoase în recomandarea sa privind educația;
  • sprijinirea elaborării de politici bazate pe date concrete pentru un stil de viață sănătos prin intermediul Portalului cu informații despre promovarea sănătății și prevenirea bolilor și al Centrului de cunoștințe privind cancerul.

Lansarea campaniei coincide cu începutul Săptămânii europene a sportului 2021, care are loc în perioada 23-30 septembrie în întreaga Europă, sub patronajul a trei mari sportivi europeni: Beatrice Vio, Jorge Pina și Sergey Bubka. Mii de evenimente, online și in situ, vor evidenția puterea activității fizice de a aduce bucurie, de a consolida reziliența și de a conecta generații. De la prima ediție, în 2015, Săptămâna europeană a sportului a devenit cea mai mare campanie europeană de promovare a sportului și a activității fizice. Săptămâna europeană a sportului (EWoS) din 2020 a înregistrat o participare record de 15,6 milioane de participanți activi la peste 32 000 de evenimente în întreaga Europă.

Declarațiile membrilor colegiului:

Vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a declarat: „Sportul și activitatea fizică contribuie la bunăstarea noastră fizică și mentală. Pe lângă faptul că are un impact negativ asupra societății și sănătății oamenilor, lipsa de activitate fizică generează și costuri economice. În plus, sportul are potențialul de a consolida mesajele de toleranță și cetățenia în întreaga Europă. Campania lansată astăzi HealthyLifestyle4All este o mărturie a implicării Comisiei pentru un stil de viață sănătos pentru fiecare cetățean.

Ieri, în paralel cu Săptămâna europeană a sportului din Slovenia, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a lansat campania: „Sensibilizarea oamenilor cu privire la rolul sportului și la capacitatea de a avea un stil de viață sănătos nu a făcut decât să sporească de-a lungul anilor, nu în ultimul rând din cauza pandemiei. Trebuie să menținem această dinamică. Comisia Europeană va continua să depună eforturi pentru a sensibiliza publicul cu privire la rolul cheie pe care sportul îl joacă pentru societățile noastre; pentru sănătatea, incluziunea socială și pentru bunăstarea oamenilor. Inițiativa HealthyLifestyle4All invită sectoarele cheie care promovează sportul, activitatea fizică și alimentația sănătoasă să se alăture Comisiei în promovarea acțiunilor care pot îmbunătăți obiceiurile noastre sănătoase.”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „O stare bună de sănătate este piatra de temelie a unor societăți puternice și a unor economii puternice. Iar prevenirea va fi întotdeauna mai bună decât vindecarea. Acesta este motivul pentru care promovarea sănătății și prevenirea bolilor reprezintă o componentă esențială a activității noastre în domeniul sănătății și pe aceasta se pune un accent deosebit în cadrul Planul european de combatere a cancerului. Inițiativa HealthyLifestyles4All ne va ajuta să atragem atenția asupra importanței unui stil de viață sănătos pentru toate generațiile și grupurile sociale. Aceasta va sensibiliza opinia publică cu privire la importanța unui stil de viață sănătos, va sprijini trecerea la regimuri alimentare mai durabile și va promova întreprinderile și practicile de comercializare responsabile din sectorul alimentar.”

Context

Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, aproape jumătate dintre europeni nu desfășoară niciodată activități sportive, iar proporția acestora a crescut treptat în ultimii ani. Numai 1 din 7 persoane în vârstă de 15 ani sau mai mult mănâncă zilnic cel puțin cinci porții de fructe sau legume, iar 1 din 3 nu consumă fructe sau legume în fiecare zi. Stilurile de viață sănătoase contribuie la reducerea incidenței unei serii de boli netransmisibile. De exemplu, este cert că peste 40 % din cazurile de cancer pot fi prevenite, iar alimentația nesănătoasă și stilurile de viață sedentare sunt principalii factori determinanți. Strategiile eficiente de prevenire a cancerului pot preveni bolile, pot salva vieți și pot reduce suferința. Planul european de luptă împotriva cancerului se angajează să le ofere cetățenilor informațiile și instrumentele de care au nevoie pentru a face alegeri mai sănătoase în ceea ce privește alimentația și exercițiile fizice.

Sportul este recunoscut pentru stimularea sistemului imunitar, contribuind la îmbunătățirea sănătății mintale și învățându-ne valori importante ale incluziunii și participării. La nivelul UE, Comisia sprijină promovarea activității fizice prin acordarea de sprijin financiar prin intermediul programelor Erasmus+, Orizont Europa și EU4Health. Începând din 2014, Erasmus+ a finanțat 1 175 de proiecte și a ajuns la 3 700 de organizații, cu contribuții în valoare de 250 milioane EUR. Comisia a creat, de asemenea, premiile #BeActive awards pentru a sprijini proiecte și persoane care sunt dedicate promovării sportului și a activității fizice în întreaga Europă.

Comisia sprijină statele membre și părțile interesate în promovarea unei alimentații sănătoase printr-o serie de acțiuni, cum ar fi reformularea alimentelor, reducerea comercializării agresive (digitale) a produselor alimentare cu conținut ridicat de grăsimi, sare și zaharuri, achizițiile publice de alimente în școli, promovarea activității fizice și informarea consumatorilor, inclusiv etichetarea. O prezentare generală a inițiativelor politice privind alimentația și activitatea fizică arată că aceasta poate contribui la reducerea poverii bolilor netransmisibile, cum ar fi cancerul, bolile cardiovasculare, obezitatea și diabetul. Strategia „De la fermă la consumator” urmărește să accelereze tranziția către un sistem alimentar durabil, prin care toată lumea are acces la alimente suficiente, sigure, hrănitoare și durabile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL UE21 mins ago

Președinția slovenă a Consiliului UE se va asigura de respectarea drepturilor consumatorilor din sectoarele comerțului online și turismului

Daniel Buda31 mins ago

Eurodeputatul Daniel Buda, ales președintele Curții de Arbitraj în cadrul PNL: Voi veghea la unitatea partidului 

U.E.34 mins ago

Partidul Social Democrat a câștigat alegerile regionale din Berlin. Franziska Giffey este pe cale să devină prima femeie aleasă primar în capitala Germaniei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI36 mins ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

POLITICĂ1 hour ago

Liderul PSD Marcel Ciolacu îi felicită pe social-democrații germani pentru victoria din alegeri: Stânga are șansa de a reda Europei o dimensiune socială şi umană

U.E.1 hour ago

Alegeri Germania 2021: Social-democrații revendică funcția de cancelar după 16 ani ai “erei Merkel”. Conservatorii au obținut cel mai slab rezultat postbelic (rezultate parțiale)

U.E.2 hours ago

Partidul Comunist a înregistrat o victorie surprinzătoare la alegerile municipale din Graz, al doilea oraș ca mărime din Austria

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Președinta Comisiei Europene vine astăzi pentru prima oară în România: Ursula von der Leyen va aproba PNRR-ul de 29,2 miliarde de euro în prezența lui Klaus Iohannis și a lui Florin Cîțu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

U.E.16 hours ago

Alegeri în Germania: Social-democrații, ușor avans față de conservatori. Verzii, pe a treia poziție (exit-poll)

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI36 mins ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU5 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL6 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

Team2Share

Trending