Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Starea uniunii energetice: Comisia Europeană atenționează că România nu are încă obiective naționale și ținte de finanțare în cercetare, inovare și competitivitate după 2020 pentru tranziția la o energie curată

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service
Comisia a adoptat miercuri, 14 octombrie, raportul pe 2020 privind starea uniunii energetice și documentele însoțitoare ale acestuia, vizând diferite aspecte ale politicii energetice a UE. Raportul din acest an este primul de la adoptarea Pactului verde european și analizează contribuția uniunii energetice la obiectivele pe termen lung ale Europei în domeniul climei.

Evaluările individuale ale celor 27 de planuri naționale privind energia și clima (PNEC) analizează parcursul și ambițiile fiecărui stat membru în ceea ce privește obiectivele actuale în materie de climă și energie pentru 2030.

Evaluarea globală arată că statele membre sunt în măsură să atingă aceste obiective și că, în cea mai mare parte, fac progrese în direcția lor. Rapoartele subliniază contribuția pe care sectorul energetic o poate aduce la redresarea UE în urma crizei economice create de pandemia de COVID-19. Până în prezent, uniunea energetică s-a dovedit a fi solidă în fața provocărilor cauzate de pandemie cu care s-au confruntat sistemele noastre energetice și lucrătorii din domeniul energiei.

Raportul Comisiei Europene analizează cele cinci dimensiuni diferite ale uniunii energetice — decarbonizarea, inclusiv energia din surse regenerabile, eficiența energetică, securitatea energetică, piața internă a energiei; și cercetarea, inovarea și competitivitatea. Raportul oferă, de asemenea, orientări cu privire la punerea rapidă în aplicare a PNEC-urilor și la modul în care investițiile și reformele energetice pot stimula redresarea economică a UE. În plus, evaluarea eevidențiază modul în care planul de redresare NextGenerationEU poate sprijini statele membre printr-o serie de programe emblematice de finanțare.

România nu are încă obiective naționale și ținte de finanțare în cercetare, inovare și competitivitate după 2020 pentru tranziția la o energie curată

În urma evaluării de către Comisia Europeană a Planul național integrat pentru energie și climă al României (NECP) reiese că țara noastră a stabilit un obiectiv pentru 2030 de -2% pentru emisiile de gaze cu efect de seră non-ETS (GES). Acest lucru este în conformitate cu obiectivul național legiferat pentru 2030. Planul nu ia în considerare dacă depășirea obiectivului ar putea fi eficientă din punct de vedere al costurilor în cazul în care alocările anuale de emisii ar fi transferate către alte state membre. Nici nu ia în considerare posibilitatea de a utiliza flexibilitatea din sectorul utilizării terenului, schimbării utilizării terenului și silviculturii (LULUCF) la sectoarele de partajare a eforturilor, subliniază Comisia Europeană în evaluarea sa. 

Contribuția energiei regenerabile a României la obiectivul pentru 2030 al UE este de 30,7% din consumul final brut de energie în 2030. Aceasta este sub ponderea de 34% rezultată din formula din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța Uniunii Energetice și Acțiunea Climatică („Regulamentul de guvernanță2”). Planul explică măsurile destinate atingerii contribuției naționale regenerabile pentru sectorul electricității, încălzirii și transportului, dar nu există o cuantificare clară a acestor măsuri.

În ceea ce privește eficiența energetică, România a crescut nivelul de ambiție al contribuției sale naționale la obiectivul la nivelul UE pentru 2030 în comparație cu proiectul de plan, ceea ce este binevenit. Cu toate acestea, contribuția sa la consumul de energie primară este încă de ambiție scăzută și se ridică la 32,3 Mtep (megatone echivalent petrol), în timp ce pentru consumul final de energie este de ambiție foarte mică, la 25,7 Mtep.

Pe partea pozitivă, planul final include informații utile pentru clădiri, indicând intenția de a depăși o rată de renovare de 3-4%. Totuși, România nu și-a prezentat încă strategia de renovare pe termen lung.

În planul său, România și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru securitatea energetică, urmărind să-și reducă dependența energetică la 68% până în 2030, în loc de 77% vizate anterior. Obiectivele sunt, de asemenea, stabilite în ceea ce privește diversificarea surselor, adică obiectivele privind energia regenerabilă și eficiența energetică și tranziția de la cărbune la surse mai curate (inclusiv nucleare).

În ceea ce privește piața internă, planul final include obiective și măsuri politice suplimentare. Acestea includ măsuri pentru a asigura participarea nediscriminatorie a noilor participanți la piață și a diferitelor surse de flexibilitate pe toate piețele de energie și un angajament (cu un calendar clar) de a liberaliza pe deplin piețele de gaze și electricitate. Nivelul de interconectare planificat până în 2030 este de 15,4%. Planul enumeră proiectele actuale de interes comun care vor crește interconectivitatea.

Comisia Europeană mai transmite că România nu are încă obiective naționale și ținte de finanțare în cercetare, inovare și competitivitate după 2020. Planul final identifică domeniile relevante în care eforturile de cercetare și inovare sunt necesare până în 2027, dar fără un calendar specific sau ținte cuantificate și fără o politică concretă sau măsuri propuse după 2020. Nu sunt stabilite obiective specifice pentru competitivitate, cu puține derogări.

Suma estimată a investiției este de 150 miliarde EUR în perioada 2021-2030 (anual în jur de 7% din PIB-ul actual) și sunt enumerate principalele riscuri. Investiția de 127 miliarde EUR este destinată cererii de energie în sectoarele industrial, terțiar, rezidențial și de transport, în timp ce 12 miliarde EUR sunt destinate alimentării cu energie electrică și căldură, iar 9 miliarde EUR sunt destinate rețelelor. Sursele identificate de finanțare sunt programele UE și veniturile ETS.

Planul oferă informații cu privire la suma totală a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili. Informațiile par să fie în conformitate cu unele dintre cifrele identificate în analizele recente ale Comisiei privind subvențiile pentru energie, deși scutirile de accize pentru produsele energetice nu au fost raportate în plan.

Acțiunile de eliminare treptată a subvențiilor pentru energie sunt prezentate numai pentru închiderea minelor de cărbune neviabile din punct de vedere economic.

Planul final nu oferă suficiente informații cu privire la calitatea aerului sau la interacțiunile dintre calitatea aerului și politica privind emisiile în aer. Creșterea proiectată a bioenergiei ar face impactul asupra aerului deosebit de important de luat în considerare.

În ceea ce privește tranziția justă și echitabilă, planul final include mai multe referințe la impacturile pe care tranziția către o economie mai ecologică le poate avea asupra ocupării forței de muncă în zonele în cauză, în special în regiunile miniere de cărbune din țară.

În ceea ce privește sărăcia energetică, România oferă o metodologie și doi indicatori pentru măsurarea sărăciei energetice, dar nu include niciun obiectiv specific și măsurabil pentru reducerea acesteia.

Nu în ultimul rând, Planul include un angajament de a proteja consumatorii vulnerabili și raportează măsurile de soluționare a acestei probleme. Principalele măsuri includ: (i) dezvoltarea unui cadru legal clar pentru a proteja consumatorii vulnerabili și a asigura (ii) posibilitatea de a plăti facturile la electricitate în rate; (iii) implementarea unui sistem național de informare a asistenței sociale; și (iv) subvenții de ajutor pentru încălzirea casnică.
Există câteva exemple de bune practici în NECP final al României.

În special, planul încorporează elemente ale Pactului Verde European pentru agricultură, în special prin promovarea agriculturii ecologice și utilizarea redusă a îngrășămintelor.

În contextul publicării raportului pe 2020 privind starea uniunii energetice, Comisia Europeană include pentru prima dată și o analiză a subvențiilor pentru energie, care identifică o nevoie clară de a avea date mai bune privind subvențiile pentru energie și de a face eforturi mai mari de reducere a celor care sprijină producția și consumul de combustibili fosili. Un raport privind competitivitatea în domeniul energiei curate este, de asemenea, publicat astăzi, ceea ce arată că industria UE a reușit să profite de oportunitățile oferite de tranziția către o energie curată. Acest sector este mai performant decât cel al tehnologiilor care utilizează energii convenționale în ceea ce privește valoarea adăugată, productivitatea muncii și creșterea ocupării forței de muncă. Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte privind progresele înregistrate în ceea ce privește piața internă a energiei, prețurile și costurile energiei, eficiența energetică și energia din surse regenerabile.


Evaluarea celor 27 de planuri naționale diferite privind energia și clima (PNEC): După publicarea evaluării la nivelul UE a PNEC-urilor în luna septembrie, Comisia a publicat astăzi o evaluare individuală a fiecărui PNEC național, incluzând recomandări pentru utilizarea potențială de către fiecare stat membru a Mecanismului de redresare și reziliență.

Anexa privind subvențiile pentru energie: În această primă prezentare generală a subvențiilor pentru energie ale statelor membre, Comisia ia notă de faptul că multe dintre PNEC-urile statelor membre nu oferă o imagine de ansamblu sau un calendar concret al măsurilor de eliminare treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, care se ridică la 50 de miliarde EUR pe an.

Anexa privind piața internă a energiei: Această anexă oferă informații actualizate privind piața internă a energiei electrice și a gazelor naturale, concluzionând că s-au înregistrat progrese satisfăcătoare, dar că sunt necesare eforturi suplimentare pentru integrarea deplină a piețelor.

Raportul privind competitivitatea în domeniul energiei curate: Prezentul raport se concentrează în principal pe șase tehnologii esențiale în materie de energie curată menite să ajute UE să își atingă obiectivele din 2030 și 2050 – energia fotovoltaică; energia eoliană offshore; energia oceanelor; hidrogenul regenerabil; bateriile și rețelele inteligente.

Raportul privind prețurile și costurile energiei: Acest raport analizează pe larg tendințele în ceea ce privește prețurile și costurile energiei în Europa și pe plan internațional, subliniind faptul că ponderea cheltuielilor cu energia ale gospodăriilor populației a scăzut pentru toate nivelurile de venit începând din 2012.

Raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește eficiența energetică: Raportul acoperă progresele înregistrate în ceea ce privește obiectivul pe termen lung în materie de eficiență energetică. Deși analiza preliminară arată că criza provocată de pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra cererii de energie, statele membre vor trebui să își intensifice eforturile pentru a menține o tendință pozitivă.

Raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește sursele regenerabile de energie: Raportul subliniază că ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic al UE-27 a ajuns la 18,9 % și că se preconizează că UE își va depăși obiectivele privind energia din surse regenerabile pentru 2020.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană dorește ca 70% din populația adultă a statelor membre să fie vaccinată împotriva COVID-19 până în vară: Vaccinarea este esențială pentru a ieși din această criză

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană îndeamnă statele membre să intensifice campania de vaccinare împotriva COVID-19, cu două zile înainte de reuniunea șefilor de stat sau de guvern pe tema răspunsului coordonat la criza cauzată de pandemia de COVID-19.

Într-o comunicare adoptată marți, Executivul european recomandă statelor membre ca până în martie 2021 cel puțin 80 % dintre persoanele cu vârsta peste 80 de ani și 80 % dintre cadrele medicale și asistenții sociali din fiecare stat membru să fie vaccinați.

De asemenea, până în vara anului 2021, ar trebui ca statele membre să fi vaccinat cel puțin 70 % din populația lor adultă.

”Vaccinarea este esențială pentru a ieși din această criză. Am asigurat deja suficiente vaccinuri pentru întreaga populație a Uniunii Europene. Acum trebuie să accelerăm livrarea lor și să intensificăm vaccinarea. Obiectivul nostru este ca 70 % din populația noastră adultă să fie vaccinată până în vară. Acest procent ar putea fi un moment de cotitură în lupta noastră împotriva acestui virus. Cu toate acestea, vom pune capăt acestei pandemii numai atunci când toată lumea are acces la vaccinuri. Ne vom intensifica eforturile pentru a contribui la asigurarea vaccinurilor pentru vecinii și partenerii noștri din întreaga lume”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

Comisia îndeamnă, de asemenea, statele membre să recomande în continuare respectarea distanțării fizice și abținerea de la contacte sociale, să combată dezinformările, să aplice în mod coordonat restricții de călătorie, să intensifice testările vizând COVID-19, depistarea contacților și secvențierea genomului virusului, pentru a face față riscurilor generate de noile variante ale virusului.

”Întrucât în ultimele săptămâni s-a înregistrat o tendință ascendentă a numărului de cazuri, trebuie depuse mai multe eforturi pentru a sprijini sistemele de sănătate și pentru a contracara <<oboseala cauzată de COVID>> în lunile următoare, prin accelerarea vaccinării la toate nivelurile și prin susținerea partenerilor noștri din Balcanii de Vest, din zonele vecine de la sud și est și din Africa”, consideră Executivul european.

Comunicarea de marți stabilește acțiunile esențiale pentru statele membre, Comisie, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), care vor contribui la reducerea riscurilor și la stăpânirea răspândirii virusului:

Intensificarea vaccinării în întreaga UE

  • Până în martie 2021, cel puțin 80 % dintre persoanele cu vârsta peste 80 de ani și 80 % dintre cadrele medicale și asistenții sociali din fiecare stat membru ar trebui să fie vaccinați.
  • Ar trebui ca până în vara anului 2021 statele membre să fi vaccinat 70 % din întreaga lor populație adultă.
  • Comisia, statele membre și EMA vor colabora cu întreprinderile pentru a valorifica la maximum potențialul UE de creștere a capacității de producție a vaccinurilor.
  • Comisia conlucrează cu statele membre în ceea ce privește certificatele de vaccinare, în deplină conformitate cu legislația UE privind protecția datelor, care pot susține continuitatea asistenței medicale. Până la sfârșitul lunii ianuarie 2021 urmează să se convină asupra unei abordări comune care să permită ca certificatele emise în statele membre să fie utilizate rapid în sistemele de sănătate din UE și din afara acesteia.

Testările vizând COVID-19 și secvențierea genomului virusului

  • Statele membre ar trebui să actualizeze strategiile lor de testare pentru a ține seama de noile variante ale virusului și pentru a extinde utilizarea testelor antigenice rapide.
  • Statele membre ar trebui să mărească urgent rata secvențierii genomului virusului la cel puțin 5 %, preferabil la 10 %, din rezultatele testelor pozitive. În prezent, multe state membre supun secvențierii genomului virusului sub 1 % din eșantioane, ceea ce nu este suficient pentru a identifica evoluția variantelor sau pentru a detecta orice variantă nouă.

Menținerea pieței unice și a liberei circulații, concomitent cu intensificarea măsurilor de combatere a pandemiei

  • Sunt necesare măsuri pentru a reduce și mai mult riscul de transmitere determinat de mijloacele de transport, cum ar fi măsurile de igienă și de distanțare în vehicule și în terminale.
  • Toate călătoriile neesențiale ar trebui descurajate puternic până când situația epidemiologică se va îmbunătăți considerabil.
  • Ar trebui menținute restricții de călătorie proporționale, incluzând testarea călătorilor, pentru persoanele care călătoresc din zone cu o incidență mai mare a variantelor care suscită îngrijorare.

Asigurarea poziției de lider a Europei și promovarea solidarității internaționale

  • Pentru a asigura un acces timpuriu la vaccinuri, Comisia urmează să instituie un mecanism de tip Echipa Europa pentru a structura livrarea vaccinurilor partajate de statele membre cu țările partenere. Mecanismul ar trebui să permită partajarea cu țările partenere a accesului la o parte din cele 2,3 miliarde de doze asigurate prin intermediul Strategiei UE privind vaccinurile, acordând o atenție deosebită Balcanilor de Vest, vecinilor noștri de la est și sud și Africii.
  • Comisia Europeană și statele membre ar trebui să sprijine în continuare COVAX, inclusiv prin accesul rapid la vaccinuri. Echipa Europa a mobilizat deja 853 de milioane EUR în sprijinul COVAX, ceea ce face ca UE să fie unul dintre cei mai mari donatori pentru COVAX.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Maia Sandu a discutat cu Ursula von der Leyen despre accesul mai rapid la vaccinuri anti-COVID-19 pentru cetățenii Republicii Moldova

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat luni că a discutat cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, accesului mai rapid la vaccinuri anti-COVID-19 pentru cetățenii Republicii Moldova și a subliniat că o cooperare între Chișinău și UE “este esențială” pentru țara sa.

“Am avut o întrevedere cu Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene, căreia i-am mulțumit în numele meu și al Republicii Moldova pentru susținerea oferită de-a lungul anilor în diferite domenii, susținere care a apropiat țara noastră de familia europeană și de care au beneficiat cetățenii noștri. Am accentuat că pentru noi integrarea europeană nu este un termen abstract. Este un plan de lucru pentru a construi un stat cu instituții funcționale, puternice și pentru a îmbunătăți situația din țară prin proiecte de cooperare concrete”, a scris Maia Sandu, într-o postare pe Facebook ce a urmat întâlnirii.

De altfel, după întrevederea cu Maia Sandu, Ursula von der Leyen a transmis că Republica Moldova conta pe sprijinul Uniunii Europene pentru agenda de reformă propusă de noul lider de la Chișinău, subliniind lupta anticorupție și recuperarea post-COVID-19.

În mesajul său, Maia Sandu a mai spus că a discutat cu șefa executivului european “despre importanța accesului mai rapid la vaccinuri anti-Covid-19 pentru cetățenii Republicii Moldova, “necesitatea de a asigura sistemul de sănătate cu echipament de protecție, despre importanța asistenței financiare pentru țara noastră în următorii ani”

Subiectul vaccinurilor a fost abordat de Sandu și cu Josep Borrell, Înaltul Reprezentant subliniind angajamentul UE de a contribui la asigurarea accesului tuturor la vaccinuri anti-COVID-19, inclusiv în vecinătatea imediată a UE. De altfel, România și alte 12 țări membre au trimis o scrisoare șeful diplomației UE și Comisiei Europene prin care solicită accesul țărilor Parteneriatului Estic la vaccinul anti-COVID-19. Mai mult, cu ocazia unei vizite efectuate la Chișinău la 29 decembrie anul trecut, președintele Klaus Iohannis a anunțat că România va dona până la 200.000 de doze de vaccin către Republica Moldova.

“Doamna Ursula von der Leyen ne-a asigurat că putem continua să ne bazăm pe toată susținerea din partea UE atât cu privire la vaccinarea cetățenilor noștri, cât și cu referire la asistența financiară continuă pentru a implementa reformele planificate”, a continuat Sandu.

Președintele Republicii Moldova a precizat că a mai discutat cu președintele Comisiei Europene și despre importanța “Parteneriatului Estic pentru apropierea noastră de valorile și standardele europene“.

Am subliniat faptul că cetățenii Republicii Moldova mi-au oferit un mandat puternic anticorupție și că alegerea mea în calitate de Președinte este un prim pas spre consolidarea unei democrații cu adevărat europene a Republicii Moldova. După alegerile parlamentare anticipate și crearea unui guvern funcțional va fi posibilă implementarea reformelor pe care ni le-am planificat.  Cetățenii Republicii Moldova s-au convins timp de mulți ani că Uniunea Europeană a fost întotdeauna alături de noi, și în momentele bune, și în momente mai grele. Cooperarea cu UE a adus și aduce în continuare beneficii concrete cetățenilor noștri. Zona de Liber Schimb cu UE a permis mărirea schimburilor comerciale, crearea locurilor de muncă acasă, în țara noastră, și a crescut rezistența Republicii Moldova la șocurile economice atât de ordin intern, cât și de ordin extern. Cooperarea cu UE este esențială pentru țara noastră, atât pe dimensiunea întăririi instituțiilor, cât și pentru a atenua efectele crizei economice”, a detaliat Maia Sandu.

Președintele Republicii Moldova efectuează luni o vizită de lucru la Bruxelles cu scopul de a reseta relațiile cu Uniunea Europeană, parțial înghețate în timpul mandatului prezidențial al pro-rusului Igor Dodon.

Anterior vizitei sale la Bruxelles, Maia Sandu a susținut un discurs online în faţa corpului diplomatic şi a angajaţilor Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene în care a transmis că Republica Moldova a reuşit în ultimul timp să deblocheze relaţiile cu vecinii săi – România şi Ucraina – iar una dintre priorităţile următoare ar trebui să fie resetarea relaţiilor cu Uniunea Europeană.

“Vom depăşi aceste pagini ruşinoase din istoria diplomaţiei noastre. Peste câteva zile voi merge la Bruxelles. Vreau să relansez procesul de apropiere a Republicii Moldova de UE prin reforme democratice şi economice care să transforme ţara noastră într-un stat european”, a spus Sandu. Republica Moldova trebuie să fie un stat “cu instituţii europene, şcoli europene, spitale europene şi cu viitor european”, a subliniat ea.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Noul Bauhaus european: Comisia Europeană lansează faza de proiectare a acestui proiect care combină sustenabilitatea cu estetica pentru a aduce Pactul Ecologic European mai aproape de casele oamenilor

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a lansat luni faza de proiectare a inițiativei Noul Bauhaus european, un proiect economic, cultural și de mediu, menit să îmbine designul, sustenabilitatea, accesibilitatea, caracterul abordabil și investițiile pentru a contribui la realizarea Pactului verde european.

Potrivit unui comunicat de presă al Executivului european, valorile fundamentale ale noului Bauhaus european sunt, prin urmare, sustenabilitatea, estetica și incluziunea.

Așadar, scopul fazei de proiectare este acela de a folosi un proces de co-creare pentru a defini conceptul prin explorarea ideilor, identificarea celor mai urgente nevoi și provocări și de a crea conexiuni între părțile interesate.

Ca un element al fazei de proiectare, Comisia va lansa, în această primăvară, prima ediție a premiului noului Bauhaus european.

Această fază de proiectare va conduce la lansarea, în toamna acestui an, a unor cereri de propuneri vizând concretizarea ideilor noului Bauhaus european în cel puțin cinci locuri din statele membre ale UE, prin utilizarea fondurilor UE la nivel național și regional.

”Noul Bauhaus european este un proiect dătător de speranță pentru explorarea modului în care putem să trăim mai bine împreună după pandemie. Este vorba despre a combina sustenabilitatea cu stilul, pentru a aduce Pactul verde european mai aproape de mintea și de casele oamenilor. Avem nevoie de toate mințile creative: fie că e vorba de proiectanți, artiști, oameni de știință, arhitecți sau cetățeni, pentru ca noul Bauhaus european să fie un succes”, a precizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Noul Bauhaus european este o inițiativă creativă, care face să dispară granițele dintre știință și tehnologie, artă, cultură și incluziune socială, pentru ca designul să poată să găsească soluții la problemele de zi cu zi.

Pe site-ul web dedicat, care e lansat luni, artiștii, proiectanții, inginerii, oamenii de știință, antreprenorii, arhitecții, studenții și toate persoanele interesate pot împărtăși exemple de realizări inspiratoare pentru noul Bauhaus european, ideile lor cu privire la modul în care ar trebui să arate și modul în care ar trebui să evolueze acesta, precum și preocupările lor și provocările cu care se confruntă.

Acesta constituie începutul unui proces inovator de co-proiectare. Organizațiile care doresc să depună mai multe eforturi ca să se implice în acest proces pot deveni ”Partenerii noului Bauhaus european” răspunzând apelului lansat pe site.

În lunile următoare, Comisia va premia exemplele existente care reprezintă integrarea valorilor cheie ale inițiativei și care pot inspira discuțiile despre locurile în care trăim și despre transformarea acestora.

În următoarea etapă a inițiativei – faza de ”punere în aplicare”, vor fi instituite cinci proiecte-pilot pentru a co-proiecta cu stil soluții noi, sustenabile și favorabile incluziunii.

Obiectivul celei de-a treia faze – ”de diseminare”, este de a răspândi ideile și conceptele care definesc noul Bauhaus european prin intermediul unor noi proiecte, al creării de rețele și al schimbului de cunoștințe, atât în Europa, cât și în afara acesteia.

Continue Reading

Facebook

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate raportul lui Dragoș Pîslaru privind Instrumentul pentru Asistență Tehnică, element esențial în accesarea fondurilor din mecanismul de 672,5 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană dorește ca 70% din populația adultă a statelor membre să fie vaccinată împotriva COVID-19 până în vară: Vaccinarea este esențială pentru a ieși din această criză

ROMÂNIA7 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Banca Mondială clasează România în topul țărilor cu cele mai multe și aplicate măsuri din lume în contextul pandemiei de COVID-19

Eugen Tomac7 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

Corina Crețu7 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu consideră că România trebuie să-și consolideze strategia națională de vaccinare: Găsirea vaccinului anti-COVID-19 nu a fost decât primul pas. Crucial este acum procesul de vaccinare

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Maia Sandu s-a întâlnit cu președintele Parlamentului European: Membrii forului legislativ al UE au sprijinit prin ajutor financiar lupta împotriva corupției și consolidarea statului de drept

ROMÂNIA8 hours ago

Premierul Florin Cîțu, asigurat de însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA că relația Statele Unite – România va rămâne puternică în timpul administrației Biden

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Investițiile în infrastructura feroviară trebuie să fie o prioritate pentru România și pentru Europa, transportul pe calea ferată fiind o soluție verde eficientă

ȘTIRI POZITIVE10 hours ago

Publicație britanică: Timișoara și Cluj-Napoca, în top 20 cele mai sănătoase orașe de locuit din lume, devansând München sau Copenhaga

ROMÂNIA11 hours ago

România, pe locul 18 la nivel global și pe locul 6 la nivelul UE în ceea ce privește vaccinarea împotriva COVID-19 (Bloomberg)

Eugen Tomac7 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă3 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA3 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

ROMÂNIA4 weeks ago

Primele 10.000 de doze de vaccin anti-COVID au ajuns la Institutul Cantacuzino din Capitală. România va avea 10 milioane de doze de vaccin, 140.000 fiind distribuite săptămânal

ROMÂNIA4 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Campania de vaccinare anti-COVID-19 începe în România și în toată UE pe 27 decembrie. Vaccinul este sigur și eficient, autorizat la cele mai înalte standarde europene

ROMÂNIA4 weeks ago

Mesajul președintelui Klaus Iohannis pentru noul Guvern: S-a închis ciclul în care ne-am angajat și am promis. Acum, la treabă!

ROMÂNIA4 weeks ago

Guvernul Cîțu a fost învestit de Parlament. Membrii noului Cabinet vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

Advertisement
Advertisement

Trending