Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Starea uniunii energetice: Comisia Europeană atenționează că România nu are încă obiective naționale și ținte de finanțare în cercetare, inovare și competitivitate după 2020 pentru tranziția la o energie curată

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service
Comisia a adoptat miercuri, 14 octombrie, raportul pe 2020 privind starea uniunii energetice și documentele însoțitoare ale acestuia, vizând diferite aspecte ale politicii energetice a UE. Raportul din acest an este primul de la adoptarea Pactului verde european și analizează contribuția uniunii energetice la obiectivele pe termen lung ale Europei în domeniul climei.

Evaluările individuale ale celor 27 de planuri naționale privind energia și clima (PNEC) analizează parcursul și ambițiile fiecărui stat membru în ceea ce privește obiectivele actuale în materie de climă și energie pentru 2030.

Evaluarea globală arată că statele membre sunt în măsură să atingă aceste obiective și că, în cea mai mare parte, fac progrese în direcția lor. Rapoartele subliniază contribuția pe care sectorul energetic o poate aduce la redresarea UE în urma crizei economice create de pandemia de COVID-19. Până în prezent, uniunea energetică s-a dovedit a fi solidă în fața provocărilor cauzate de pandemie cu care s-au confruntat sistemele noastre energetice și lucrătorii din domeniul energiei.

Raportul Comisiei Europene analizează cele cinci dimensiuni diferite ale uniunii energetice — decarbonizarea, inclusiv energia din surse regenerabile, eficiența energetică, securitatea energetică, piața internă a energiei; și cercetarea, inovarea și competitivitatea. Raportul oferă, de asemenea, orientări cu privire la punerea rapidă în aplicare a PNEC-urilor și la modul în care investițiile și reformele energetice pot stimula redresarea economică a UE. În plus, evaluarea eevidențiază modul în care planul de redresare NextGenerationEU poate sprijini statele membre printr-o serie de programe emblematice de finanțare.

România nu are încă obiective naționale și ținte de finanțare în cercetare, inovare și competitivitate după 2020 pentru tranziția la o energie curată

În urma evaluării de către Comisia Europeană a Planul național integrat pentru energie și climă al României (NECP) reiese că țara noastră a stabilit un obiectiv pentru 2030 de -2% pentru emisiile de gaze cu efect de seră non-ETS (GES). Acest lucru este în conformitate cu obiectivul național legiferat pentru 2030. Planul nu ia în considerare dacă depășirea obiectivului ar putea fi eficientă din punct de vedere al costurilor în cazul în care alocările anuale de emisii ar fi transferate către alte state membre. Nici nu ia în considerare posibilitatea de a utiliza flexibilitatea din sectorul utilizării terenului, schimbării utilizării terenului și silviculturii (LULUCF) la sectoarele de partajare a eforturilor, subliniază Comisia Europeană în evaluarea sa. 

Contribuția energiei regenerabile a României la obiectivul pentru 2030 al UE este de 30,7% din consumul final brut de energie în 2030. Aceasta este sub ponderea de 34% rezultată din formula din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța Uniunii Energetice și Acțiunea Climatică („Regulamentul de guvernanță2”). Planul explică măsurile destinate atingerii contribuției naționale regenerabile pentru sectorul electricității, încălzirii și transportului, dar nu există o cuantificare clară a acestor măsuri.

În ceea ce privește eficiența energetică, România a crescut nivelul de ambiție al contribuției sale naționale la obiectivul la nivelul UE pentru 2030 în comparație cu proiectul de plan, ceea ce este binevenit. Cu toate acestea, contribuția sa la consumul de energie primară este încă de ambiție scăzută și se ridică la 32,3 Mtep (megatone echivalent petrol), în timp ce pentru consumul final de energie este de ambiție foarte mică, la 25,7 Mtep.

Pe partea pozitivă, planul final include informații utile pentru clădiri, indicând intenția de a depăși o rată de renovare de 3-4%. Totuși, România nu și-a prezentat încă strategia de renovare pe termen lung.

În planul său, România și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru securitatea energetică, urmărind să-și reducă dependența energetică la 68% până în 2030, în loc de 77% vizate anterior. Obiectivele sunt, de asemenea, stabilite în ceea ce privește diversificarea surselor, adică obiectivele privind energia regenerabilă și eficiența energetică și tranziția de la cărbune la surse mai curate (inclusiv nucleare).

În ceea ce privește piața internă, planul final include obiective și măsuri politice suplimentare. Acestea includ măsuri pentru a asigura participarea nediscriminatorie a noilor participanți la piață și a diferitelor surse de flexibilitate pe toate piețele de energie și un angajament (cu un calendar clar) de a liberaliza pe deplin piețele de gaze și electricitate. Nivelul de interconectare planificat până în 2030 este de 15,4%. Planul enumeră proiectele actuale de interes comun care vor crește interconectivitatea.

Comisia Europeană mai transmite că România nu are încă obiective naționale și ținte de finanțare în cercetare, inovare și competitivitate după 2020. Planul final identifică domeniile relevante în care eforturile de cercetare și inovare sunt necesare până în 2027, dar fără un calendar specific sau ținte cuantificate și fără o politică concretă sau măsuri propuse după 2020. Nu sunt stabilite obiective specifice pentru competitivitate, cu puține derogări.

Suma estimată a investiției este de 150 miliarde EUR în perioada 2021-2030 (anual în jur de 7% din PIB-ul actual) și sunt enumerate principalele riscuri. Investiția de 127 miliarde EUR este destinată cererii de energie în sectoarele industrial, terțiar, rezidențial și de transport, în timp ce 12 miliarde EUR sunt destinate alimentării cu energie electrică și căldură, iar 9 miliarde EUR sunt destinate rețelelor. Sursele identificate de finanțare sunt programele UE și veniturile ETS.

Planul oferă informații cu privire la suma totală a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili. Informațiile par să fie în conformitate cu unele dintre cifrele identificate în analizele recente ale Comisiei privind subvențiile pentru energie, deși scutirile de accize pentru produsele energetice nu au fost raportate în plan.

Acțiunile de eliminare treptată a subvențiilor pentru energie sunt prezentate numai pentru închiderea minelor de cărbune neviabile din punct de vedere economic.

Planul final nu oferă suficiente informații cu privire la calitatea aerului sau la interacțiunile dintre calitatea aerului și politica privind emisiile în aer. Creșterea proiectată a bioenergiei ar face impactul asupra aerului deosebit de important de luat în considerare.

În ceea ce privește tranziția justă și echitabilă, planul final include mai multe referințe la impacturile pe care tranziția către o economie mai ecologică le poate avea asupra ocupării forței de muncă în zonele în cauză, în special în regiunile miniere de cărbune din țară.

În ceea ce privește sărăcia energetică, România oferă o metodologie și doi indicatori pentru măsurarea sărăciei energetice, dar nu include niciun obiectiv specific și măsurabil pentru reducerea acesteia.

Nu în ultimul rând, Planul include un angajament de a proteja consumatorii vulnerabili și raportează măsurile de soluționare a acestei probleme. Principalele măsuri includ: (i) dezvoltarea unui cadru legal clar pentru a proteja consumatorii vulnerabili și a asigura (ii) posibilitatea de a plăti facturile la electricitate în rate; (iii) implementarea unui sistem național de informare a asistenței sociale; și (iv) subvenții de ajutor pentru încălzirea casnică.
Există câteva exemple de bune practici în NECP final al României.

În special, planul încorporează elemente ale Pactului Verde European pentru agricultură, în special prin promovarea agriculturii ecologice și utilizarea redusă a îngrășămintelor.

În contextul publicării raportului pe 2020 privind starea uniunii energetice, Comisia Europeană include pentru prima dată și o analiză a subvențiilor pentru energie, care identifică o nevoie clară de a avea date mai bune privind subvențiile pentru energie și de a face eforturi mai mari de reducere a celor care sprijină producția și consumul de combustibili fosili. Un raport privind competitivitatea în domeniul energiei curate este, de asemenea, publicat astăzi, ceea ce arată că industria UE a reușit să profite de oportunitățile oferite de tranziția către o energie curată. Acest sector este mai performant decât cel al tehnologiilor care utilizează energii convenționale în ceea ce privește valoarea adăugată, productivitatea muncii și creșterea ocupării forței de muncă. Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte privind progresele înregistrate în ceea ce privește piața internă a energiei, prețurile și costurile energiei, eficiența energetică și energia din surse regenerabile.


Evaluarea celor 27 de planuri naționale diferite privind energia și clima (PNEC): După publicarea evaluării la nivelul UE a PNEC-urilor în luna septembrie, Comisia a publicat astăzi o evaluare individuală a fiecărui PNEC național, incluzând recomandări pentru utilizarea potențială de către fiecare stat membru a Mecanismului de redresare și reziliență.

Anexa privind subvențiile pentru energie: În această primă prezentare generală a subvențiilor pentru energie ale statelor membre, Comisia ia notă de faptul că multe dintre PNEC-urile statelor membre nu oferă o imagine de ansamblu sau un calendar concret al măsurilor de eliminare treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, care se ridică la 50 de miliarde EUR pe an.

Anexa privind piața internă a energiei: Această anexă oferă informații actualizate privind piața internă a energiei electrice și a gazelor naturale, concluzionând că s-au înregistrat progrese satisfăcătoare, dar că sunt necesare eforturi suplimentare pentru integrarea deplină a piețelor.

Raportul privind competitivitatea în domeniul energiei curate: Prezentul raport se concentrează în principal pe șase tehnologii esențiale în materie de energie curată menite să ajute UE să își atingă obiectivele din 2030 și 2050 – energia fotovoltaică; energia eoliană offshore; energia oceanelor; hidrogenul regenerabil; bateriile și rețelele inteligente.

Raportul privind prețurile și costurile energiei: Acest raport analizează pe larg tendințele în ceea ce privește prețurile și costurile energiei în Europa și pe plan internațional, subliniind faptul că ponderea cheltuielilor cu energia ale gospodăriilor populației a scăzut pentru toate nivelurile de venit începând din 2012.

Raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește eficiența energetică: Raportul acoperă progresele înregistrate în ceea ce privește obiectivul pe termen lung în materie de eficiență energetică. Deși analiza preliminară arată că criza provocată de pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra cererii de energie, statele membre vor trebui să își intensifice eforturile pentru a menține o tendință pozitivă.

Raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește sursele regenerabile de energie: Raportul subliniază că ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic al UE-27 a ajuns la 18,9 % și că se preconizează că UE își va depăși obiectivele privind energia din surse regenerabile pentru 2020.

COMISIA EUROPEANA

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Conferința privind Viitorul Europei (CoFoE) marchează prima dată când cetățenii sunt pe picior de egalitate cu reprezentanții lor aleși, a subliniat sâmbătă, 19 iunie, Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie a Comisiei Europene și copreședinte al Comitetului executiv al Conferinței, în cadrul discursul său din deschiderea sesiunii plenare inaugurale a evenimentului paneuropean. 

„Chiar dacă am fost întotdeauna dedicată implicării cetățenilor, nu cred că mi-am imaginat vreodată că mă voi putea angaja cu cetățenii în acest fel în hemiciclu. Știți că politica s-a schimbat în Uniunea Europeană, iar acesta este un prim pas important pentru integrarea structurală a implicării cetățenilor în Uniunea Europeană. (…) Trebuie să ne amintim că, pentru cetățeni, această conferință este conferința VOASTRĂ. Reprezentanții aleși au adunările lor în care dezbat viitorul Europei, miniștrii au consiliile lor, atât regionale, cât și naționale, membrii Parlamentului European și ai parlamentelor naționale au hemiciclurile lor. Eu am locul meu, iar noi avem locul nostru în Colegiul Comisarilor. Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții voștri aleși”, a declarat vicepreședinta Comisiei Europene.

Oficialul european a continuat să pună accent pe importanța implicării cetățenilor europeni în modelarea Uniunii Europene în care trăiesc ei și în care vor prospera generațiile viitoare, în funcție de nevoile acestora. Dubravka Šuica l-a citat în acest sens pe istoricul suedez Johan Norberg:

„În recenta sa carte intitulată Open, Johan Norberg vorbește despre povestea progresului uman. El spune că răspunsul la aceste probleme din societate nu ar trebui să fie închiderea în noi înșine sau emiterea de soluții unice pentru orice situație, de sus în jos. Mi-aș dori să avem mai mult timp pentru a discuta acest subiect, deoarece recomandarea sa este, citez, <<singura modalitate de a găsi soluții mai bune este de a permite milioanelor de oameni să continue să caute>>. Iar această Conferință privind viitorul Europei face exact acest lucru. Ea permite milioanelor de cetățeni să delibereze împreună cu reprezentanții lor aleși la fiecare nivel local, regional, național și european cu privire la viitorul Uniunii în care vor să trăiască, să muncească și să se joace. Puteți face acest lucru dacă sunteți primar, dacă sunteți un tânăr întreprinzător, fermier, medic, o asistentă medicală, un profesor, și lista poate continua. Faptul că avem atât de mulți ochi care privesc înainte, uitându-se la provocările și oportunitățile cu care ne confruntăm, îmi permite să cred și să sper că vom construi un viitor mai luminos pentru generațiile de astăzi și pentru cele viitoare”, a adăugat oficialul european.

Nu în ultimul rând, vicepreședinta Comisiei Europene le-a transmis aleșilor din UE că „nu înlocuiți democrația reprezentativă, ci o consolidați prin aducerea cetățenilor în centrul procesului de elaborare a politicilor în Uniunea Europeană”.

Citiți și Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

La sesiunea plenară a Conferinței participă 108 reprezentanți ai Parlamentului European, 54 de reprezentanți ai Consiliului (doi pentru fiecare stat membru) și trei reprezentanți ai Comisiei Europene, precum și 108 reprezentanți ai tuturor parlamentelor naționale, în condiții de egalitate, și cetățeni. 108 cetățeni, alături de președintele Forumului European de Tineret, vor discuta ideile cristalizate în cadrul grupurilor de dezbatere ale cetățenilor și al platformei digitale multilingve.

Din toamnă, vor exista patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni. Fiecare dintre acestea va fi alcătuit din 200 de participanți și va include cel puțin o femeie și un bărbat din fiecare stat membru.

Cetățenii vor fi selectați aleatoriu, pentru a se asigura că sunt reprezentativi pentru diversitatea UE în ceea ce privește originea geografică, genul, vârsta, mediul socioeconomic și nivelul de educație. Tinerii între 16 și 25 de ani vor reprezenta o treime în cadrul fiecărui grup de dezbatere.

În termenul prevăzut, plenul își va prezenta propunerile comitetului executiv, care va elabora un raport, în deplină colaborare și transparență cu plenul. Raportul va fi publicat pe platforma digitală multilingvă. Platforma digitală multilingvă constituie locul în care vor fi colectate, analizate și publicate contribuțiile rezultate în urma tuturor evenimentelor legate de conferință.

Plenara Conferinței are un rol central în cadrul acesteia, întrucât reprezentanții instituțiilor UE, ai guvernelor și ai societății civile se vor întâlni cu cetățenii pentru a discuta și a elabora propuneri de schimbare. Parlamentul European a făcut presiuni pentru o plenară puternică din punct de vedere politic, cu mulți reprezentanți aleși, precum și pentru un rol important al cetățenilor.

Sesiunea plenară a fost precedată de un eveniment destinat cetățenilor europeni, organizat sub egida conferinței, care a avut loc la 17 iunie, la Lisabona, în Portugalia. 

Evenimentul, găzduit de președinția portugheză a Consiliului, a avut loc la Centrul Cultural Belém, într-un format hibrid, și a reunit cei 27 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor sau ai evenimentelor organizate la nivel național sub egida conferinței (unul pentru fiecare stat membru), președintele Forumului European de Tineret și unii dintre cetățenii deja selectați pentru grupurile de dezbatere ale cetățenilor la nivel european. 

Evenimentul le-a oferit participanților ocazia de a discuta despre așteptările lor cu privire la conferință cu cei trei copreședinți ai Comitetului executiv: Ana Paula Zacarias,  secretară de stat pentru afaceri europene a Portugaliei , Guy Verhofstadt,  membru al Parlamentului European și copreședinte al comitetului executiv, și Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie a Comisiei Europene.

La eveniment au luat parte și alți reprezentanți și observatori din cadrul Comitetului executiv, organismul responsabil cu luarea deciziilor privind activitatea Conferinței.

În vederea organizării plenarei Conferinței, Comitetul executiv a luat act de modalitățile practice finale ale celor patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni, inclusiv de tematicile alocate fiecăruia: valori, drepturi, statul de drept, democrație, securitate; schimbări climatice, mediu/sănătate; o economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală și UE în lume/migrația.

În plus, au fost elaborate orientări pentru a ajuta statele membre și alte părți interesate să organizeze grupuri de dezbatere ale cetățenilor și alte evenimente la nivel național, regional sau local, sub egida conferinței.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei începând cu plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei de sâmbătă, 19 iunie, de la Strasbourg, a subliniat copreședintele comitetului executiv, eurodeputatul Guy Verhofstadt, în deschiderea evenimentului. 

„Este pentru prima dată când instituțiile UE, împreună cu toate parlamentele naționale, vor dezbate și defini o nouă viziune pentru viitorul Europei, dincolo de documentele strategice și de numeroasele rapoarte de inițiativă elaborate de Comisie, Consiliu și Parlament. Ce funcționează bine în cadrul Uniunii, ce trebuie schimbat, cum să stabilim o uniune care să fie adecvată pentru următoarele decenii, cum să creăm o Uniune mai rezistentă, care să acționeze mai rapid, care să fie mai eficientă… trebuie să răspundem urgent la toate aceste întrebări”, a susținut Guy Verhofstadt în intervenția sa

Acesta a subliniat nevoia de reformă și de adaptare a Uniunii Europene la nevoile cetățenilor și la provocările globale dintr-o lume în care marii actori au devenit tot mai asertivi:

„În timp ce lumea se schimbă rapid și, cu siguranță, nu așteaptă, o lume cu noi provocări care depășesc granițele statelor noastre naționale, o lume care, de asemenea, nu mai este centrată pe Europa, ci pe giganți precum Rusia, precum China, precum India, precum Statele Unite, o lume, din păcate, din ce în ce mai puțin democratică, condusă tot mai mult de atitudini și reguli autoritare cu sumă nulă. Așadar, trebuie să vedem cum să ne protejăm în această nouă lume emergentă idealurile, valorile sau principiile, interesele noastre, cum să ieșim din impasul în care ne aflăm, adesea cauzat de procesele noastre decizionale, cum să ocolim veto-urile de la Bruxelles; cu alte cuvinte, cum să creăm spațiul necesar pentru reformă, bazat pe ideile și nevoile cetățenilor”, a mai adăugat politicianul belgian

De asemenea, copreședintele comitetului executiv al evenimentului a mai arătat că „prin convocarea acestei Conferințe, statele membre care au ales în mod direct reprezentanții europeni și Comisia, în calitate de organ executiv al Uniunii, au răspuns pozitiv la întrebarea privind necesitatea schimbării și a reformelor”. Astfel, „singura întrebare care rămâne este modul în care vom face acest lucru. Și aceasta va fi principala noastră sarcină în următoarele nouă luni”, a adăugat Guy Verhofstadt.

La sesiunea plenară a conferinței participă 108 reprezentanți ai Parlamentului European, 54 de reprezentanți ai Consiliului (doi pentru fiecare stat membru) și trei reprezentanți ai Comisiei Europene, precum și 108 reprezentanți ai tuturor parlamentelor naționale, în condiții de egalitate, și cetățeni. 108 cetățeni, alături de președintele Forumului European de Tineret, vor discuta ideile cristalizate în cadrul grupurilor de dezbatere ale cetățenilor și al platformei digitale multilingve.

Din toamnă, vor exista patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni. Fiecare dintre acestea va fi alcătuit din 200 de participanți și va include cel puțin o femeie și un bărbat din fiecare stat membru.

Cetățenii vor fi selectați aleatoriu, pentru a se asigura că sunt reprezentativi pentru diversitatea UE în ceea ce privește originea geografică, genul, vârsta, mediul socioeconomic și nivelul de educație. Tinerii între 16 și 25 de ani vor reprezenta o treime în cadrul fiecărui grup de dezbatere.

În termenul prevăzut, plenul își va prezenta propunerile comitetului executiv, care va elabora un raport, în deplină colaborare și transparență cu plenul. Raportul va fi publicat pe platforma digitală multilingvă. Platforma digitală multilingvă constituie locul în care vor fi colectate, analizate și publicate contribuțiile rezultate în urma tuturor evenimentelor legate de conferință.

Plenara Conferinței are un rol central în cadrul acesteia, întrucât reprezentanții instituțiilor UE, ai guvernelor și ai societății civile se vor întâlni cu cetățenii pentru a discuta și a elabora propuneri de schimbare. Parlamentul European a făcut presiuni pentru o plenară puternică din punct de vedere politic, cu mulți reprezentanți aleși, precum și pentru un rol important al cetățenilor.

Sesiunea plenară a fost precedată de un eveniment destinat cetățenilor europeni, organizat sub egida conferinței, care a avut loc la 17 iunie, la Lisabona, în Portugalia. 

Evenimentul, găzduit de președinția portugheză a Consiliului, a avut loc la Centrul Cultural Belém, într-un format hibrid, și a reunit cei 27 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor sau ai evenimentelor organizate la nivel național sub egida conferinței (unul pentru fiecare stat membru), președintele Forumului European de Tineret și unii dintre cetățenii deja selectați pentru grupurile de dezbatere ale cetățenilor la nivel european. 

Evenimentul le-a oferit participanților ocazia de a discuta despre așteptările lor cu privire la conferință cu cei trei copreședinți ai Comitetului executiv: Ana Paula Zacarias,  secretară de stat pentru afaceri europene a Portugaliei , Guy Verhofstadt,  membru al Parlamentului European și copreședinte al comitetului executiv, și Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie a Comisiei Europene.

La eveniment au luat parte și alți reprezentanți și observatori din cadrul Comitetului executiv, organismul responsabil cu luarea deciziilor privind activitatea Conferinței.

În vederea organizării plenarei Conferinței, Comitetul executiv a luat act de modalitățile practice finale ale celor patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni, inclusiv de tematicile alocate fiecăruia: valori, drepturi, statul de drept, democrație, securitate; schimbări climatice, mediu/sănătate; o economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală și UE în lume/migrația.

În plus, au fost elaborate orientări pentru a ajuta statele membre și alte părți interesate să organizeze grupuri de dezbatere ale cetățenilor și alte evenimente la nivel național, regional sau local, sub egida conferinței.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Justiția belgiană ordonă AstraZeneca să livreze de urgență 50 milioane de doze de vaccin și autorizează Comisia Europeană să perceapă penalități pentru fiecare doză nelivrată

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles a decis vineri, 18 iunie, să autorizeze măsuri provizorii în procesul intentat împotriva AstraZeneca de către Comisia Europeană și cele 27 de state membre ale UE, informează un comunicat

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută decizia:

„Această decizie confirmă poziția Comisiei potrivit căreia AstraZeneca nu și-a respectat obligațiile contractuale. Este bine să vedem acest lucru confirmat de un judecător independent”, a declarat ea. „Acest lucru arată că campania noastră europeană de vaccinare, pe lângă faptul că a funcționat zi de zi pentru toți cetățenii noștri, s-a bazat pe un temei juridic solid”, a adăugat von der Leyen.

Curtea ordonă AstraZeneca să livreze de urgență 50 de milioane de doze de vaccin până la 27 septembrie 2021 – conform unui calendar obligatoriu:

  • 15 milioane de doze până la 26 iulie, ora 9.00,
  • 20 de milioane de doze până la 23 august,
  • 15 milioane de doze până la 27 septembrie.

În cazul în care aceste termene de livrare nu sunt respectate, AstraZeneca va trebui să plătească o penalitate de 10 EUR pentru fiecare doză nelivrată.

Comisia a cerut instanței să oblige compania să livreze 120 de milioane de doze până la sfârșitul lunii iunie și întreaga cantitate promisă de 300 de milioane de doze până la sfârșitul lunii septembrie.

Până în prezent, compania a livrat peste 70 de milioane de doze către bloc „și va depăși substanțial 80,2 milioane de doze până la sfârșitul lunii iunie 2021″, a precizat AstraZeneca într-un comunicat ca reacție la decizia de vineri, citează POLITICO.

Decizia Curții cu privire la măsurile provizorii solicitate se bazează pe faptul că AstraZeneca nu și-a îndeplinit în mod flagrant obligațiile contractuale față de Uniune (“neglijență gravă“).

De asemenea, Curtea constată că AstraZeneca ar fi trebuit să depună toate eforturile pentru a livra vaccinurile în conformitate cu calendarul convenit, inclusiv prin mobilizarea unităților de producție din Regatul Unit menționate în mod expres în contract, în special având în vedere întârzierile semnificative ale livrărilor către UE.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.5 hours ago

Laura Codruța Kövesi: Nu există nicio țară curată în UE în ceea ce privește infracțiunile cu fonduri europene. Parchetul European va prioritiza fenomenul

ROMÂNIA6 hours ago

UE: Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relația cu Rusia, rolul UE în Procesul de Pace din Orientul Mijlociu și evoluțiile din Belarus, temele principale pe agendă

Dragoș Pîslaru6 hours ago

Garanția pentru Copii. Dragoș Pîslaru: Dacă România își face bine treaba, am putea fi în avangarda Europei privind conștientizarea și rezolvarea vulnerabilității „generației lockdown”

ROMÂNIA9 hours ago

Companie de agrotech: Digitalizarea agriculturii poate dubla veniturile fermierilor și accelerează competitivitatea

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR10 hours ago

Președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas, la plenara inaugurală a CoFoE: Cetățenii trebuie să înțeleagă că Bruxelles și UE nu sunt departe de ei. Europa e pretutindeni

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

MAE, reprezentat la plenara inaugurală a CoFoE de secretarul de stat Iulia Matei: Vom avea datoria comună de a propune cele mai bune soluții pentru o UE mai puternică pentru cetățeni

U.E.13 hours ago

Papa Francisc face primul pas în direcția canonizării „Venerabilului” Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai UE

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Energiei, noutăți cu privire la gazul din Marea Neagră: Romgaz și ExxonMobil au semnat un Acord de Exclusivitate pe o perioadă de 4 luni

Alin Mituța1 day ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

RUSIA1 day ago

Angela Merkel și Emmanuel Macron îndeamnă țările UE să își coordoneze politica de redeschidere a frontierelor pentru a se proteja de noile variante COVID-19

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR10 hours ago

Președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas, la plenara inaugurală a CoFoE: Cetățenii trebuie să înțeleagă că Bruxelles și UE nu sunt departe de ei. Europa e pretutindeni

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

MAE, reprezentat la plenara inaugurală a CoFoE de secretarul de stat Iulia Matei: Vom avea datoria comună de a propune cele mai bune soluții pentru o UE mai puternică pentru cetățeni

Alin Mituța1 day ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL4 days ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D5 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO6 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO7 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Team2Share

Trending