Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Starea uniunii energetice: Comisia Europeană atenționează că România nu are încă obiective naționale și ținte de finanțare în cercetare, inovare și competitivitate după 2020 pentru tranziția la o energie curată

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service
Comisia a adoptat miercuri, 14 octombrie, raportul pe 2020 privind starea uniunii energetice și documentele însoțitoare ale acestuia, vizând diferite aspecte ale politicii energetice a UE. Raportul din acest an este primul de la adoptarea Pactului verde european și analizează contribuția uniunii energetice la obiectivele pe termen lung ale Europei în domeniul climei.

Evaluările individuale ale celor 27 de planuri naționale privind energia și clima (PNEC) analizează parcursul și ambițiile fiecărui stat membru în ceea ce privește obiectivele actuale în materie de climă și energie pentru 2030.

Evaluarea globală arată că statele membre sunt în măsură să atingă aceste obiective și că, în cea mai mare parte, fac progrese în direcția lor. Rapoartele subliniază contribuția pe care sectorul energetic o poate aduce la redresarea UE în urma crizei economice create de pandemia de COVID-19. Până în prezent, uniunea energetică s-a dovedit a fi solidă în fața provocărilor cauzate de pandemie cu care s-au confruntat sistemele noastre energetice și lucrătorii din domeniul energiei.

Raportul Comisiei Europene analizează cele cinci dimensiuni diferite ale uniunii energetice — decarbonizarea, inclusiv energia din surse regenerabile, eficiența energetică, securitatea energetică, piața internă a energiei; și cercetarea, inovarea și competitivitatea. Raportul oferă, de asemenea, orientări cu privire la punerea rapidă în aplicare a PNEC-urilor și la modul în care investițiile și reformele energetice pot stimula redresarea economică a UE. În plus, evaluarea eevidențiază modul în care planul de redresare NextGenerationEU poate sprijini statele membre printr-o serie de programe emblematice de finanțare.

România nu are încă obiective naționale și ținte de finanțare în cercetare, inovare și competitivitate după 2020 pentru tranziția la o energie curată

În urma evaluării de către Comisia Europeană a Planul național integrat pentru energie și climă al României (NECP) reiese că țara noastră a stabilit un obiectiv pentru 2030 de -2% pentru emisiile de gaze cu efect de seră non-ETS (GES). Acest lucru este în conformitate cu obiectivul național legiferat pentru 2030. Planul nu ia în considerare dacă depășirea obiectivului ar putea fi eficientă din punct de vedere al costurilor în cazul în care alocările anuale de emisii ar fi transferate către alte state membre. Nici nu ia în considerare posibilitatea de a utiliza flexibilitatea din sectorul utilizării terenului, schimbării utilizării terenului și silviculturii (LULUCF) la sectoarele de partajare a eforturilor, subliniază Comisia Europeană în evaluarea sa. 

Contribuția energiei regenerabile a României la obiectivul pentru 2030 al UE este de 30,7% din consumul final brut de energie în 2030. Aceasta este sub ponderea de 34% rezultată din formula din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța Uniunii Energetice și Acțiunea Climatică („Regulamentul de guvernanță2”). Planul explică măsurile destinate atingerii contribuției naționale regenerabile pentru sectorul electricității, încălzirii și transportului, dar nu există o cuantificare clară a acestor măsuri.

În ceea ce privește eficiența energetică, România a crescut nivelul de ambiție al contribuției sale naționale la obiectivul la nivelul UE pentru 2030 în comparație cu proiectul de plan, ceea ce este binevenit. Cu toate acestea, contribuția sa la consumul de energie primară este încă de ambiție scăzută și se ridică la 32,3 Mtep (megatone echivalent petrol), în timp ce pentru consumul final de energie este de ambiție foarte mică, la 25,7 Mtep.

Pe partea pozitivă, planul final include informații utile pentru clădiri, indicând intenția de a depăși o rată de renovare de 3-4%. Totuși, România nu și-a prezentat încă strategia de renovare pe termen lung.

În planul său, România și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru securitatea energetică, urmărind să-și reducă dependența energetică la 68% până în 2030, în loc de 77% vizate anterior. Obiectivele sunt, de asemenea, stabilite în ceea ce privește diversificarea surselor, adică obiectivele privind energia regenerabilă și eficiența energetică și tranziția de la cărbune la surse mai curate (inclusiv nucleare).

În ceea ce privește piața internă, planul final include obiective și măsuri politice suplimentare. Acestea includ măsuri pentru a asigura participarea nediscriminatorie a noilor participanți la piață și a diferitelor surse de flexibilitate pe toate piețele de energie și un angajament (cu un calendar clar) de a liberaliza pe deplin piețele de gaze și electricitate. Nivelul de interconectare planificat până în 2030 este de 15,4%. Planul enumeră proiectele actuale de interes comun care vor crește interconectivitatea.

Comisia Europeană mai transmite că România nu are încă obiective naționale și ținte de finanțare în cercetare, inovare și competitivitate după 2020. Planul final identifică domeniile relevante în care eforturile de cercetare și inovare sunt necesare până în 2027, dar fără un calendar specific sau ținte cuantificate și fără o politică concretă sau măsuri propuse după 2020. Nu sunt stabilite obiective specifice pentru competitivitate, cu puține derogări.

Suma estimată a investiției este de 150 miliarde EUR în perioada 2021-2030 (anual în jur de 7% din PIB-ul actual) și sunt enumerate principalele riscuri. Investiția de 127 miliarde EUR este destinată cererii de energie în sectoarele industrial, terțiar, rezidențial și de transport, în timp ce 12 miliarde EUR sunt destinate alimentării cu energie electrică și căldură, iar 9 miliarde EUR sunt destinate rețelelor. Sursele identificate de finanțare sunt programele UE și veniturile ETS.

Planul oferă informații cu privire la suma totală a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili. Informațiile par să fie în conformitate cu unele dintre cifrele identificate în analizele recente ale Comisiei privind subvențiile pentru energie, deși scutirile de accize pentru produsele energetice nu au fost raportate în plan.

Acțiunile de eliminare treptată a subvențiilor pentru energie sunt prezentate numai pentru închiderea minelor de cărbune neviabile din punct de vedere economic.

Planul final nu oferă suficiente informații cu privire la calitatea aerului sau la interacțiunile dintre calitatea aerului și politica privind emisiile în aer. Creșterea proiectată a bioenergiei ar face impactul asupra aerului deosebit de important de luat în considerare.

În ceea ce privește tranziția justă și echitabilă, planul final include mai multe referințe la impacturile pe care tranziția către o economie mai ecologică le poate avea asupra ocupării forței de muncă în zonele în cauză, în special în regiunile miniere de cărbune din țară.

În ceea ce privește sărăcia energetică, România oferă o metodologie și doi indicatori pentru măsurarea sărăciei energetice, dar nu include niciun obiectiv specific și măsurabil pentru reducerea acesteia.

Nu în ultimul rând, Planul include un angajament de a proteja consumatorii vulnerabili și raportează măsurile de soluționare a acestei probleme. Principalele măsuri includ: (i) dezvoltarea unui cadru legal clar pentru a proteja consumatorii vulnerabili și a asigura (ii) posibilitatea de a plăti facturile la electricitate în rate; (iii) implementarea unui sistem național de informare a asistenței sociale; și (iv) subvenții de ajutor pentru încălzirea casnică.
Există câteva exemple de bune practici în NECP final al României.

În special, planul încorporează elemente ale Pactului Verde European pentru agricultură, în special prin promovarea agriculturii ecologice și utilizarea redusă a îngrășămintelor.

În contextul publicării raportului pe 2020 privind starea uniunii energetice, Comisia Europeană include pentru prima dată și o analiză a subvențiilor pentru energie, care identifică o nevoie clară de a avea date mai bune privind subvențiile pentru energie și de a face eforturi mai mari de reducere a celor care sprijină producția și consumul de combustibili fosili. Un raport privind competitivitatea în domeniul energiei curate este, de asemenea, publicat astăzi, ceea ce arată că industria UE a reușit să profite de oportunitățile oferite de tranziția către o energie curată. Acest sector este mai performant decât cel al tehnologiilor care utilizează energii convenționale în ceea ce privește valoarea adăugată, productivitatea muncii și creșterea ocupării forței de muncă. Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte privind progresele înregistrate în ceea ce privește piața internă a energiei, prețurile și costurile energiei, eficiența energetică și energia din surse regenerabile.


Evaluarea celor 27 de planuri naționale diferite privind energia și clima (PNEC): După publicarea evaluării la nivelul UE a PNEC-urilor în luna septembrie, Comisia a publicat astăzi o evaluare individuală a fiecărui PNEC național, incluzând recomandări pentru utilizarea potențială de către fiecare stat membru a Mecanismului de redresare și reziliență.

Anexa privind subvențiile pentru energie: În această primă prezentare generală a subvențiilor pentru energie ale statelor membre, Comisia ia notă de faptul că multe dintre PNEC-urile statelor membre nu oferă o imagine de ansamblu sau un calendar concret al măsurilor de eliminare treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, care se ridică la 50 de miliarde EUR pe an.

Anexa privind piața internă a energiei: Această anexă oferă informații actualizate privind piața internă a energiei electrice și a gazelor naturale, concluzionând că s-au înregistrat progrese satisfăcătoare, dar că sunt necesare eforturi suplimentare pentru integrarea deplină a piețelor.

Raportul privind competitivitatea în domeniul energiei curate: Prezentul raport se concentrează în principal pe șase tehnologii esențiale în materie de energie curată menite să ajute UE să își atingă obiectivele din 2030 și 2050 – energia fotovoltaică; energia eoliană offshore; energia oceanelor; hidrogenul regenerabil; bateriile și rețelele inteligente.

Raportul privind prețurile și costurile energiei: Acest raport analizează pe larg tendințele în ceea ce privește prețurile și costurile energiei în Europa și pe plan internațional, subliniind faptul că ponderea cheltuielilor cu energia ale gospodăriilor populației a scăzut pentru toate nivelurile de venit începând din 2012.

Raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește eficiența energetică: Raportul acoperă progresele înregistrate în ceea ce privește obiectivul pe termen lung în materie de eficiență energetică. Deși analiza preliminară arată că criza provocată de pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra cererii de energie, statele membre vor trebui să își intensifice eforturile pentru a menține o tendință pozitivă.

Raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește sursele regenerabile de energie: Raportul subliniază că ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic al UE-27 a ajuns la 18,9 % și că se preconizează că UE își va depăși obiectivele privind energia din surse regenerabile pentru 2020.

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis, despre apelul Ursulei von der Leyen la măsuri îndrăznețe pentru combaterea COVID-19: Statele UE iau astfel de măsuri. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, cu privire la îndemnul preşedintelui Comisiei Europene ca statele UE să ia măsuri îndrăzneţe pentru ”a salva vieţi”, că ţările membre iau astfel de măsuri în funcţie de evoluţia pandemiei de COVID-19 şi că niciuna nu aşteaptă “ceva de undeva”.

“Am constatat că doamna preşedinte (a Comisiei Europene – n.r.) ne îndeamnă să găsim măsuri îndrăzneţe. Aceste măsuri îndrăzneţe sunt cele pe care le ia fiecare stat membru în funcţie de evoluţia pandemiei. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva. Noi analizăm datele şi luăm măsurile care sunt propuse de experţii recunoscuţi în domeniu. Este însă adevărat că la nivel european căutăm să ne punem de acord cu aceste măsuri, în special cu închideri-deschideri de graniţe, facilitarea transportului de mărfuri, întrajutorarea între sistemele sanitare”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, într-o conferinţă de presă, citat de Agerpres.

Președintele a făcut aceste precizări după ce Comisia Europeană a lansat miercuri noi măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19, iar șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a facut apel la statele membre la “acțiuni curajoase” care vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență.

El a precizat că pentru a se găsi soluţiile cele mai eficiente şi în timp util, la ultimul Consiliu European s-a convenit ca între aceste şedinţe să aibă loc reuniuni informale în sistem videoconferinţă. De altfel, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se vor reuni pe 29 octombrie, formatul unei videoconferințe informale, pentru a discuta răspunsul comun european la criza provocată de COVID-19 și riscurile generate de un al doilea val al pandemiei.

“O astfel de întâlnire va avea loc chiar mâine seară şi înainte de acea videoconferinţă voi face o scurtă declaraţie ca să înţeleagă lumea de ce ne vedem între consilii în videoconferinţă. Deci, tocmai pentru a încerca să ne punem de acord în privinţa măsurilor pe care le ia fiecare stat membru”, a arătat Iohannis.

Există semnale, potrivit preşedintelui, că până la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor va exista un vaccin anti-COVID-19.

“Astăzi a declarat preşedintele Consiliului European că până la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor vor fi disponibile până la patru feluri de vaccin. În aceeaşi zi, preşedintele Comisiei Europene a declarat că înainte de aprilie 2021 nu crede că va fi disponibil un vaccin în cantităţi relevante. Informaţiile încă nu sunt foarte certe, dar eu cred că putem să sperăm într-un vaccin în lunile următoare”, a spus Iohannis.

Livrarea unor potenţiale vaccinuri împotriva COVID-19 către statele UE ar putea începe în mod serios în aprilie 2021, a declarat, miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a avertizat că evoluţia pandemiei COVID-19 în UE este ”alarmantă” şi le-a cerut statelor membre să ia măsuri îndrăzneţe pentru ”a salva vieţi”, precum şi mai multă coordonare între ele. 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19. Ursula von der Leyen face apel la statele membre: Acțiunile curajoase vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a lansat miercuri un set suplimentar de acțiuni menite să contribuie la limitarea răspândirii coronavirusului, să salveze vieți și să consolideze reziliența pieței interne.

În mod concret, măsurile au scopul de a înțelege mai bine răspândirea virusului și eficacitatea răspunsului, de a intensifica acțiunile de testare bine orientate, de a spori depistarea contacților, de a ameliora pregătirile pentru campaniile de vaccinare și de a menține accesul la produse esențiale, cum ar fi echipamentele de vaccinare, asigurând, în același timp, circulația tuturor bunurilor pe piața unică și facilitând deplasarea persoanelor în condiții de siguranță.

”Situația este foarte gravă în ceea ce privește epidemia de COVID-19. Trebuie să ne intensificăm reacția la nivel de UE. Astăzi, lansăm măsuri suplimentare pentru lupta noastră împotriva virusului; de la sporirea accesului la teste rapide și pregătirea campaniilor de vaccinare, la facilitarea unor deplasări sigure atunci când acestea sunt necesare. Fac apel la statele membre să colaboreze îndeaproape. Acțiunile curajoase întreprinse acum vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență. Niciun stat membru nu va ieși din această pandemie în siguranță până când nu vor ieși și celelalte țări”, a transmis președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, comunicarea privind măsurile suplimentare de răspuns la pandemia de COVID-19 stabilește etapele următoare în domenii esențiale pentru a consolida răspunsul UE la recrudescența numărului de cazuri de COVID-19:

1. Îmbunătățirea fluxului de informații pentru a permite luarea deciziilor în cunoștință de cauză

Asigurarea unor informații exacte, cuprinzătoare, comparabile și disponibile în timp util cu privire la datele epidemiologice, precum și la testări, la depistarea contacților și la supravegherea sănătății publice este esențială pentru a urmări modul de răspândire a noului coronavirus la nivel regional și național. Pentru a îmbunătăți partajarea datelor la nivelul UE, Comisia face apel la statele membre să furnizeze toate datele relevante Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Comisiei.

2. Implementarea unor testări mai eficace și mai rapide

Testarea este un instrument decisiv pentru încetinirea răspândirii noului coronavirus. Pentru a promova o abordare comună și pentru a efectua teste în mod eficace, Comisia a adoptat miercuri o Recomandare privind strategiile de testare vizând epidemia de COVID-19, inclusiv utilizarea testelor rapide de depistare a unor antigeni.

Recomandarea stabilește elementele esențiale care trebuie luate în considerare pentru strategiile de testare naționale, regionale sau locale, cum ar fi domeniul lor de aplicare, grupurile cărora să li se acorde prioritate și aspectele esențiale privind capacitățile și resursele de testare și indicații referitoare la situațiile în care utilizarea testelor rapide de depistare a unor antigeni poate fi adecvată.

De asemenea, recomandarea face apel la statele membre să transmită strategiile lor naționale privind testarea până la mijlocul lunii noiembrie. Pentru a achiziționa în mod direct teste rapide de depistare a unor antigeni și pentru a le livra statelor membre, Comisia mobilizează 100 de milioane de euro în cadrul Instrumentului pentru sprijin de urgență. În paralel, Comisia lansează o achiziție comună pentru a asigura un al doilea flux de acces.

În cazul în care statele membre aplică cerințe de testare în prealabil călătorilor care sosesc pe teritoriul lor și dacă nu sunt disponibile capacități de testare pentru călătorii asimptomatici în țara de origine, călătorilor ar trebui să li se ofere posibilitatea de a fi testați la sosire.

Dacă se solicită sau se recomandă un rezultat negativ la un test de diagnosticare a COVID-19 pentru orice activitate, recunoașterea reciprocă a rezultatelor testelor este esențială, în special în contextul călătoriilor.

3. Utilizarea deplină la nivel transfrontalier a aplicațiilor de depistare a contacților și de avertizare

Aplicațiile de depistare a contacților și de avertizare contribuie la ruperea lanțurilor de transmitere. Până în prezent, statele membre au creat 19 aplicații naționale de depistare a contacților și de avertizare, care au fost descărcate de peste 52 de milioane de ori.

Comisia a lansat recent o soluție pentru conectarea aplicațiilor naționale din întreaga UE printr-un serviciu intitulat „European Federation Gateway Service”. Trei aplicații naționale (Germania, Irlanda și Italia) au fost conectate prima dată la 19 octombrie, când sistemul a fost lansat. Multe altele vor urma în săptămânile următoare.

În total, 17 aplicații naționale se bazează în prezent pe sisteme descentralizate și pot deveni interoperabile prin intermediul serviciului, în rundele viitoare; altele în sunt curs de pregătire. Toate statele membre ar trebui să creeze aplicații eficace și compatibile și să își intensifice eforturile de comunicare pentru a promova utilizarea lor.

4. Vaccinarea eficace

Crearea și utilizarea unor vaccinuri sigure și eficace reprezintă un efort prioritar pentru a pune rapid capăt crizei. În baza Strategiei UE privind vaccinurile împotriva COVID-19, Comisia negociază acorduri cu producătorii de vaccinuri pentru a le pune la dispoziție europenilor și întregii planete de îndată ce se dovedesc a fi sigure și eficace. Odată disponibile, vaccinurile trebuie să fie distribuite și administrate rapid pentru a obține un efect maxim.

La 15 octombrie, Comisia a stabilit măsurile esențiale pe care statele membre trebuie să le ia pentru a fi pe deplin pregătite, care includ elaborarea strategiilor naționale de vaccinare. Comisia va institui un cadru de raportare comun și o platformă pentru monitorizarea eficacității strategiilor naționale de vaccinare. Pentru a partaja cele mai bune practici, concluziile primei revizuiri a planurilor naționale de vaccinare vor fi prezentate în noiembrie 2020.

5. Informarea eficace a cetățenilor

Comunicarea clară este un element esențial pentru ca răspunsul public în domeniul sanitar să fie de succes, dat fiind că acest lucru depinde în mare măsură de respectarea de către public a recomandărilor cu caracter sanitar. Toate statele membre ar trebui să relanseze campanii de comunicare pentru a combate informațiile false, înșelătoare și periculoase care continuă să circule și pentru a atenua riscul de „lasitudine față de pandemie”.

Vaccinarea este un domeniu specific în care autoritățile publice trebuie să își intensifice acțiunile de combatere a dezinformărilor și de asigurare a încrederii publice, deoarece nu va exista niciun compromis în materie de siguranță și eficacitate în cadrul sistemului solid de autorizare a vaccinurilor din Europa. Nu vaccinurile salvează vieți, ci vaccinarea.

6. Asigurarea produselor esențiale

De la începutul epidemiei, UE a sprijinit producătorii pentru a asigura disponibilitatea medicamentelor și echipamentelor medicale esențiale. Comisia a lansat o nouă achiziție comună de echipamente medicale necesare vaccinării. Pentru a oferi statelor membre un acces mai bun și mai ieftin la instrumentele necesare pentru prevenirea, diagnosticarea și tratarea COVID-19, Comisia extinde astăzi suspendarea temporară a taxelor vamale și a TVA la importul de echipamente medicale din țări din afara UE. Comisia propune, de asemenea, ca spitalele și medicii să nu fie obligați să plătească TVA pentru vaccinurile și kiturile de testare utilizate în lupta împotriva noului coronavirus.

7. Facilitarea călătoriilor în siguranță

Libera circulație în UE și spațiul Schengen fără frontiere sunt realizări apreciate ale integrării europene – Comisia depune eforturi pentru a asigura faptul că, în interiorul Europei, călătoriile sunt sigure atât pentru călători, cât și pentru concetățenii lor:

– Comisia face apel la statele membre să aplice pe deplin Recomandarea adoptată de Consiliu privind o abordare comună și coordonată a restricționărilor liberei circulații. Cetățenii și întreprinderile doresc claritate și previzibilitate. Ar trebui să se renunțe la orice măsură rămasă legată de controlul la frontierele interne în contextul pandemiei de COVID-19.

– Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și ECDC lucrează la un protocol de testare a călătorilor, care urmează să fie utilizat de autoritățile sanitare, de companiile aeriene și de aeroporturi pentru a contribui la siguranța pasagerilor la sosire. Comisia va conlucra, de asemenea, cu statele membre și cu agențiile cu privire la o abordare comună în ceea ce privește practicile de carantinare, cu contribuții din partea ECDC, care urmează să fie prezentată în noiembrie.

– Formularele de localizare a pasagerilor ajută statele membre să efectueze evaluări ale riscurilor în cazul sosirilor și permit depistarea contacților. Luna viitoare, un proiect pilot le va permite statelor membre să se pregătească pentru lansarea și utilizarea unui formular digital comun pentru localizarea pasagerilor la nivel de UE, care va respecta pe deplin protecția datelor.

– Pagina de internet Re-open EU oferă informații exacte și în timp util cu privire la măsurile de sănătate și la restricțiile de călătorie din toate statele membre și din unele țări partenere. Comisia invită statele membre să furnizeze informații exacte și actualizate pentru a transforma Re-open EU într-un ghișeu unic de informare cu privire la măsurile în materie de sănătate și la posibilitățile de călătorie în întreaga UE. O aplicație mobilă Re-open EU este în curs de elaborare și va fi lansată în următoarele săptămâni.

În ceea ce privește restricțiile privind călătoriile care nu sunt esențiale din țările terțe către UE, Comisia prezintă orientări referitoare la categoriile de persoane care sunt considerate esențiale și, prin urmare, sunt scutite de restricții.

Acest lucru va ajuta statele membre să pună în aplicare în mod consecvent recomandarea Consiliului privind restricția temporară asupra călătoriilor către UE. De asemenea, Comisia încurajează încă o dată statele membre să faciliteze reunirea persoanelor aflate în relații durabile și oferă exemple de dovezi care pot fi utilizate în acest scop.

8. Extinderea culoarelor verzi

Din martie, aplicarea unor culoare verzi – în special pentru ca transporturile rutiere de mărfuri să poată trece frontierele în mai puțin de 15 minute – a contribuit la menținerea aprovizionării cu mărfuri și a structurii economice a UE.

Comisia propune să se extindă abordarea bazată pe culoare verzi pentru a se asigura că transportul multimodal funcționează eficient în domenii precum transportul de mărfuri feroviar și pe apă și transportul aerian de mărfuri și oferă orientări suplimentare pentru a facilita punerea sa în practică.

Aceste orientări vizează aspecte precum documentația electronică și disponibilitatea punctelor de odihnă și de realimentare. Statele membre ar trebui să asigure libera circulație a mărfurilor fără sincope în cadrul pieței unice.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune reguli pentru ca toți angajații din UE să fie protejați prin salarii minime adecvate unui trai decent

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a propus miercuri, 28 octombrie, o directivă a UE pentru a se asigura că lucrătorii din Uniune sunt protejați prin salarii minime adecvate care să permită un trai decent oriunde lucrează. Atunci când sunt stabilite la niveluri adecvate, salariile minime nu numai că au un impact social pozitiv, ci aduc și beneficii economice mai extinse, deoarece reduc inegalitățile salariale, contribuie la susținerea cererii interne și la întărirea stimulentelor pentru muncă.

Salariile minime adecvate pot contribui, de asemenea, la reducerea decalajului de remunerare între femei și bărbați, deoarece mai multe femei decât bărbați câștigă un salariu minim. Propunerea contribuie, de asemenea, la protejarea angajatorilor care plătesc salarii decente lucrătorilor, asigurând o concurență loială.

Președinta Ursula von der Leyen a promis la începutul mandatului său ca va prezenta un instrument legal pentru a se asigura că lucrătorii din UE au un salariu minim echitabil și și-a repetat angajamentul în primul său discurs privind Starea Uniunii la 16 septembrie 2020.

Dreptul la salarii minime adecvate este inclus în principiul 6 al Pilonului european al drepturilor sociale, care a fost proclamat în comun de Parlamentul European, Consiliu în numele tuturor statelor membre și de Comisia Europeană în noiembrie 2017, la de la Göteborg. 

„Aproape 10% din lucrătorii din UE trăiesc în sărăcie: acest lucru trebuie să se schimbe. Oamenii care au un loc de muncă nu ar trebui să se lupte pentru a o scoate la capăt Salariile minime trebuie să joace din urmă cu alte salarii care au cunoscut o creștere în ultimele decenii, lăsând salariile minime în urmă. Negocierea colectivă ar trebui să fie standardul de aur în toate statele membre. Asigurarea salariilor minime adecvate este scrisă în alb și negru în principiul 6 al Pilonului european al drepturilor sociale, pe care toate statele membre l-au aprobat, așa că ne bazăm pe angajamentul lor continuu”, a declarat Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale.

Un cadru pentru salariile minime, respectând pe deplin competențele și tradițiile naționale

Salariile minime există în toate statele membre ale UE. 21 de țări au salarii minime statutare și în 6 state membre (Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia) protecția salariului minim este asigurată exclusiv prin convenții colective. Cu toate acestea, în majoritatea statelor membre, lucrătorii sunt afectați de o insuficiență de adecvare și / sau de lacune în acoperirea protecției salariului minim. Având în vedere acest lucru, directiva propusă creează un cadru pentru îmbunătățirea adecvării salariilor minime și pentru accesul lucrătorilor la protecția salariului minim în UE.

Propunerea Comisiei respectă pe deplin principiul subsidiarității: stabilește un cadru pentru standarde minime, respectând și reflectând competențele statelor membre și autonomia partenerilor sociali și libertatea contractuală în domeniul salariilor. Nu obligă statele membre să introducă salarii minime statutare și nici nu stabilește un nivel comun al salariului minim.

Țările cu o acoperire mare a negocierilor colective tind să aibă o pondere mai mică a lucrătorilor cu salarii mici, inegalități salariale mai mici și salarii minime mai mari. Prin urmare, propunerea Comisiei vizează promovarea negocierilor colective privind salariile în toate statele membre.

Țările cu salarii minime statutare ar trebui să instituie condițiile pentru ca salariile minime să fie stabilite la niveluri adecvate. Aceste condiții includ criterii clare și stabile pentru stabilirea salariului minim, valori indicative de referință pentru a ghida evaluarea adecvării și actualizări periodice și în timp util ale salariilor minime. Aceste state membre sunt, de asemenea, îndemnare să asigure utilizarea proporțională și justificată a variațiilor și deducerilor din salariul minim și implicarea efectivă a partenerilor sociali în stabilirea și actualizarea salariului minim legal.

În cele din urmă, propunerea prevede o mai bună aplicare și monitorizare a protecției salariului minim stabilit în fiecare țară. Conformitatea și aplicarea eficientă sunt esențiale pentru ca lucrătorii să beneficieze de accesul efectiv la protecția salariului minim și pentru ca întreprinderile să fie protejate împotriva concurenței neloiale. Directiva propusă introduce rapoarte anuale din partea statelor membre către Comisie cu privire la datele lor de protecție a salariului minim.

 

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

U.E.9 hours ago

COVID-19. Emmanuel Macron anunță că Franța intră în “izolare” până la 1 decembrie: Suntem depăşiţi de un al doilea val care va fi mai letal decât primul

NATO12 hours ago

Fostul președinte francez François Hollande sugereză excluderea Turciei din NATO din cauza “politicilor agresive” la adresa aliaților și la porțile Europei

U.E.12 hours ago

COVID-19: Cancelarul Angela Merkel anunță noi restricții și avertizează că sistemul sanitar german și-ar putea atinge limitele

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Klaus Iohannis, despre apelul Ursulei von der Leyen la măsuri îndrăznețe pentru combaterea COVID-19: Statele UE iau astfel de măsuri. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Klaus Iohannis a anunțat cele 12 domenii prioritare în care România va folosi cele peste 30 de miliarde de euro din fondul de redresare a UE

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană lansează măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19. Ursula von der Leyen face apel la statele membre: Acțiunile curajoase vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență

S&D14 hours ago

Liderul PES, Serghei Stanishev: Directiva UE privind salariile minime adecvate, o victorie pentru social-democrați și agenda noastră pentru Europa Socială

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Cercetare din PE: Este important să nu lăsăm Europa vulnerabilă în fața provocărilor și să fim cu un pas în fața crizelor, indiferent de natura acestora

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană propune reguli pentru ca toți angajații din UE să fie protejați prin salarii minime adecvate unui trai decent

Cristian Bușoi15 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului pentru lupta împotriva cancerului din PE: Trebuie să reducem inegalitățile care există pentru investigații, diagnostic și tratament între statele membre

Dragoș Pîslaru18 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA2 days ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA2 days ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA2 days ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș3 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Advertisement
Advertisement

Trending