Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Start pentru negocieri: Liderii europeni discută vineri planul de 1.850 de miliarde de euro pentru redresarea Europei

Published

on

© European Union

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea European se reunesc vineri, în regim de videoconferință, pentru a da startul negocierilor la nivel înalt privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro consacrat redresării economice europene post-coronavirus. Înlocuitor al Consiliului European de vară, video-summitul din 19 iunie va reprezenta primul schimb de opinii între Angela Merkel, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni privind planul Next Generation EU de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană și noua versiune a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 care se ridică la 1.100 de miliarde de euro. Înaintea summitului virtual, președintele Klaus Iohannis a avut o discuție telefonică cu Charles Michel, șeful statului pledând pentru ca România să primească mai multe fonduri decât cele 45,6 de miliarde de euro alocate în ultimii șapte ani.

Liderii UE trebuie să rezolve litigiile privind dimensiunea și durata pachetului de recuperare europeană, precum și modul în care finanțarea ar trebui alocată și supravegheată, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o scrisoare adresată șefilor de stat sau de guvern.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus la 27 mai, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit Ursulei von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

În scrisoarea trimisă liderilor, Michel consideră că a apărut un consens potrivit căruia “răspunsul ar trebui să fie finanțat prin împrumuturile obținute de Comisie de pe piețele financiare” și că “efortul nostru ar trebui să fie orientat către sectoarele și zonele geografice ale Europei cele mai afectate”. Cu toate acestea, șeful Consiliului European a subliniat că mai multe probleme rămân nerezolvate și vor trebui debătute.

Elemente rămase în discuție includ “dimensiunea și durata diferitelor instrumente ale Planului de recuperare”, precum și “cel mai bun mod de a aloca asistența și emiterea de împrumuturi și subvenții” și “întrebări referitoare la condiționalitate și guvernanță”, a mai scris Charles Michel.

Liderii sunt, de asemenea, indeciși cu privire la dimensiunea și conținutul bugetului multianual 2021-2027, modul în care acesta va fi finanțat și dacă anumite țări ar primi reduceri la contribuțiile lor, a mai subliniat acesta.

“Scopul nostru final este să ajungem la un acord cât mai curând posibil”, a mai scris Michel în scrisoarea sa, subliniind că “mai sunt încă destul de multe de făcut pentru un acord, așa că va trebui să muncim din greu în zilele și săptămânile următoare“.

Potrivit Comisiei Europene, este necesar ca în cadrul Consiliului European, până în iulie, să se ajungă rapid la un acord politic cu privire la instrumentul Next Generation EU și la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027, pentru a da un nou dinamism redresării și a oferi UE un instrument solid de relansare a economiei și de construire a viitorului. Cu toate acestea, unii oficiali spun că este posibil ca câteva săptămâni să nu fie suficiente pentru a aborda propunerea complexă.

Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație. De altfel, Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

În ce privește statele membre, Italia și Spania, principalele țări beneficiare ale planului de redresare economică propus de Comisia Europeană, au salutat pachetul financiar prezentat de șefa executivului european Ursula von der Leyen.

Planul gigantic, care trebuie negociat și aprobat de cele 27 de state membre în unanimitate, a fost primit în termeni pozitivi și la Paris sau Berlin, însă statele recunoscute pentru rigorile lor bugetare – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – preferă o redresare economică bazată exclusiv pe împrumuturi și nu pe subvenții bugetare, fapt care anticipează tratative îndelungate, deși instrumentele de finanțare ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021. Între timp, cancelarul german Angela Merkel, care se pregătește de preluarea președinției Consiliului UE la 1 iulie, a recunoscut că aprobarea acestei inițiativa va lua timp și nu va putea fi finalizată la summitul liderilor europeni anunțat și programat pentru data de 19 iunie de președintele Consiliului European, Charles Michel.

De la București, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România se pregăteşte să atragă “fonduri europene substanţiale”, făcând referire la propunerea Comisiei Europene de 1.850 de miliarde de euro, din care România ar urma să benefiecieze de o sumă între 31,2 și 33 de miliarde de euro din instrumentul de recuperare economică ce va fi creat, această finanțare adăugându-se celor peste 40 de miliarde de euro care ar trebui să revină țării noastre din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Anterior, președintele Klaus Iohannis a avut o discuție telefonică cu cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, în care a solicitat creșterea alocărilor bugetare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună.

Planul propus de Comisia Europeană și Cadrul Financiar Multianual, care trebuie aprobate de Consiliul European și de Parlamentul European pentru a intra în vigoare la 1 ianuarie 2021, reprezintă răspunsul pe care UE încearcă să-l furnizeze la criza economică asociată pandemiei de coronavirus și care este estimată să genereze o contracție de proporții istorice a economiei europene de peste 7,5%.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel, după ce Rusia a dat-o în urmărire pe Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei: O insignă de onoare pentru apărarea neobosită a valorilor UE

Published

on

© European Union 2023

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a transmis marți un mesaj de sprijin pentru prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, după ce poliţia rusă a dat-o în urmărire în urmărire

“Kaja Kallas, poți purta această listă pe lista de “urmăriți” a Rusiei ca pe o insignă de onoare pentru apărarea neobosită a valorilor și principiilor pe care a fost fondată Uniunea Europeană”, a scris Michel, pe platforma X.

“Nu ne vom lăsa intimidați de războiul de război al Kremlinului. Și suntem solidari cu tine”, a continuat el.

 

Kallas este urmărită “într-un dosar penal”, a transmis Ministerul Afacerilor Interne de la Moscova, fără a specifica infracţiunea implicată. Sunt daţi în urmărire şi secretarul de stat estonian Taimar Peterkop şi ministrul culturii din Lituania, Simonas Kairis.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că cei trei sunt ostili Rusiei, fiind “răspunzători de decizii care sunt de facto o insultă la adresa istoriei” şi “persoane care întreprind acţiuni ostile împotriva memoriei istorice, a ţării noastre”.

“Acțiunea Federației Ruse nu este surprinzătoare, deoarece este tactica sa obișnuită de intimidare”, a denunțat Kallas într-o declarație, promițând că va continua să susțină Ucraina distrusă de război și să lupte împotriva “propagandei ruse”.

“De-a lungul istoriei, Rusia și-a mascat represiunile în spatele așa-ziselor agenții de aplicare a legii. Știu asta din istoria familiei mele. Când bunica și mama mea au fost deportate în Siberia, KGB-ul a emis mandatul de arestare. Kremlinul speră acum că această mișcare va ajuta să mă reducă la tăcere, pe mine și pe alții, dar nu o va face. Dimpotrivă. Voi continua sprijinul meu puternic pentru Ucraina. Voi continua să susțin creșterea apărării Europei”, a spus Kallas într-o postare pe platforma de socializare X.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel apără “Alianța Transatlantică” în fața “declarațiilor nesăbuite” ale lui Trump privind solidaritatea articolului 5: UE trebuie să își dezvolte urgent autonomia strategică

Published

on

© European Union, 2024

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a denunțat duminică “declarațiile nesăbuite” cu privire la apărarea aliaților ale fostului președinte american Donald Trump, candidat pentru realegerea la Casa Albă, pledând pentru autonomie strategică la nivelul Uniunii Europene.

“Alianța transatlantică a susținut securitatea și prosperitatea americanilor, canadienilor și europenilor timp de 75 de ani. Declarațiile nesăbuite privind securitatea NATO și solidaritatea articolului 5 servesc doar intereselor lui Putin”, a scris Michel, pe rețeaua de socializare X (ex-Twitter).

El a avertizat că astfel de afirmații “nu aduc mai multă securitate sau pace în lume”.

“Dimpotrivă, ele subliniază din nou necesitatea ca UE să își dezvolte urgent autonomia strategică și să investească în continuare în apărarea sa. Și de a menține Alianța noastră puternică”, a conchis șeful Consiliului European.

Fostul președinte american Donald Trump a declarat sâmbătă că ar “încuraja” Rusia să atace orice țară membră a NATO care nu își îndeplinește obligațiile financiare față de alianța de apărare, în remarci pe care Casa Albă le-a repudiat ca fiind “îngrozitoare și nebunești”.

Vorbind la un miting de campanie în Carolina de Sud, Trump a declarat că, în timp ce era președinte, le-a spus liderilor NATO că ar “încuraja [Rusia] să facă ce naiba vrea” cu membrii alianței care “nu respectă” obiectivele de cheltuieli ale grupului.

“Unul dintre președinții unei țări mari s-a ridicat și a spus: ‘Ei bine, domnule, dacă nu plătim și suntem atacați de Rusia, ne veți proteja?”, și-a amintit Trump în timpul mitingului. “Am spus: ‘Nu ați plătit. Sunteți în întârziere’. El a spus: ‘Da, să spunem că s-a întâmplat asta’. Nu, nu v-aș proteja. De fapt, i-aș încuraja să facă ce naiba vor”.

Într-un gest rar, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a răspuns afirmațiilor lui Trump, precizând că acestea “subminează securitatea Alianței” și expun “soldații americani și europeni la un risc sporit”.

Favorit la învestitura republicană, Trump a fost întrebat recent de către prezentatorii unei intervenţii în direct la Fox News despre poziţia sa faţă de NATO, o întrebare care a urmat dezvăluirii apărute că el le-ar fi spus unor înalţi oficiali europeni, pe când era preşedinte, că SUA nu vor ajuta niciodată Europa dacă va fi atacată.

El a precizat că va condiționa angajamentul față de NATO de modul cum europenii vor trata SUA, subliniind că aliații occidentali au profitat de Statele Unite.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, politician veteran al Europei, către republicanii din SUA care blochează ajutorul pentru Ucraina: Ronald Reagan se răsucește în mormânt. Să vă fie rușine

Published

on

© European Union 2024

Premierul polonez, Donald Tusk, un veteran al politicii europene, a adresat o mustrare publică dură republicanilor americani, care continuă să blocheze ajutorul militar al Statelor Unite pentru Ucraina.

Într-o postare pe rețelele de socializare publicată joi dimineață, le-a reamintit republicanilor de spiritul lui Ronald Reagan, președintele republican care a contribuit decisiv la încheierea Războiului Rece și eliberarea țărilor din Europa Centrală și de Est de sub regimurile comuniste.

Stimați senatori republicani din America. Ronald Reagan, care a ajutat milioane dintre noi să ne recâștigăm libertatea și independența, trebuie să se răsucească astăzi în mormânt. Să vă fie rușine“, a scris Tusk, pe X.

Critica neobișnuit de puternică a politicienilor din cel mai important partener bilateral de securitate al Varșoviei a venit după ce Senatul american a blocat un proiect de lege bipartizan de 118 miliarde de dolari privind frontiera dintre SUA și Mexic și Ucraina.

Proiectul de lege ar fi trebuit să ofere 60 de miliarde de dolari în asistență militară pentru Kiev.

Tusk este unul dintre politicienii veterani ai Europei, după ce a fost prim-ministru al Poloniei din 2007 până în 2014, președinte al Consiliului European din 2014 până în 2019 și președinte al Partidului Popular European din 2019 până în 2022, înainte de a reveni la funcția de prim-ministru la sfârșitul anului trecut.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

NATO4 hours ago

Kaja Kallas anunță că Estonia a neutralizat o “operațiune hibridă a serviciilor de securitate ale Rusiei” pe teritoriul acestei țări NATO și UE

INTERNAȚIONAL4 hours ago

MAE: Ambasadorul României la Moscova a depus flori la memorialul dedicat lui Navalnîi, România fiind alături de toți oamenii din Rusia care tânjesc după democrație și libertate

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Denys Shmyhal consideră că nu este loc de ”oboseală” într-un ”război existențial” și este convins că Occidentul va continua să sprijine Ucraina: Nu poți fi obosit atunci când lupți pentru viitorul tău

ROMÂNIA5 hours ago

Proiectul-pilot DigiTEL Green: Stația electrică de la Mostiștea va fi digitalizată și modernizată cu 48 milioane de euro prin Fondul pentru Modernizare

ROMÂNIA6 hours ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, le mulțumește ”românilor din Spania pentru tot ce fac pentru țara lor, chiar și de la distanță”: România a ajuns mai cunoscută și mai apreciată în Spania datorită vouă

U.E.6 hours ago

Nouă tranșă de ajutor umanitar al UE în valoare de 83 milioane de euro pentru Ucraina și Republica Moldova

ENGLISH6 hours ago

Marcel Ciolacu underlines the importance of the European elections on 9 June: I want to live in a free Romania and a free Europe. These elections will be about principles, defending values, and the rule of law

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Grupul independent de experți privind viitorul politicii de coeziune propune zece recomandări pentru maximizarea eficacității și impactului politicii de coeziune astfel încât nimeni să nu rămână în urmă

U.E.6 hours ago

Noi norme adoptate la Bruxelles pentru a consolida drepturile consumatorilor în contextul tranziției ecologice

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA8 hours ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA1 day ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA5 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, despre discuții cu cancelarul Austriei la Congresul PPE privind aderarea completă la Schengen: Este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment

Trending