Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Start pentru negocieri: Liderii europeni discută vineri planul de 1.850 de miliarde de euro pentru redresarea Europei

Published

on

© European Union

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea European se reunesc vineri, în regim de videoconferință, pentru a da startul negocierilor la nivel înalt privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro consacrat redresării economice europene post-coronavirus. Înlocuitor al Consiliului European de vară, video-summitul din 19 iunie va reprezenta primul schimb de opinii între Angela Merkel, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni privind planul Next Generation EU de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană și noua versiune a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 care se ridică la 1.100 de miliarde de euro. Înaintea summitului virtual, președintele Klaus Iohannis a avut o discuție telefonică cu Charles Michel, șeful statului pledând pentru ca România să primească mai multe fonduri decât cele 45,6 de miliarde de euro alocate în ultimii șapte ani.

Liderii UE trebuie să rezolve litigiile privind dimensiunea și durata pachetului de recuperare europeană, precum și modul în care finanțarea ar trebui alocată și supravegheată, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o scrisoare adresată șefilor de stat sau de guvern.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus la 27 mai, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit Ursulei von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

În scrisoarea trimisă liderilor, Michel consideră că a apărut un consens potrivit căruia “răspunsul ar trebui să fie finanțat prin împrumuturile obținute de Comisie de pe piețele financiare” și că “efortul nostru ar trebui să fie orientat către sectoarele și zonele geografice ale Europei cele mai afectate”. Cu toate acestea, șeful Consiliului European a subliniat că mai multe probleme rămân nerezolvate și vor trebui debătute.

Elemente rămase în discuție includ “dimensiunea și durata diferitelor instrumente ale Planului de recuperare”, precum și “cel mai bun mod de a aloca asistența și emiterea de împrumuturi și subvenții” și “întrebări referitoare la condiționalitate și guvernanță”, a mai scris Charles Michel.

Liderii sunt, de asemenea, indeciși cu privire la dimensiunea și conținutul bugetului multianual 2021-2027, modul în care acesta va fi finanțat și dacă anumite țări ar primi reduceri la contribuțiile lor, a mai subliniat acesta.

“Scopul nostru final este să ajungem la un acord cât mai curând posibil”, a mai scris Michel în scrisoarea sa, subliniind că “mai sunt încă destul de multe de făcut pentru un acord, așa că va trebui să muncim din greu în zilele și săptămânile următoare“.

Potrivit Comisiei Europene, este necesar ca în cadrul Consiliului European, până în iulie, să se ajungă rapid la un acord politic cu privire la instrumentul Next Generation EU și la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027, pentru a da un nou dinamism redresării și a oferi UE un instrument solid de relansare a economiei și de construire a viitorului. Cu toate acestea, unii oficiali spun că este posibil ca câteva săptămâni să nu fie suficiente pentru a aborda propunerea complexă.

Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație. De altfel, Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

În ce privește statele membre, Italia și Spania, principalele țări beneficiare ale planului de redresare economică propus de Comisia Europeană, au salutat pachetul financiar prezentat de șefa executivului european Ursula von der Leyen.

Planul gigantic, care trebuie negociat și aprobat de cele 27 de state membre în unanimitate, a fost primit în termeni pozitivi și la Paris sau Berlin, însă statele recunoscute pentru rigorile lor bugetare – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – preferă o redresare economică bazată exclusiv pe împrumuturi și nu pe subvenții bugetare, fapt care anticipează tratative îndelungate, deși instrumentele de finanțare ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021. Între timp, cancelarul german Angela Merkel, care se pregătește de preluarea președinției Consiliului UE la 1 iulie, a recunoscut că aprobarea acestei inițiativa va lua timp și nu va putea fi finalizată la summitul liderilor europeni anunțat și programat pentru data de 19 iunie de președintele Consiliului European, Charles Michel.

De la București, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România se pregăteşte să atragă “fonduri europene substanţiale”, făcând referire la propunerea Comisiei Europene de 1.850 de miliarde de euro, din care România ar urma să benefiecieze de o sumă între 31,2 și 33 de miliarde de euro din instrumentul de recuperare economică ce va fi creat, această finanțare adăugându-se celor peste 40 de miliarde de euro care ar trebui să revină țării noastre din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Anterior, președintele Klaus Iohannis a avut o discuție telefonică cu cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, în care a solicitat creșterea alocărilor bugetare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună.

Planul propus de Comisia Europeană și Cadrul Financiar Multianual, care trebuie aprobate de Consiliul European și de Parlamentul European pentru a intra în vigoare la 1 ianuarie 2021, reprezintă răspunsul pe care UE încearcă să-l furnizeze la criza economică asociată pandemiei de coronavirus și care este estimată să genereze o contracție de proporții istorice a economiei europene de peste 7,5%.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

COVID-19: Summitul liderilor europeni din 24-25 septembrie, amânat de Charles Michel. Președintele Consiliului European a intrat în izolare

Published

on

© Administrația Pezidențială

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a decis marți amânarea summitului special al liderilor europeni după ce un ofițer de securitate din echipa sa a fost testat pozitiv cu COVID-19, iar Michel a fost nevoit să intre în auto-izolare.

Anunțul a fost făcut de purtătorul său de cuvânt, Barend Leyts, într-o serie de mesaje pe Twitter.

“Președintele Consiliului European a decis să amâne reuniunea Consiliului European special, care era planificată pentru 24-25 septembrie pentru 1-2 octombrie. Președintele Consiliului European a fost înștiințat astăzi că un ofițer de securitate, cu care s-a aflat în contact la începutul săptămânii trecute, a fost testat pozitiv cu COVID-19”, a spus Leyts.

Purtătorul de cuvânt a subliniat că Michel este testat în mod regulat și că rezultatul testului de luni a fost negativ. “Respectând legislația belgiană, el a intrat astăzi în carantină”, a continuat Leyts.

Summitul Consiliului European din 24-25 septembrie urma să fie consacrat relațiilor externe ale Uniunii Europene, îndeosebi răspunsul european la situația din Belarus, criza din estul Mării Mediterane, otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi, situația din vecinătatea sudică a UE, precum și relațiile dintre UE și China.

Mai mult, miniștrii afacerilor externe din țările UE au amânat pentru Consiliul European al șefilor de stat sau de guvern o decizie privind instituirea de sancțiuni la adresa regimului autoritar de la Minsk, după ce nu au reușit să întrunească unanimitatea la reuniunea de luni.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

Published

on

©United Nations

Suntem responsabili unii pentru ceilalți iar criza COVID-19 ne-a reamintit ceea ce este esențial: integritatea și demnitatea fiecărei ființe umane, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel, cu ocazia marcării a 75 de ani de la crearea Națiunilor Unite, parafrazându-l pe fostul secretar general al ONU, Kofi Annan, care ”a lăsat o moștenire remarcabilă privind lupta pentru valorile universale”.

”Bunăstarea colectivă și individuală trebuie să fie întotdeauna busola noastră. Nu împărtășim cu toții aceeași istorie, obiceiuri, cultură. Dialogul și cooperarea necesită efort susținut, evitând capcanele neînțelegerii, exersând răbdarea, învățând unii de la alții. Acest lucru necesită respect și tenacitate”, a mai spus oficialul european, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Făcând un exercițiu de imaginație într-un apel la responsabilitate și efort comun pentru oferirea unui răspuns la provocările actuale și viitoare precum ”schimbările climatice, dezvoltare sustenabilă și obținerea pășii și securității”, Charles Michel s-a întrebat cum va arăta lumea în 2095, peste alți 75 de ani.

”Ca orice părinte, doresc ce este mai bun pentru copiii mei. Permiteți-mi să îmi imaginez cum va fi viața lor. Lucie va avea 76 de ani, probabil nepoți, va fi lucrat deja pe trei continente. Sau poate va fi fost asistentă medicală, sau artist, sau va fi avut o nouă meserie care încă nu există. Vreau să îmi imaginez cum va arăta lumea în care Lucie și sora sa, Jeanne, și fratele său, Maximilien, vor trăi: 11 miliarde de oameni, care probabil vor trăi în mega-orașe. Doar dacă explorarea spațiului nu va fi deschis noi orizonturi. Probabil că descoperirile privind capacitățile neexplorate ale creierului uman vor fi deschis noi posibilități. În același timp, mă întreb. Vor fi fost conservate marile păduri? Accesul la apă va fi fost garantat sau va reprezenta o sursă de conflict care va fi dus la războaie? Va fi fost gestionată migrația determinată de schimbările climatice într-un mod uman? Dincolo de toate acestea, va fi fost demnitatea umană, libertățile personale și lupta împotriva oricărei forme de discriminare mai slabă sau mai robustă?”, s-a întrebat președintele Consiliului European, încercând să își imagineze cum va arăta lumea peste alți 75 de ani.

În acest context, Charles Michel  a mărturisit că se gândește cu fiori la cei trei copii ai săi și la toți copiii, care, peste 75 de ani, vor fi în vârstă. ”Discursurile nu sunt suficiente. Acțiunile și curajul nostru de astăzi sunt cele care le vor oferi noi oportunități pentru a-și deschide aripile”, a transmis oficialul european, completând că spiritul ”cooperării este ADN-ul pe care UE îl împarte cu ONU”.

Anul acesta, summitul de marcare a 75 de ani de la crearea Organizaţiei Națiunilor Unite se desfășoară în format virtual, ca urmare a pandemiei de coronavirus.

În sesiunea anuală a Adunării Generale a ONU, ce urmează să se desfăşoare pe parcursul unei săptămâni, vor fi difuzate discursuri video înregistrate ale liderilor planetei, alocuţiuni ce nu trebuie să depăşească 15 minute.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, declarație comună cu președinții Poloniei și Lituaniei pentru poporul din Belarus: Ne oferim sprijinul pentru reforme politice și economice

Published

on

© European Union

Președinții României, Poloniei și Lituaniei au semnat luni o declarație comună privind situația din Belarus, în care Klaus Iohannis, Andrzej Duda și Gitanas Nauseda se oferă să pună la dispoziție autorităților de la Minsk know-how pentru inițierea unor reforme politice și economice.

Cei trei șefi de stat susțin construirea unui parcurs democratic al Belarusului “printr-o conducere de stat aleasă democratic, o societate civilă liberă, prin economie de piață și prin statul de drept”.

“Oferim expertiza noastră și know-how-ul pentru parcursul de reforme politice și economice, pentru construirea de instituții independente și pentru asigurarea unui mediu unde respectul pentru drepturile omului și libertatea de expresie sunt o normă fundamentală de neclintit a societății”, se mai arată în declarația semnată de Iohannis, Duda și Nauseda, transmisă de Administrația Prezidențială către CaleaEuropeană.ro.

Totodată, cei trei lideri est-europeni subliniază că este util ca Uniunea Europeană, ca putere economică globală majoră, să propună un pachet de asistență pentru transformarea economică a Belarusului democratic. De altfel, declarația celor trei lideri vine la debutul unei săptămâni care se va încheia cu un Consiliu European special, la Bruxelles, consacrat relațiilor externe ale UE și îndeosebi situațiilor din Belarus și estul Mării Mediterane.

“Pachetul ar trebui să includă, inter alia: facilitarea comerțului cu Uniunea Europeană și asistență pentru negocierile de aderare la Organizația Mondială a Comerțului; un regim liberalizat de vize, atunci când vor fi întrunite condițiile necesare; asistență pentru diversificarea sectorului energetic și pentru securitatea energetică a Belarusului; acces la resursele financiare pentru restructurarea și lansarea economiei belaruse de tip liberal; prezență și activitate sporite ale Instituțiilor Financiare Internaționale pentru reformarea economiei belaruse și pentru sporirea investițiilor”, propun cei trei președinți.

Adresăm un apel către Comunitatea Internațională de a se alătura Uniunii Europene și Statelor sale Membre în demersul de a pregăti o agendă pozitivă pentru Belarus, împreună cu un pachet de sprijin pentru tranziția politică, economică și socială a țării.

Declarația comună semnată vine și în contextul unor eforturi particulare ale celor trei țări. Lituania i-a oferit azil Svetlanei Tihanovskaia, candidata opoziției împotriva lui Aleksandr Lukashenko, și l-a inclus pe lista națională pe președintele contestat al Belarusului, într-o mișcare coordonată cu Estonia și Letonia. În ce o privește, Polonia insistă pentru adoptarea unor sancțiuni europene și promite să adopte și sancțiuni naționale.

România, prin implicarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, a pus la dispoziție o sumă de 100.000 de euro pentru sprijinirea societății civile și a jurnalismului independent din Belarus, iar ambasadorul României la Minsk s-a numărat printre diplomații europeni care au vizitat-o acasă pe Svetlana Aleksievici, laureată a Premiului Nobel, și figură importantă în mișcarea de opoziție democratică din Belarus.

Declarația integrală:

“Noi, Președinții Lituaniei, Poloniei și României, ca state membre ale Uniunii Europene:

  • susținând ferm libertatea și promovarea principiilor democratice,
  • evidențiind că alegerile libere, corecte și transparente sunt un drept democratic fundamental al oricărei națiuni,
  • recunoscând drept legitime rezultatele alegerilor doar dacă acestea sunt organizate în conformitate cu Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și sunt monitorizate internațional,
  • admițând explicit că nimeni altcineva decât Poporul Belarusului are dreptul de a decide destinul pentru țara sa,
  • reasigurând asupra respectului nostru pentru o astfel de decizie realizată pe baze legitime,
  • înțelegând că un Belarus prosper, construit pe încredere socială și o viziune comună, este esențial pentru o Europă mai stabilă și mai sigură,

Ne declarăm voința să susținem Poporul Belarusului în construirea unui parcurs democratic, printr-o conducere de stat aleasă democratic, o societate civilă liberă, prin economie de piață și prin statul de drept;

Oferim expertiza noastră și know-how-ul pentru parcursul de reforme politice și economice, pentru construirea de instituții independente și pentru asigurarea unui mediu unde respectul pentru drepturile omului și libertatea de expresie sunt o normă fundamentală de neclintit a societății;

Credem că, în demersul de sprijinire a Poporului Belarusului, este util ca Uniunea Europeană – ca putere economică globală majoră – să propună un pachet de asistență pentru transformarea economică a Belarusului democratic. Pachetul ar trebui să includă, inter alia:

  • facilitarea comerțului cu Uniunea Europeană și asistență pentru negocierile de aderare la Organizația Mondială a Comerțului;
  • un regim liberalizat de vize, atunci când vor fi întrunite condițiile necesare;
  • asistență pentru diversificarea sectorului energetic și pentru securitatea energetică a Belarusului;
  • acces la resursele financiare pentru restructurarea și lansarea economiei belaruse de tip liberal;
  • prezență și activitate sporite ale Instituțiilor Financiare Internaționale pentru reformarea economiei belaruse și pentru sporirea investițiilor.

Adresăm un apel către Comunitatea Internațională de a se alătura Uniunii Europene și Statelor sale Membre în demersul de a pregăti o agendă pozitivă pentru Belarus, împreună cu un pachet de sprijin pentru tranziția politică, economică și socială a țării”.

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ13 hours ago

Klaus Iohannis avertizează: Dacă majorarea pensiilor cu 40% intră în vigoare, România va pierde 3 miliarde de euro fonduri europene. Este un scenariu de groază

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Deputații europeni solicită măsuri pentru reducerea decalajului digital în educație: Egalitatea de șanse trebuie să fie în centrul politicii de educație a UE

MAREA BRITANIE14 hours ago

Negociatorul-șef al UE Michel Barnier: Uniunea Europeană este hotărâtă să ajungă la un acord comercial cu Regatul Unit, dar va fi fermă

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, convorbire telefonică cu omologul din Arabia Saudită pentru extinderea dialogului politico-diplomatic și a relațiilor sectoriale

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană: Raportul european privind drogurile 2020 arată că infractorii amenință sănătatea și securitatea celor care trăiesc în Europa

U.E.16 hours ago

Migrație: Comisia Europeană înființează un grup de lucru însărcinat cu rezolvarea situației de pe insula elenă Lesbos

Dan Motreanu16 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu solicită CE mai multă transparență pentru comisioanele pe care le plătesc românii din străinătate atunci când transferă bani în România

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Studiu: Un Brexit fără un acord comercial va fi de trei ori mai scump pe termen lung decât pandemia de coronavirus pentru Regatul Unit

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Ursula von der Leyen, despre noua politică de migrație și azil a UE: Reflectă un echilibru între responsabilitate și solidaritate în rândul statelor membre

JUSTIȚIE17 hours ago

Avocatul general al CJUE: Înființarea Secției Speciale în România încalcă legislația UE. Rapoartele MCV nu sunt obligatorii, dar trebuie luate în considerare

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA7 days ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending