Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Start pentru negocieri: Liderii europeni discută vineri planul de 1.850 de miliarde de euro pentru redresarea Europei

Published

on

© European Union

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea European se reunesc vineri, în regim de videoconferință, pentru a da startul negocierilor la nivel înalt privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro consacrat redresării economice europene post-coronavirus. Înlocuitor al Consiliului European de vară, video-summitul din 19 iunie va reprezenta primul schimb de opinii între Angela Merkel, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni privind planul Next Generation EU de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană și noua versiune a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 care se ridică la 1.100 de miliarde de euro. Înaintea summitului virtual, președintele Klaus Iohannis a avut o discuție telefonică cu Charles Michel, șeful statului pledând pentru ca România să primească mai multe fonduri decât cele 45,6 de miliarde de euro alocate în ultimii șapte ani.

Liderii UE trebuie să rezolve litigiile privind dimensiunea și durata pachetului de recuperare europeană, precum și modul în care finanțarea ar trebui alocată și supravegheată, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o scrisoare adresată șefilor de stat sau de guvern.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus la 27 mai, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit Ursulei von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

În scrisoarea trimisă liderilor, Michel consideră că a apărut un consens potrivit căruia “răspunsul ar trebui să fie finanțat prin împrumuturile obținute de Comisie de pe piețele financiare” și că “efortul nostru ar trebui să fie orientat către sectoarele și zonele geografice ale Europei cele mai afectate”. Cu toate acestea, șeful Consiliului European a subliniat că mai multe probleme rămân nerezolvate și vor trebui debătute.

Elemente rămase în discuție includ “dimensiunea și durata diferitelor instrumente ale Planului de recuperare”, precum și “cel mai bun mod de a aloca asistența și emiterea de împrumuturi și subvenții” și “întrebări referitoare la condiționalitate și guvernanță”, a mai scris Charles Michel.

Liderii sunt, de asemenea, indeciși cu privire la dimensiunea și conținutul bugetului multianual 2021-2027, modul în care acesta va fi finanțat și dacă anumite țări ar primi reduceri la contribuțiile lor, a mai subliniat acesta.

“Scopul nostru final este să ajungem la un acord cât mai curând posibil”, a mai scris Michel în scrisoarea sa, subliniind că “mai sunt încă destul de multe de făcut pentru un acord, așa că va trebui să muncim din greu în zilele și săptămânile următoare“.

Potrivit Comisiei Europene, este necesar ca în cadrul Consiliului European, până în iulie, să se ajungă rapid la un acord politic cu privire la instrumentul Next Generation EU și la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027, pentru a da un nou dinamism redresării și a oferi UE un instrument solid de relansare a economiei și de construire a viitorului. Cu toate acestea, unii oficiali spun că este posibil ca câteva săptămâni să nu fie suficiente pentru a aborda propunerea complexă.

Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație. De altfel, Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

În ce privește statele membre, Italia și Spania, principalele țări beneficiare ale planului de redresare economică propus de Comisia Europeană, au salutat pachetul financiar prezentat de șefa executivului european Ursula von der Leyen.

Planul gigantic, care trebuie negociat și aprobat de cele 27 de state membre în unanimitate, a fost primit în termeni pozitivi și la Paris sau Berlin, însă statele recunoscute pentru rigorile lor bugetare – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – preferă o redresare economică bazată exclusiv pe împrumuturi și nu pe subvenții bugetare, fapt care anticipează tratative îndelungate, deși instrumentele de finanțare ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021. Între timp, cancelarul german Angela Merkel, care se pregătește de preluarea președinției Consiliului UE la 1 iulie, a recunoscut că aprobarea acestei inițiativa va lua timp și nu va putea fi finalizată la summitul liderilor europeni anunțat și programat pentru data de 19 iunie de președintele Consiliului European, Charles Michel.

De la București, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România se pregăteşte să atragă “fonduri europene substanţiale”, făcând referire la propunerea Comisiei Europene de 1.850 de miliarde de euro, din care România ar urma să benefiecieze de o sumă între 31,2 și 33 de miliarde de euro din instrumentul de recuperare economică ce va fi creat, această finanțare adăugându-se celor peste 40 de miliarde de euro care ar trebui să revină țării noastre din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Anterior, președintele Klaus Iohannis a avut o discuție telefonică cu cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, în care a solicitat creșterea alocărilor bugetare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună.

Planul propus de Comisia Europeană și Cadrul Financiar Multianual, care trebuie aprobate de Consiliul European și de Parlamentul European pentru a intra în vigoare la 1 ianuarie 2021, reprezintă răspunsul pe care UE încearcă să-l furnizeze la criza economică asociată pandemiei de coronavirus și care este estimată să genereze o contracție de proporții istorice a economiei europene de peste 7,5%.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

Published

on

© European Union, 2021

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. De asemenea, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.

“Un NATO puternic este bun atât pentru America de Nord, cât și pentru Europa, niciunii dintre noi nu putem să abordăm singuri provocările cu care ne confruntăm. Astăzi este începutul unui nou capitol”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter, subliniind pe larg într-un comunicat că “aliații NATO trebuie să fie uniți pentru a aborda consecințele asupra securității ale ascensiunii Chinei, amenințării terorismului și agresivității Rusiei”.

“Le transmit președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris cele mai bune urări, în timp ce se străduiesc să-și vindece țara și să conducă pe poporul american din pandemie. Este timpul să readucem convingerea și bunul simț și să întinerim relația noastră UE-SUA”, a afirmat și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Anterior, în plenul Parlamentului European într-o dezbatere consacrată inaugurării lui Biden, Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an.

Într-un mesaj separat, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a subliniat că “lumea are nevoie de o relație puternică între Europa și Statele Unite”.

“Europa este pregătită pentru un nou început”, a precizat și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit acesteia, care a susținut miercuri un discurs în plenul Parlamentului European, noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE se vor reuni în videoconferință pentru a dezbate situația campaniei de vaccinare, dar și un posibil certificat post-vaccinare

Published

on

© European Union, 2020

Președintele Consiliului European, Charles Michel (Renew Europe), îi invită pe șefii de stat și de guvern în data de 21 ianuarie la prima videoconferință din acest an.

Bineînțeles, liderii vor discuta despre pandemia COVID-19, desrpre noile tulpini, dar și despre campania europeană de vaccinare.

„Ratele de infectare în toată Europa și apariția de noi variante mai contagioase ale virusului justifică cea mai mare prudență. Perspectiva vaccinărilor este încurajatoare, dar trebuie să ne menținem vigilența și să continuăm abordarea de testare și urmărire, permițând în același timp mișcările transfrontaliere ale UE”, a transmis Charlea Michel.

Președintele Consiliului European își dorește o coordonare și mai bună la nivel european, astfel invitația pentru această videoconferință speră să rezolve acest lucru: „Pentru a asigura o mai bună coordonare, aș dori să facem schimb de bune practici cu privire la măsurile luate în toate statele membre și să discutăm perspectivele pentru următoarele săptămâni.”

De asemenea, Charles Michel recunoaște că cea mai mare problemă din prezent o reprezintă stocurile de vaccinuri.

„Problema noastră cea mai presantă este vaccinurile. Vestea bună este că astăzi avem acces la două vaccinuri aprobate în Uniunea Europeană și am asigurat acorduri pentru alte patru. Accelerarea vaccinării în întreaga UE este prioritatea noastră absolută. Mai întâi voi invita Comisia să ofere o stare actuală în ceea ce privește lansarea vaccinărilor, creșterea viitoarei producții și accesul echitabil la vaccinuri. Statele membre își pot împărtăși apoi experiența cu privire la implementarea campaniilor de vaccinare”, se mai arată în scrisoarea președintelui.

Certificatul de vaccinare este un alt subiect pe agenda videoconferinței: „Procesul de vaccinare deschide dezbaterea privind certificarea. Vom discuta despre adecvarea unei abordări comune a certificării, precum și, dacă este cazul, în ce circumstanțe ar putea fi utilizate certificatele.”

Potrivit scrisorii, liderii vor aborda și ajutorul pentru țările terțe privind vaccinarea.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis respinge propunerea Greciei prin care cetățenii UE să călătorească în baza unui certificat de vaccinare: Nu este un lucru bun să împărțim populația Europei în două

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți că nu este de acord cu propunerea Greciei privind impunerea la nivel european a unor certificate în baza cărora cei vaccinați împotriva COVID-19 să poată călătorii.

Grecia a propus marți un certificat de vaccinare împotriva COVID-19 valabil la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru a ușura călătoriile devastate de pandemie. Conform propunerii înaintate de premierul grec, certificatul ar putea fi utilizat la îmbarcarea în orice mijloc de transport, informează Digi24.

“Nu consider că este o idee bună. Trebuie să existe un certificat de vaccinare, dar trebuie folosit pentru motive medicale nu pentru călători. Sunt date importante pentru medicul de familie sau pentru oricine dacă persoana ajunge la urgență. Însă, să folosim aceste certficate ca să împărțim populația Europei în două nu mi se pare un lucru bun”, a declarat Klaus Iohannis, în prima sa conferință de presă din acest an, susținută la Palatul Cotroceni.

Într-o scrisoare adresată preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a propus extinderea schemei la întreg teritoriul UE. 

“Pentru ţări precum Grecia, care sunt dependente de turism, este imperativ ca această chestiune să fie rezolvată înainte de sezonul de vară”, a susținut premierul grec.

Șefii de stat și de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene se vor întâlni, în format videoconferință, în data de 21 ianuarie pentru a dezbate situația campaniei de vaccinare care a debutat în țările UE la 27 decembrie după autorizarea vaccinului produs de companiile Pfizer BioNTEch.

Până în prezent, Uniunea Europeană a acordat o autorizație de introducere pe piață pentru două vaccinuri împotriva COVID-19, Pfizer-BioNTech, autorizat la 21 decembrie 2020 și Moderna, autorizat la 6 ianuarie 2021.

Până acum, Comisia Europeană a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două milioane de doze, după cum urmează: CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane), Pfizer-BioNTech (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane). De asemenea, executivul european se află în discuții avansate și cu companiile Novavax și Valneva.

Continue Reading

Facebook

SUA9 mins ago

Administrația Biden critică sancțiunile impuse de China fostului secretarul de stat Mike Pompeo

U.E.31 mins ago

Parchetul European și Europol vor colabora pentru a combate infracțiunile care afectează interesele financiare ale UE. Laura Kövesi: Vom lupta mai bine cu cei care încearcă să fure banii cetățenilor europeni

ROMÂNIA59 mins ago

Ambasadorul George Maior, prezent la ceremonia de inaugurare a lui Joe Biden: Administrația Biden “a transmis mesaje puternice privind întărirea Parteneriatului dintre România și SUA”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Pentru a avea o rețea europeană de transport funcțională, PE vine în întâmpinarea viitoarei propuneri a Comisiei Europene privind reviziuirea liniilor directoare pentru TEN-T

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Membrii Parlamentului European solicită unitate și autonomie strategică în raportul anual privind politica externă și de securitate comună a UE

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Statele membre ale UE vor putea utiliza fonduri din pachetul REACT-EU pentru protecția socială a persoanelor defavorizate pe durata redresării post-pandemie

ROMÂNIA2 hours ago

80 de ani de la Pogromul de la București. Președintele Senatului, Anca Dragu: Un moment reprobabil din istoria țării noastre din care trebuie să învățăm că valorile și principiile democratice trebuie apărate zi de zi

NATO2 hours ago

MApN: Șase avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole și 130 de militari vin în România pentru a executa misiuni de poliție aeriană NATO la Marea Neagră

Traian Băsescu3 hours ago

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu cere UE și țărilor membre să ia măsuri de prevenire a prăbușirii construcțiilor după cutremurele din Croația

ROMÂNIA3 hours ago

Guvernul a stabilit cinci etape de parcurs în vederea actualizării Planului Național de Redresare și Reziliență. Cristian Ghinea: Avem nevoie de un efort conjugat pentru a respecta termenul de transmitere către Comisia Europeană

Dragoș Pîslaru22 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 day ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 day ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac2 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending