Connect with us

CHINA

Statele BRICS înfiinţează Noua Bancă de Dezvoltare, alternativa la FMI și Banca Mondială

Published

on

Foto: www.ibtimes.com

Foto: www.ibtimes.com

Al șaselea summit BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud), care a avut loc în Brazilia, a pus prima cărămidă la baza “Noii Bănci de Dezvoltare”, o replică la Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

Liderii Braziliei, Indiei, Chinei, Africii și Rusiei, reuniți marți în orașul brazilian Fortaleza au bifat, de asemenea, un moment important prin revenirea președintelui rus Vladimir Putin la un summit internațional, după ”expulzarea” sa din G8 de către șefii statelor celor mai industrializate, în urma crizei din Ucraina.

Semnarea unui acord pentru crearea Noii Bănci de Dezvoltare (NBD) și a unei Fundații pentru valută de rezervă a reprezentat evenimentul central al reuniunii. Acste noi organizații se vor o alternativă la Banca Mondială și la FMI, reducând influența financiară a UE și a SUA în acest domeniu, în lume, scrie Ria Novosti, potrivit activenews.ro.

”Exact aşa cum Vestul izolează Rusia în afara sistemului său economic, ca pedeapsă pentru politicile fațe de Ucraina, Rusia se implică în superstructurile financiare ale noii generaţii de grei mondiali la nivel economic“, a precizat Kremlinul, într-un comunicat.

Conform agențiilor de presă străine, sediul noii Bănci va fi în China, la Shanghai, iar primul președinte al băncii va fi indian. Miniștrilor de Finanțe din cele cinci state le va reveni misiunea de a constitui un Consiliu de administrație care va fi prezidat de Brazilia. Banca va avea și un sediu regional în Africa de Sud și nu exclude, pe viitor, să primească în rândul său și alte națiuni.

Capital inițial de 50 de miliarde

Noua Bancă de Dezvoltare va avea un capital inițial de 50 de miliarde de dolari, împărțit egal între cele cinci state fondatoare, dar va dispune și de un fond de rezervă de urgență pentru alte 100 de miliarde de dolari, care va permite să evite ”presiunile pe termen scurt în ceea ce pivește lichiditățile”, se spune în documentul semnat de liderii celor cinci state.

În timp ce ţările BRICS ar avea cote egale în cadrul băncii, fondul ar urma să ţină cont de ponderea mai mare a Chinei. Astfel, Beijingul ar urma să contribuie cu 41 de miliarde de dolari pentru capitalizarea fondului. Africa de Sud va da 5 miliarde, iar Rusia, Brazilia şi India vor contribui fiecare cu câte 18 miliarde. Împreună, ţările BRICS adăpostesc 40% din populaţia globală şi generează 20% din Produsul Intern Brut mondial.

NBD va avea scopul de a finanța mari proiecte de infrastructură comune, dar va servi și pentru gestionarea crizei financiare și în cazul fugii investitorilor străini.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CHINA

Europa de Est, curtată de China sub privirile îngrijorate ale Bruxelles-ului. Oraşul croat Dubrovnik, gazda celui de-al 8-lea summitului ”16+1”, o platformă pentru investiţiile Beijingului în Europa Centrală şi de Est

Published

on

© Guvernul României

Premierul chinez Li Keqiang se întâlnește vineri în Croația cu liderii Europei Centrale și de Est pentru a discuta teme economice, sub privirile îngrijorate ale Bruxelles-ului care a obținut săptămâna aceasta în urma summitului UE-China, desfășurat la Bruxelles pe 9 aprilie, o promisiune din partea Beijingului pentru o mai mare deschidere, anunță AFP, citat de Agerpres.

Oraşul Dubrovnik, ”perla Adriaticii”, găzduieşte cel de al 8-lea summit ”16+1”, o platformă pentru investiţiile Beijingului în 11 ţări din Europa Centrală şi de Est.

Însă această platformă este urmărită cu îngrijorare în Europa Occidentală, care se teme de o încercare a Chinei de a diviza Uniunea Europeană, lucru dezminţit de premierul Li Keqiang.

Șeful guvernului chinez descrie summitul în termeni entuziaști într-un articol publicat în principalele publicații din Croația înaitea reuniunii. ”Atunci când aducem laolaltă 17 ţări de toate culorile, obţinem ceva mai mult decât un curcubeu. Dacă construim un pod între Asia şi Europa vom pune la punct o cooperare frumoasă în viitor”, susţine Li Keqiang.

Europa de Est este o componentă esenţială a proiectului chinez vizând ”un nou drum al mătăsii”. Acest proiect faraonic lansat de Beijing în 2013 prevede investiţii de peste 1.000 de miliarde dolari în infrastructurile rutiere, feroviare şi maritime pentru a facilita exporturile chineze.

Unele state europene, precum Franța și Germania, sunt îngrijorate de proiectul unui nou drum al mătăsii, mai ales după ce Italia a devenit primul membru a G7 care se alătură acestei inițiative.

De altfel, o îngrijorare privind practicile Chinei a fost exprimată și de comisarul european pentru Buget, Gunther Oettinger, care a avertizat la 8 aprilie că Beijingul profită din plin de blocajul provocat de Brexit.

”Europa este paralizată”, a declarat politicianul conservator german în cotidianul Welt. UE este ocupată de peste doi ani cu problema ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar. ”Aceasta costă timp şi eforturi, nervi şi bani”, a afirmat Oettinger.

”Cel mai mare câștigător este China. Chinezii își pot avansa strategia peste tot în lume fără a fi perturbați, profitând de oportunitățile pe care Europa le ratează pentru că este atât de preocupată de sine”, a completat înaltul oficial european.

China a anunţat deja o linie de credit de 10 miliarde de dolari şi un fond de investiţii de trei miliarde dolari pentru cele 16 state din Europa Centrală şi de Est ai căror reprezentanţi se întâlnesc vineri cu Li Keqiang. Însă până acum bilanţul este unul mixt, anumite proiecte sunt în curs de construcţie însă investiţiile promise au fost amânate sau chiar anulate. De exemplu, construcţia unei căi ferate de mare viteză între Belgrad şi Budapesta tocmai a început în Serbia, la cinci ani de la anunţarea proiectului.

Summitul ”16+1” vine la doar trei zile după ce premierul Li Keqiang s-a întâlnit la 9 aprilie cu oficialii europeni, întrevedere în urma căreia cele două părți și-au asumat angajamentul de a a consolida dimensiunea relațiilor comerciale și de investiții a parteneriatului lor strategic cuprinzător în baza unei cooperări strânse reciproc avantajoase, cu garantarea respectării normelor internaționale.

Potrivit cifrelor furnizate de Comisia Europeană, în 2018 China a fost cel mai mare exportator în UE şi totodată a doua destinaţie pentru exporturile de produse europene. Balanţa comercială este înclinată semnificativ în favoarea Chinei care realizează un excedent de 184 miliarde euro.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă participă, joi şi vineri, la Summitul şefilor de guvern ai formatului cooperării ”16+1” / Europa Centrală şi de Est – R. P. Chineză, care se desfăşoară la Dubrovnik, Croaţia. Din delegaţia oficială a României fac parte viceprim-ministrul Viorel Ştefan, ministrul pentru Mediul de afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, şi şeful Cancelariei prim-ministrului, Costin Mihalache.

Continue Reading

CHINA

Liderii europeni sprijină implicarea Uniunii Europene în inițiativa Chinei pentru un nou ”drum al mătăsii”, care să presupună ”o agendă comună”

Published

on

Importanți lideri europeni sprijină implicarea Uniunii Europene și a membrilor săi în inițiativa Chinei privind ”noul drum al mătăsii”, însă o astfel de implicare necesită o ”agendă comună”, informează marți DPA, citat de Agerpres.

După întâlnirea de la Palatul Elysee dintre președintele Chinei Xi Jinping și președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, liderul francez a declarat că implicarea în proiectul comun de infrastructură al Chinei și Europei, precum și cu alte zone din Asia, va avea nevoie de ”o agendă comună” care să includă angajamente privind climatul, sănătatea și politicile educaționale, dar și o ”agendă de stabilitate financiară pentru toate țările terțe implicate în această inițiativă”.


Noul ,,Drum al Mătăsii” implică o serie de finanțări chineze pentru proiecte majore de infrastructură din întreaga lume, în încercarea de a accelera intrarea mărfurilor chinezești pe piețele globale.

”Aş dori ca investiţiile să nu fie exclusiv chineze, ci şi să aducă beneficiu europenilor, beneficiu ţărilor de tranzit”, a declarat, la rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cel care la 9 aprilie va fi una dintre gazdele summitului UE-China.

”Noi, ca europeni, dorim să jucăm un rol activ (n.r. în această inițiativă)”, a declarat Merkel după întrevedere, informează Reuters.

”Franţa şi alte ţări din lume sunt binevenite în construcţia acestei iniţiative”, a spus Xi după discuţiile cvadrilaterale la care a participat şi Angela Merkel, potrivit căreia, chiar dacă mai sunt îngrijorări în ceea ce priveşte reciprocitatea, iniţiativa a permis ”o foarte, foarte bună reflecţie asupra modului în care noi depindem unul de celălalt”.


Miza reuniunii de marţi, desfășurată înainte de viitorul summit UE-China, programat pentru 9 aprilie, ce va avea loc la Bruxelles, a fost una cu caracter ambivalent pentru continetul european: de a se poziţiona în faţa Chinei ca un interlocutor credibil în încercarea de a o convinge să-şi canalizeze ambiţiile economice şi diplomatice spre regulile multilateralismului, iar, pe de altă parte, să încerce să unifice o Europă divizată în faţa apetitului Beijingului, pe care Comisia Europeană îl califică drept ”un rival sistemic”.

De altfel, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a oferit asigurări marți că termenul ”rival sistemic” atribuit Chinei este un compliment. ”Da, este adevărat: suntem parteneri strategici, suntem competitori interesaţi în performanţa celuilalt şi suntem rivali. Am aflat că în unele cercuri chineze expresia potrivit căreia noi am fi rivalii Chinei nu este plăcută. Este un compliment”, a spus Juncker.

Intenția Europei de a avea o poziție comună cu privire la China a devenit din în ce în mai dificil de pus în practică după ce sâmbătă Italia, membru al G7, a devenit primul stat occidental important care susține inițiativa Beijingului pentru un nou ”Drum al Mătăsii”.

Apropierea dintre cele două state a alarmat aliații europeni ai Italiei, aceștia considerând că este o eroare strategică ce îi va conferi Chinei și mai multă influență strategică și geopolitică.

O dovadă că Uniunea Europeană dorește să înăsprească condițiile privind accesul întreprinderilor chineze stă în faptul că Bruxelles-ul este pe cale să introducă un sistem de monitorizare a investițiilor străine, în special a celor care au un impact asupra infrastructurii și tehnologiei strategice. De asemenea, Uniunea Europeană a cerut liderilor statelor membre să sprijine planul de a limita accesul la licitațiile publice.

Continue Reading

CHINA

”Franța va face știință pe Lună”. Parisul și Beijingul au semnat un ”acord istoric” de cooperare spațială: Vom ajunge pe Lună odată cu China

Published

on

Franța și China au semant luni la Paris un acord de cooperare spațială ce prevede includirea unor instrumente științifice franceze la bordul sondei chineze Chang’e-6, a cărui măsură spre Lună este prevăzută pentru anii 2023-2024, anu anunțat reprezentanții agenției spațiale franceze (CNES), citați de AFP, informează Agerpres.

Franţa va ajunge pe Lună odată cu China”, s-a felicitat Jean-Yves Le Gall, preşedintele CNES, care a semnat această scrisoare de intenţie cu Zhang Jianhua, vice-administratorul agenţiei spaţiale chineze (CNSA), la Palatul Elysee, în prezenţa preşedinţilor Emmanuel Macron şi Xi Jinping. După părerea oficialului francez, noul contract reprezintă ”un acord istoric”.


”Vom îmbarca o cantitate de 15 kilograme de experimente la bordul viitoarei misiuni Chang’e-6, care va pleca într-o misiune de recoltare a unor eşantioane lunare în 2023-2024”, a precizat pentru AFP directorul CNES – Centrul Naţional de Studii Spaţiale din Franţa.

”Vom trimite în spaţiu o cameră foto-video, un analizator, vom realiza analize chimice ale mineralelor lunare”, a detaliat el.

Franţa va face ştiinţă pe Lună şi nu am mai făcut niciodată acest lucru până acum. Este vorba cu adevărat despre o mare premieră”, a adăugat directorul CNES.

China desfăşoară un program lunar foarte ambiţios. Această ţară a reuşit o premieră mondială la începutul lunii ianuarie, când un vehicul spaţial al său, Chang’e-4, a reuşit să se plaseze cu succes pe faţa nevăzută a Lunii.

Misiunea Chang’e-5 are scopul de a colecta eşantioane lunare şi de a le aduce apoi pe Terra. Misiunea Chang’e-6 va fi la rândul ei o misiune ce vizează aducerea pe Pământ a unor mostre prelevate de pe Lună.

”Încă o dată, confirmăm prin acest acord că Franţa este ţara din lume care deţine cele mai multe cooperări spaţiale cu China”, a declarat Jean-Yves Le Gall.

Acordul semnat de CNES şi CNSA (China National Space Administration) prevede şi consolidarea cooperării celor două ţări în domeniul luptei împotriva modificărilor climatice.

Cele două agenţii au început să organizeze viitoarea lor misiune comună de monitorizare a Terrei, axată pe salinitatea oceanelor şi umiditatea solurilor, au precizat reprezentanţii CNES într-un comunicat.

În octombrie 2018, China a lansat un satelit oceanografic, CFOSat, construit în colaborare cu Franţa, pentru a observa interacţiunile dintre atmosferă şi ocean, dintre vânturi şi valuri. Datele obţinute de CFOSat vor deveni disponibile pentru comunitatea ştiinţifică internaţională în mai 2019, a precizat CNES.

China şi Franţa pregătesc şi o misiune în domeniul astronomiei, SVOM, ce vizează detectarea exploziilor de raze gamma, fenomenele care generează cele mai mari cantităţi de energie în Univers. Lansarea acestei misiuni este prevăzută pentru 2021.

Franța și China au semnat acorduri

China și Franța au semnat luni mai multe acorduri, inclusiv acorduri privind energia nucleară, schimburi culturale și energie curată. Beijing-ul și-a asumat angajamentul de a cumpăra 290 de aeronave Airbus A320 și 10 aeronave A350 de la producătorul european de avioane Airbus, informează Deutsche Welle.

Contractul, care implica inițial achiziționarea a 184 de avioane A320 pentru 13 companii aeriene din China, a fost anunțat prima oară în timpul vizitei de stat al lui Emmanuel Macron la Beijing, în ianuarie 2018.

Toate exporturile, inclusiv un acord care implică exporturi franceze de pui congelat, se ridică la suma totală de aproximativ 40 de miliarde de dolari.

China și Europa ar trebui să aibă o relație economică și comercială ”construită pe un cadru echitabil și echilibrat”, a spus Macron.

În pofida diferitelor fricțiuni, Franța cochetează cu ideea de a transforma Beijingul într-un partener de încredere, poziție care vine pe fondul politicii izolaționiste a Statelor Unite, promovate de Donald Trump sub sloganul ”America First”.

Un summit UE-China va avea loc pe data de 9 aprilie, la Bruxelles.

Astăzi, la Paris, președintele francez Emmanuel Macron, împreună cu cancelarul german Angela Merkel și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-au întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping, în încercarea de a-i prezenta o comunitate europeană unită în marile dosare internaționale.

Miza reuniunii care a avut loc astăzi a avut o importanță bivalentă pentru continentul european: de a se poziţiona în faţa Chinei ca un interlocutor credibil în încercarea de a o convinge să-şi canalizeze ambiţiile economice şi diplomatice spre regulile multilateralismului, iar, pe de altă parte, să încerce să unifice o Europă divizată în faţa apetitului Beijingului.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending