Connect with us

U.E.

Statele din Balcanii de Vest își reconfirmă angajamentul rămânerii pe calea europeană, în ciuda deciziei UE de a nu începe negocierile pentru aderare cu Albania și Macedonia de Nord

Published

on

© European Union

Statele din Balcanii de Vest și-au reconfirmat joi aspirațiile europene și angajamentul ferm față de reformele pe care la implică, în ciuda deciziei Consiliului European de a nu deschide negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, se arată într-un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă. 

Federica Mogherini, înaltul reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate / vicepreședinte al Comisiei Europene, i-a găzduit marți la Bruxelles pe liderii statelor partenere din Balcanii de Vest în cadrul unei cine de lucru.

Înaltul Reprezentant și liderii din Balcanii de Vest au făcut schimb de opinii cu privire la relațiile dintre UE și Balcanii de Vest și evoluțiile din regiune. De asemenea, aceștia și-au exprimat regretul pentru decizia Consiliului European de a nu deschide negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania și au convenit că integrarea UE în Balcanii de Vest continuă să fie un obiectiv strategic esențial, în interesul comun al Uniunii Europene și al regiunii. În acest context, Înaltul Reprezentant și liderii din Balcanii de Vest au discutat despre ce s-a realizat și s-a obținut în ultimii cinci ani. De asemenea, au reflectat asupra provocărilor comune. 

La summitul UE, din 17-18 octombrie, președintele francez, Emmanuel Macron, a fost vârful de lance care a suplberat speranțele Albaniei și Macedoniei de Nord pentru începerea negocierilor de aderare. Pentru refuzul Albaniei i s-au alăturat Danemarca și Olanda, însă în ceea ce privește Macedonia de Nord, doar Franța și-a exprimat dreptul de veto.

© European Union

Pentru demararea negocierilor de aderare la UE cu un stat terț, este nevoie de unanimitate în Consiliul European, lucru care nu a fost posibil în urmă cu două săptămâni.

În cadrul unei conferințe de presă, președintele Macron a spus că procesul de aderare trebuie reformat: ,,Aceasta este o dispută despre viziune”, a spus el. ,,Normele de extindere au nevoie de reformă. Nu trebuie să deschidem discuțiile de aderare cu Macedonia de Nord înainte de Albania – trebuie să existe o majoritate pentru discuții cu ambele, împreună. Ar trebui să facem mai mult pentru a ajuta aceste țări să se dezvolte, nu doar să ne luăm angajamente”, a declarat acesta, citat de BBC

Înainte de a începe discuțiile privind aderarea la UE, potențialii noi membri ai blocului trebuie să realizeze o serie de reforme în domenii precum politica economică, drepturile omului, măsurile anticorupție și statul de drept. În acest sens, Comisia Europeană a declarat, în mai, că Albania și Macedonia de Nord au înregistrat progrese suficiente. Ambele țări au în prezent statutul de „candidat” pentru aderare la UE.

Este important de menționat că, în contextul blocării începerii procesului de negocieri pentru aderare prin veto-ul Franței, Albania și Macedonia de Nord au primit vineri invitația de a adera la Uniunea Economică Eurasiatică (EEU). Invitația a fost adresată de către reprezentantul permanent al Rusiei la UE, Vladimir Chizhov, în cadrul Forului Economic Eurasiatic din Verona, Italia, relatează agenția IBNA.

,,Albania și Macedonia de Nord vor găsi mai multă înțelegere în EEU decât în UE„, a punctat diplomatul rus.

Cu toate acestea, partenerii din Balcanii de Vest și-au confirmat din nou aseară angajamentul ferm față de perspectiva UE, față de reformele pe care le implică, în primul rând pentru beneficiul cetățenilor lor, precum și pentru cooperarea regională și relațiile bune de vecinătate.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Premierul Poloniei ignoră penalitățile impuse de CJUE și anunță că activitatea minei Turów nu va fi oprită

Published

on

© Kancelaria Premiera - Twitter

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, consideră că decizia Curții de Justiție a UE privind penalitățile impuse Poloniei pentru activitatea din mina Turów este „total greșită” și anunță că exploatarea la suprafaţă a lignitului de la mina Turów şi operarea centralei energetice vor continua, relatează Reuters și Agerpres.

„Decizia este total greşită, nu intenţionăm să oprim operaţiunile de la mina Turow şi de la centrala energetică”, a declarat oficialul polonez.

Curtea de Justiție a UE a nunțat ieri că Polonia este obligată să plătească Comisiei Europene o penalitate zilnică de 500.000 de euro, deoarece nu și-a încetat activitățile de extracție a lignitului la mina Turów.

Mina cu carieră deschisă de la Turow este situată pe teritoriul polonez, aproape de granițele Cehiei și ale Germaniei. În conformitate cu o lege poloneză din 2008, valabilitatea unei concesiuni miniere de lignit poate fi prelungită o singură dată pentru o perioadă de șase ani, fără nicio evaluare a impactului asupra mediului, în cazul în care această prelungire este motivată de gestionarea rațională a zăcământului fără a extinde domeniul de aplicare al concesiunii.

La 24 octombrie 2019, operatorul a depus o cerere de prelungire a concesiunii respective cu șase ani, iar pe 21 ianuarie 2020, directorul regional pentru protecția mediului din Wrocław a adoptat decizia privind condițiile de mediu pentru proiectul referitor la continuarea exploatării zăcământului de lignit de la Turów până în 2044 (“decizia EIA”). La 24 ianuarie 2020, operatorul a anexat la decizia EIA din 2019, cererea de prelungire a concesiunii miniere, printr-o decizie din 20 martie 2020, ministrul climei a acordat permisiunea pentru exploatarea lignitului până în 2026.

Prin acordarea acestei autorizații, Polonia a încălcat dreptul UE în mai multe privințe. Republica Cehă a sesizat Comisia Europeană la 30 septembrie 2020, iar la 17 decembrie 2020, Comisia a emis un aviz motivat în care a criticat Polonia pentru mai multe încălcări ale dreptului Uniunii. În special, Comisia a considerat că, prin adoptarea unei măsuri care permitea o prelungire cu șase ani a unei autorizații de exploatare a lignitului fără a efectua o evaluare a impactului asupra mediului, Polonia a încălcat Directiva privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului. Considerând că Polonia a încălcat dreptul UE, Republica Cehă a introdus o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor la Curtea de Justiție a Uniunii Europene la 26 februarie 2021.

Astfel, Republica Cehă a solicitat Curții, în cadrul unei proceduri provizorii, să dispună imediat Poloniei să să înceteze activitățile de extracție a lignitului în mina Turów. Prin ordonanța sa din 21 mai 2021 6 (denumită în continuare “ordonanța de urgență”), vicepreședintele Curții a admis cererea Republicii Cehe până la pronunțarea hotărârii definitive. Considerând că Polonia nu și-a îndeplinit obligațiile care îi reveneau în temeiul acestei ordonanțe, Republica Cehă a formulat, la 7 iunie 2021, o cerere prin care a solicitat obligarea Poloniei la plata unei penalități cu titlu cominatoriu zilnice de 5 000 000 de euro către bugetul UE pentru neîndeplinirea obligațiilor sale. Polonia, pentru partea sa, a formulat o cerere prin care a solicitat anularea ordonanței provizorii. 

Prin ordonanța de luni, 20 septembrie, vicepreședintele Curții, Rosario Silva de Lapuerta, a respins cererea Poloniei și a obligat acest statul membru să plătească Comisiei o penalitate cu titlu de penalitate cu titlu cominatoriu de 500.000 de euro pe zi, de la data notificării acestei ordonanțe Poloniei și până la data la care statul membru se conformează ordonanței provizorii.

În primul rând, în ceea ce privește cererea Poloniei de anulare a ordonanței provizorii ca urmare a unei modificări a circumstanțelor, vicepreședintele subiniază că argumentele prezentate de Polonia în sprijinul cererii sale sunt, în esență, o simplă repetare sau o dezvoltare a argumentelor invocate de către statul membru în observațiile sale scrise cu privire la cererea de măsuri provizorii formulată de către Cehia la 26 februarie 2021.

În al doilea rând, în ceea ce privește cererea Republicii Cehe de plată a unei penalități cu titlu cominatoriu, vicepreședintele observă că articolul 279 din TFUE conferă Curții competența de a prevedea orice măsură provizorie pe care o consideră necesară pentru a se asigura că decizia finală este pe deplin eficientă. O astfel de măsură poate implica, printre altele, prevederea unei penalități cu titlu cominatoriu în cazul în care o ordonanță adresată unei părți nu este respectată de partea în cauză.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UNGA: Președinta Comisiei Europene le-a cerut liderilor lumii să-și sporească cu cel puțin 100 mld. de dolari contribuțiile pentru tranziția climatică

Published

on

© European Union, 2021 Copyright/Source: EC - Audiovisual Service

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut luni, 20 septembrie, apel la liderii mondiali să intensifice finanțarea pentru climă pentru a sprijini țările cele mai vulnerabile în această tranziție, cu cel puțin 100 de miliarde de dolari. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a participat la masa rotundă informală a liderilor privind acțiunea pentru climă, alături de președintele Consiliului European, Charles Michel. Masa rotundă, organizată în marja Adunării Generale a Națiunilor Unite, a fost o oportunitate de a solicita mai multe acțiuni la nivel mondial și de a aborda lacunele în acțiunile urgente privind atenuarea schimbărilor climatice, finanțarea și adaptarea la schimbările climatice.

„Trebuie să creștem finanțarea pentru climă pentru a sprijini cele mai vulnerabile state în tranziția ecologică cu cel puțin 100 miliarde de dolari. Echipa Europa contribuie cu mai mult de 25 miliarde de dolari pe an. Și vom face mai mult. Toate economiile mari trebuie să-și crească contribuția”, a spus Ursula von der Leyen, potrivit unei postări pe Twitter.

 

În discursul privind Starea Uniunii din 15 septembrie, aceasta a reamintit că guvernele din întreaga lume s-au angajat să pună la dispoziție 100 de miliarde de dolari pe an până în 2025 la summit-urile anterioare pentru climă, din Mexic și din Paris, însă neparticiparea financiară din partea tuturor țărilor face imposibilă atingerea acestui obiectiv mondial. Tot atunci, von der Leyen a menționat că Executivul European va propune „să punem la dispoziție o sumă suplimentară de 4 miliarde de euro până în 2027 pentru finanțarea acțiunilor climatice”, dar și ca speră ca „și Statele Unite și partenerii noștri să își majoreze contribuția”, a adăugat aceasta. 

Citiți și Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

von der Leyen este de părere că „acoperirea, împreună cu SUA, a deficitul de finanțare existent în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, va trimite un semnal puternic întregii lumi”, dar va afirma și poziția de lider mondial a UE în domeniul acțiunilor climatice.

„Conferința COP26 de la Glasgow va fi un moment al adevărului pentru comunitatea mondială.  Acoperirea acestui deficit de finanțare va spori șansele de reușită ale Conferinței”, a mai spus șefa Comisiei Europene, pe acest subiect. 

UE rămâne în fruntea eforturilor globale prin angajamentul său de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Eugen Tomac privind situația comunității românești din Serbia: Răspunsul este încurajator, dar nu suficient

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac anunță că Executivul European i-a răspuns la interpelarea sa privind situația comunității românești din Serbia.

„Răspunsul Comisiei Europene la interpelarea mea este încurajator, dar nu suficient. În calitate de membru al delegației UE-Serbia voi solicita în mod constant să îmi fie prezentat stadiul negocierilor la capitolul Sistemul judiciar și drepturile fundamentale, precum și evoluția implementării planului de acțiune pentru exercitarea drepturilor minorităților naționale. România este țara mamă a tuturor românilor și avem obligația să utilizăm toate instrumentele democratice pentru a ne apăra conaționalii”, a scris deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Eugen Tomac a solicitat Comisiei Europene o implicare mai aplicată în procesul de negociere cu Belgradul în ceea ce privește situația minorității românești, aceasta fiind în continuare profund discriminată: „Este inacceptabil ca un stat care are pretenția de a adera la Uniunea Europeană să încalce flagrant și cât se poate de conștient drepturile românilor (vlahi). Acestora le este refuzat, în mod revoltător, dreptul la școală, Biserică și presă în limba română”, a mai adăugat acesta.

„Serbia trebuie să fie parte a UE, dar pentru asta este esențial să aibă un comportament de stat european și să acorde aceleași drepturi pe care și țara noastră le oferă minorității sârbe.În curând, românii de Serbia vor avea posibilitatea să-i informeze direct pe oficialii europeni despre situația comunității”, a conchis europarlamentarul român.

 

Citiți și: Eugen Tomac, vizită la românii din Valea Timocului: Voi solicita efectuarea unei vizite oficiale de lucru a Parlamentului European pentru a evalua situația drepturilor minorităților din Serbia


Interpelarea eurodeputatului Eugen Tomac

O analiză detaliată, realizată împreună cu societatea civilă şi Consiliile naționale ale etnicilor români din Serbia, relevă următoarele: (1) dihotomia vlah – român, nejustificată nici social nici istoric, creată artificial de statul sârb, duce la discrepanțe considerabile şi la nerespectarea drepturilor etnicilor români din Voivodina şi din Valea Timocului; (2) Biserica Ortodoxă Română din Serbia nu este recunoscută drept biserică tradițională şi, de aceea, nu beneficiază de rambursarea TVA-ului din partea statului sârb, precum celelalte biserici tradiționale; (3) ȋn Valea Timocului, etnicii români nu ȋşi au confesiunea recunoscută de stat şi nu au dreptul de a construi biserici şi de a participa la servicii religioase ȋn limba română; (4) dincolo de Voivodina, serviciile de radiodifuziune publică în limba română sunt extrem de limitate; (5) accesul la educație şi la servicii religioase ȋn limba română este limitat; (6) etnicii români învață limba română la școală doar în mod opțional, ceea ce duce la slăbirea identității minorității naționale.

Cum intenționează Comisia să soluționeze aceste probleme, să susțină și să condiționeze Serbia pentru o mai bună implementare a capitolelor 23 și 24 din acquis-ul comunitar, astfel încât respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale să fie o realitate aliniată standardelor europene și internaționale?

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.34 mins ago

Premierul Poloniei ignoră penalitățile impuse de CJUE și anunță că activitatea minei Turów nu va fi oprită

FONDURI EUROPENE42 mins ago

MIPE: 1.680 de tineri vor fi sprijiniți să reia școala prin patru proiecte din fonduri europene în valoare de 16.8 milioane de lei

COMISIA EUROPEANA57 mins ago

UNGA: Președinta Comisiei Europene le-a cerut liderilor lumii să-și sporească cu cel puțin 100 mld. de dolari contribuțiile pentru tranziția climatică

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Eugen Tomac privind situația comunității românești din Serbia: Răspunsul este încurajator, dar nu suficient

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană a lansat noua aplicație Erasmus+, disponibilă în toate limbile UE. Aceasta va oferi fiecărui student o legitimație europeană digitală, valabilă în întreaga Uniune

RUSIA3 hours ago

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Rusia este responsabilă de asasinarea fostului spion Alexander Litvinenko

Cristian Bușoi4 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, dialog cu Ursula von der Leyen: Să construim cu adevărat o UE a Sănătății

ROMÂNIA4 hours ago

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, întâlnire cu Daniel Dines, CEO al UiPath: Am vorbit pe larg despre cum putem promova mai bine România în SUA

ONU4 hours ago

Klaus Iohannis susține marți un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU. Șeful statului va pleda pentru o ordine internațională bazată pe reguli

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Spania solicită Comisiei Europene să elaboreze un set de recomandări pentru a combate creșterea prețurilor la electricitate

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI3 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA3 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D6 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Team2Share

Trending