Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat marți la reuniunea în format G7+ la nivel de miniștri ai afacerilor externe, desfășurată în sistem videoconferință, întrunire axată pe evaluarea situației infrastructurii energetice critice a Ucrainei, care a suferit atacuri masive și repetate din partea Federației Ruse, respectiv pe stadiul și perspectivele sprijinului acordat Ucrainei de către comunitatea internațională pentru a gestiona consecințele acestor atacuri și a crește reziliența acesteia la nivel societal, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aceasta a fost a doua reuniune în acest format, prima fiind organizată în România la 29 noiembrie 2022, în marja reuniunii miniștrilor afacerilor externe din statele membre NATO găzduită de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu. Reuniunea de la București din noiembrie 2022 a fost prima reuniune G7 găzduită de România și prima la care a participat România, prin ministrul afacerilor externe, arată sursa citată.

Glad to attend today a G7+ mtg called by @SecBlinken🇺🇸 & FM Hayashi @MofaJapan_en🇯🇵 on UA energy security&resilience. 🇷🇴 continues to stand by 🇺🇦 citizens in facing RU attacks on its critical infrastructure, incl. via⚡️generators deliveries&unwavering support at EU&int’t level. pic.twitter.com/EwSPVM03dD

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) January 24, 2023

Reuniunea G7+ a fost co-prezidată de Secretarul de Stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, și de ministrul afacerilor externe al Japoniei, Hayashi Yoshimasa, și s-a desfășurat în prezența ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba.

În intervenția sa, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a apreciat succesul acestui format, lansat la București în luna noiembrie 2022, în marja reuniunii miniștrilor afacerilor externe NATO, format care și-a dovedit relevanța în special prin generarea unui schimb constant de informații și coordonarea eforturilor comunității internaționale vizând asigurarea nevoilor în materie de energie ale Ucrainei.

Ministrul Aurescu a subliniat că atacurile repetate, la scară largă, asupra infrastructurii civile din Ucraina reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar, având obiectivul de a înfrânge reziliența societății ucrainene, iar comunitatea internațională democratică nu poate permite acest lucru. Șeful diplomației române a pledat pentru creșterea asistenței acordate Ucrainei, mai ales în contextul provocărilor iernii.

În ceea ce privește asistența oferită de România pentru consolidarea securității energetice a Ucrainei, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că hub-ul umanitar de la Suceava a facilitat, printre altele, și tranzitul a 40 de generatoare achiziționate de România cu fonduri europene, a zeci de alte generatoare oferite de guvern și autorități locale române, respectiv a peste 160 de generatoare oferite de Franța.

Ministrul Bogdan Aurescu a evocat, în acest context, și planificarea unei noi reuniuni a trilateralei miniștrilor afacerilor externe ai României, Ucrainei și Republicii Moldova, în luna februarie, după cea de la Odesa, din 15 septembrie 2022, la care au fost invitați și miniștrii energiei din cele trei state și în cadrul căreia au fost convenite linii comune de acțiune pentru dezvoltarea interconectivității și consolidarea securității energetice a Ucrainei și Republicii Moldova, pe termen mediu și lung.

Ministrul român a evidențiat și situația specială a Republicii Moldova, confruntată cu o profundă criză energetică, generată de limitări în ceea ce privește disponibilitatea și accesul la resurse. A precizat că România contribuie în mod direct la găsirea de soluții pentru cele mai presante probleme, cum ar fi asigurarea a circa 80% din necesarul total de consum de energie electrică al Republicii Moldova, precum și asigurarea tranzitului de gaze către acest stat prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău.

Totodată, ministrul român de externe a pledat pentru soluții sustenabile, mai structurate și cu caracter permanent la provocările actuale cu care se confruntă Ucraina și întreaga regiune și a arătat că România va continua să sprijine consistent Ucraina și cetățenii săi, în cooperare cu toți partenerii care împărtășesc aceleași viziuni și obiective.

La reuniune au mai luat parte miniștrii afacerilor externe sau alți înalți reprezentanți din statele G7 (pe lângă SUA și Japonia, Canada, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit), precum și din Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Bulgaria, alături de reprezentanți ai Uniunii Europene, Comunității Energetice Europene, BERD, PNUD și Băncii Mondiale.

Premierul canadian, Justin Trudeau, și omologul său japonez, Fumio Kishida, și-au afirmat joi, la Ottawa, dorința de a consolida legăturile economice, dar și parteneriatul în domeniul securității în regiunea Indo-Pacific, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Am vorbit mult despre modul în care Canada poate fi un furnizor de încredere, nu numai de energie, ci şi de minerale esenţiale, resurse, inclusiv agricole”, a declarat Justin Trudeau în cursul unei conferinţe de presă comune în capitala canadiană.

Conform unui comunicat al Guvernului canadian, cei doi lideri și-au luat angajamentul să colaboreze îndeaproape pentru a dezvolta economiile noastre, pentru a crea locuri de muncă în ambele țări, pentru a consolida sistemul internațional bazat pe reguli și pentru a îmbunătăți securitatea regională, inclusiv prin intermediul recent anunțatei Strategii pentru Indo-Pacific a Canadei și a Strategiei de securitate națională a Japoniei.

În această regiune, Trudeau a arătat cu degetul ”ascensiunea unor puteri autoritare din ce în ce mai contestatare, fie că este vorba despre Rusia sau China (…) tot mai perturbatoare”.

Liderii au discutat despre consolidarea comerțului bilateral, a investițiilor și a inovării, precum și despre consolidarea rezilienței lanțului de aprovizionare și a securității economice pentru a crea locuri de muncă bune pentru clasa de mijloc și noi oportunități pentru întreprinderile noastre. Ei au vorbit despre extinderea cooperării în domenii precum agricultura și produsele agroalimentare, energia, mineralele critice și tehnologiile emergente.

De asemenea, au discutat despre angajamentul lor comun de a menține și de a se baza pe standardele înalte ale Acordului cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul transpacific (CPTPP), care facilitează creșterea și crearea de locuri de muncă pentru ambele țări.

Trudeau și Kishida au anunțat că la începutul primăverii anului 2023 vor avea loc o misiune de primire în Canada, care va întâmpina companiile japoneze care caută noi parteneri și oportunități de investiții în Canada în domeniul vehiculelor cu emisii zero și al bateriilor. Ei au anunțat, de asemenea, planul Canadei de a întreprinde o misiune comercială Team Canada în Japonia în luna octombrie, ca parte a Strategiei Indo-Pacific a Canadei.

Prim-miniștrii au discutat despre prioritățile Japoniei pentru viitoarea sa președinție a G7 și despre importanța continuării coordonării G7 pentru a susține sistemul internațional bazat pe norme, având în vedere provocările globale noi și emergente.

Aceștia vor menține o cooperare strânsă între membrii G7 pentru a denunța agresiunea nejustificată și ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a proteja suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Prim-ministrul Trudeau a evocat importanța menținerii activității în cadrul Consiliului consultativ pentru egalitatea de gen al G7.

Liderii au împărtășit preocupările cu privire la impactul global mai larg al agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, în special pentru Sudul Global, cu penurii și creșterea prețurilor la alimente, combustibil și îngrășăminte. Aceștia s-au angajat să colaboreze, inclusiv cu partenerii G7, pentru a găsi modalități practice de atenuare a acestor efecte, în special pentru persoanele cele mai vulnerabile, și pentru a aborda implicațiile semnificative ale acestora pentru regiunea Indo-Pacific.

De asemenea, prim-ministrul Trudeau a subliniat importanța angajării membrilor G7 în ceea ce privește problemele din întreaga lume, inclusiv protestele împotriva regimului din Iran și criza umanitară și de securitate din Haiti.

Prim-ministrul Kishida a împărtășit detalii despre noua strategie de securitate națională a Japoniei. Cei doi lideri au discutat despre preocupările lor cu privire la acțiunile Chinei în regiune și au convenit asupra importanței unei abordări coordonate a securității în Indo-Pacific.

Aceștia au vorbit despre preocuparea lor profundă cu privire la amenințarea reprezentată de programele de arme nucleare și de rachete balistice ale Coreei de Nord și și-au reiterat sprijinul pentru o dezmembrare completă, verificată și ireversibilă a armelor nucleare ale Coreei de Nord. Prim-miniștrii și-au reafirmat angajamentul față de efortul multinațional de a ajuta la monitorizarea sancțiunilor Națiunilor Unite împotriva Coreei de Nord, la care Canada contribuie prin intermediul operațiunii NEON.

În turneu pentru a se întâlni cu omologii săi din alte ţări din G7, a cărui preşedinţie a fost preluată de Japonia pentru un an, premierul japonez şi-a vizitat aliaţii din Europa în această săptămână înainte de a se deplasa în America de Nord.

După vizita sa în capitala Canadei, Fumio Kishida pleacă vineri la Washington.

Prim-ministrul britanic Rishi Sunak și omologul său nipon Fumio Kishida, a cărui țară asigură în acest an președinția G7, au semnat miercuri, la Turnul Londrei, un acord de apărare și cooperare militară istoric, permițând desfășurarea de forțe britanice în Japonia, în cadrul celui mai important acord de apărare dintre cele două țări în mai mult de un secol, arată un comunicat al guvernului britanic. Înțelegerea va facilita organizarea de exerciţii militare comune, pe fondul agravării situaţiei din regiunea Indo-Pacific, determinată parţial de creşterea puterii militare chineze.

“Acordul de acces reciproc” (RAA) stabileşte regulile privind transportul armelor, atât pentru exerciţii comune cât şi pentru operaţiuni umanitare.

Potrivit Downing Street 10, Regatul Unit este prima țară europeană care va avea un acord de acces reciproc cu Japonia, cel mai important tratat de apărare dintre Regatul Unit și Japonia din 1902 încoace, când a fost semnată alianța anglo-niponă

Regatul Unit și Japonia au convenit asupra acordului de principiu în luna mai. Tratatele de apărare vor fi prezentate în fața Dietei japoneze și a Parlamentului britanic în săptămânile următoare.

“Acest acord de acces reciproc este extrem de important pentru ambele națiuni – consolidează angajamentul nostru față de Indo-Pacific și subliniază eforturile noastre comune de a consolida securitatea economică, de a accelera cooperarea în domeniul apărării și de a stimula inovarea care creează locuri de muncă înalt calificate. În această lume din ce în ce mai competitivă, este mai important ca oricând ca societățile democratice să continue să stea umăr la umăr în timp ce navigăm printre provocările globale fără precedent ale timpului nostru”, a declarat Rishi Sunak, cel care la finele anului trecut afirma că ”epoca de aur” dintre Marea Britanie și China a apus, deși a nuanțat că Beijing-ul reprezintă o “provocare sistemică” și nu o “amenințare”.

Japonia și-a deschis președinția G7 cu o ofensivă diplomatică pe fondul îngrijorărilor legate atât de China, cât și de Rusia, Marea Britanie fiind un aliat cheie în materie de apărare și comerț în lupta împotriva Chinei în zona Indo-Pacific. 

Londra este pentru premierul japonez a treia escală în turneul său de o săptămână în ţări din G7, în vederea pregătirii summitului lor din mai de la Hiroshima

Fumio Kishida a vizitat Italia și Franța în această săptămână înainte de a ateriza la Londra – și intenționează să încheie săptămâna cu vizite în Canada și Washington. În același timp, miniștrii de externe și de apărare ai Japoniei se află deja la Washington, unde au purtat convorbiri cu omologii lor americani, Antony Blinken și Lloyd Austin, alături de care au afişat “alinierea strategică” în domeniul apărării care se extinde până în spaţiu, în faţa preocupărilor crescânde cu privire la China şi tensiunile legate de Taiwan şi Coreea de Nord

Kishida “crede cu tărie” că “securitatea în Europa și în regiunea Indo-Pacific sunt inseparabile”, a declarat miercuri secretarul de presă al premierului japonez, Hikariko Ono, reporterilor, potrivit Politico Europe.

De altfel, la Paris, Kishida a convenit cu președintele francez Emmanuel Macron consolidarea parteneriatului bilateral în privința securității din Asia-Pacific.