Miniştrii de externe din G7 au condamnat „escaladarea” din partea Moscovei în conflictul din Ucraina şi au promis că vor adopta „noi sancţiuni”, în urma anunţării mobilizării parţiale în Rusia, se arată într-un comunicat publicat joi, potrivit Agerpres.

La sfârşitul unei întâlniri pe marginea Adunării Generale a Naţiunilor Unite, miniştrii „au deplâns escaladarea deliberată din partea Rusiei, inclusiv mobilizarea parţială a rezerviştilor şi retorica nucleară iresponsabilă”.

De asemenea, miniştrii de externe ai Germaniei, Canadei, Statelor Unite, Franţei, Italiei, Japoniei şi Marii Britanii, precum şi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, au condamnat „referendumurile fictive de pe teritoriul suveran al Ucrainei”, anunţate de autorităţile proruse din regiunea ocupată Donbas.

„Votul nu poate fi liber sau just când forţe ruse sunt prezente”, au declarat aceștia.

Citiți și: UE condamnă referendumurile ilegale anunțate în teritoriile ocupate din estul Ucrainei și pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei

Josep Borrell a precizat că G7 ar trebui să adopte noi sancţiuni specifice şi să menţină o presiune economică şi politică susţinută asupra Rusiei. 

„Vom studia şi adopta noi măsuri restrictive, atât personale, cât şi sectoriale”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE.

Mai mult, miniştrii şi-au reafirmat angajamentul de „a finaliza pregătirile” pentru punerea în aplicare a plafonării preţului petrolului rusesc și au cerut Rusiei „să predea controlul” centralei nucleare de la Zaporojie.

Miercuri, miniștrii de externe din Uniunea Europeană au convenit să pregătească noi sancțiuni împotriva Rusiei și să crească livrările de arme către Kiev, după ce președintele Vladimir Putin a ordonat prima mobilizare pe timp de război a țării, de după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru a lupta în Ucraina, a anunțat Josep Borrell. 

Uniunea Europeană a adoptat deja șapte pachete de măsuri restrictive ca urmare a războiului ilegal contra Ucrainei. Cel mai recent vizează o nouă interdicție asupra importurilor de aur din Rusia și consolidează, în același timp, controalele asupra exporturilor de tehnologii cu dublă utilizare și de tehnologii avansate.

Liderii Uniunii Europene, Uniunii Africane, Statelor Unite, Spaniei, Columbiei, Nigeriei, Germaniei, țară care deține președinția G7 și Indoneziei, țară care deține președinția G20, și-au afirmat ”angajamentul de a acționa urgent, la scară largă și în mod concret, pentru a răspunde nevoilor urgente de securitate alimentară și de nutriție a sute de milioane de oameni din întreaga lume”.

”Sistemele alimentare și securitatea alimentară globală se află într-un moment critic.  Efectele combinate ale unei pandemii globale, presiunile tot mai mari cauzate de criza climatică, prețurile ridicate ale energiei și ale îngrășămintelor, precum și conflictele prelungite, inclusiv invadarea Ucrainei de către Rusia, au perturbat producția și lanțurile de aprovizionare și au sporit în mod dramatic insecuritatea alimentară la nivel mondial, în special pentru cei mai vulnerabili”, este precizat în declarația comună adoptată la finalul Summitului global privind securitatea alimentară, desfășurat în contextul celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

Liderii mai sus amintiți consideră că ”putem depăși insecuritatea alimentară globală doar prin colaborare în vederea creării unor parteneriate inovatoare – inclusiv cu instituții financiare internaționale și alte părți interesate cheie – în cadrul comunității mondiale”. 

”Ne angajăm să consolidăm cooperarea internațională și inițiativele de parteneriat între Organizația Națiunilor Unite și organizațiile regionale și subregionale, precum și organizațiile societății civile. Până la 20 septembrie 2022, peste 100 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite au aprobat Foaia de parcurs pentru securitatea alimentară globală – Apel la acțiune”, mai este precizat în declarație.

Liderii își asumă astfel să construiască ”o agricultură și sisteme alimentare reziliente, în conformitate cu șapte linii de acțiune specifice”:

• noi donații către organizațiile umanitare cheie pentru a permite o furnizare sporită de asistență umanitară imediată pentru salvarea de vieți, ori de câte ori este posibil;
• să furnizeze, acolo unde este posibil și în funcție de necesități, donații în natură și costurile asociate necesare organizațiilor umanitare cheie pentru transportul și livrarea de produse alimentare, pe baza nevoilor evaluate de guvernele țărilor afectate sau de organizațiile umanitare;
• să mențină deschise piețele de alimente, de îngrășăminte și de produse agricole și să evite măsurile restrictive nejustificate, cum ar fi interzicerea exporturilor de alimente și de îngrășăminte, care sporesc volatilitatea pieței și amenință securitatea alimentară și nutriția la nivel mondial;
• să sprijine o creștere a producției de îngrășăminte, acolo unde este posibil și în funcție de necesități, pentru a compensa deficitul, să accelereze și să extindă inovațiile în materie de îngrășăminte, să sprijine comercializarea acestora și să promoveze metode de maximizare a eficienței îngrășămintelor;
• să accelereze eforturile de sprijinire a agriculturii și a sistemelor alimentare durabile, prin consolidarea productivității agricole, în special în țările cele mai afectate, pentru a le spori rezistența și a sprijini producția internă, inclusiv, după caz, prin eforturi de sprijinire a unei tranziții energetice care să fie justă și echitabilă, pentru a le face mai rezistente și mai disponibile pentru producătorii de toate dimensiunile, inclusiv pentru micii fermieri;
• să crească investițiile în cercetare și tehnologie pentru a dezvolta și a pune în aplicare inovații agricole bazate pe știință și rezistente la schimbările climatice, inclusiv semințe, care să contribuie la construirea unor sectoare agricole și sisteme alimentare durabile și rezistente;
• să monitorizeze piețele care afectează sistemele alimentare, inclusiv piețele futures, pentru a asigura o transparență deplină și pentru a împărtăși date și informații fiabile și oportune privind evoluțiile pieței alimentare mondiale, în special prin intermediul organizațiilor internaționale relevante.

Uniunea Europeană și-a adus deja aportul la acest efort global menit să evite o criză alimentară mondială. ” Împreună cu statele noastre membre, am propus un răspuns global cuprinzător în materie de securitate alimentară, în valoare de aproape 8 miliarde de euro până în 2024, pentru a oferi ajutor umanitar, împreună cu soluții pe termen scurt și pe termen lung, în special pentru țările care au cea mai mare nevoie, în special în Africa”, a anunțat președintele Consiliului European, Charles Michel în intervenția sa.

De altfel, scoaterea cerealelor din Ucraina a reprezentat una dintre prioritățile Uniunii Europene, prin culoarele de solidaritate fiind transportate până acum 10 milioane de tone de produse alimentare.

Cât privește producția de îngrășăminte, Charles Michel a subliniat că modelul european de achiziție comună a vaccinurilor poate reprezenta o sursă de inspirație.

”Niciunul dintre noi nu poate face acest lucru de unul singur. Știm că Statele Unite au lansat, de asemenea, Provocarea globală a îngrășămintelor. Trebuie să îi implicăm și pe alții – donatori, guverne, bănci și companii private. Trebuie să ne asigurăm că toate inițiativele noastre globale sunt bine coordonate și adaptate la nevoile celor mai vulnerabili”, a mai spus președintele Consiliului European.

Miniștrii de finanțe din Grupul celor șapte (G7) intenționează să pună în aplicare un plafon de preț pentru țițeiul și produsele petroliere de origine rusă, au confirmat vineri într-o declarație comună.

Miniștrii de finanțe ai G7 au adoptat astăzi, 2 septembrie, o declarație comună prin care transmis că intenționează să pună în aplicare o plafonare a prețului pentru petrolul rusesc, în contextul în care războiul de „agresiune al Rusiei” provoacă perturbări economice globale și amenință securitatea aprovizionării globale cu energie.

„Subliniem angajamentul nostru comun față de sancțiunile noastre hotărâte și coordonate impuse ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei. Confirmăm astăzi intenția noastră politică comună de a finaliza și de a pune în aplicare o interdicție globală a serviciilor care permit transportul maritim al țițeiului și al produselor petroliere de origine rusă la nivel mondial – furnizarea unor astfel de servicii va fi permisă numai dacă petrolul și produsele petroliere sunt achiziționate la un preț plafonat  stabilit de coaliția largă de țări care aderă la plafonul de preț și îl pun în aplicare”, se arată în declarația oficială. 

Potrivit miniștrilor de finanțe, „plafonul de preț este conceput în mod specific pentru a reduce veniturile Rusiei și capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul de agresiune, limitând în același timp impactul războiului Rusiei asupra prețurilor globale ale energiei, în special pentru țările cu venituri mici și mijlocii.”

„Această măsură s-ar baza astfel pe sancțiunile existente, în special pe cel de-al șaselea pachet de sancțiuni al UE, și ar amplifica sfera de acțiune a acestora, asigurând coerența printr-un cadru global puternic”, se mai arată în declarație.

De asemenea, miniștri de finanțe G7 invită „toate țările să ofere contribuții la conceperea plafoanelor de preț și să pună în aplicare această măsură importantă”: „Îndemnăm toate țările care încă mai doresc să importe petrol și produse petroliere rusești să se angajeze să facă acest lucru numai la prețuri egale sau mai mici decât cele prevăzute de plafonul de preț.”

Măsura are potențialul de a fi deosebit de benefică pentru țările, în special pentru țările vulnerabile cu venituri mici și medii, care suferă din cauza prețurilor ridicate la energie și alimente, agravate de războiul de agresiune al Rusiei.