Statele membre din cadrul Consiliulu UE au ajuns astăzi, 25 octombrie, la un acord (abordare generală) cu privire la o propunere de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor. Principalele obiective ale revizuirii sunt ca toate clădirile noi să fie clădiri cu emisii zero până în 2030, iar clădirile existente să fie transformate în clădiri cu emisii zero până în 2050.
„Sectorul clădirilor este esențial pentru atingerea obiectivelor energetice și climatice ale UE pentru 2030 și 2050. Dar, mai mult decât atât, acordul la care s-a ajuns astăzi îi va ajuta pe cetățeni să facă economii substanțiale de energie. Clădirile mai bune și mai eficiente din punct de vedere energetic vor îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor, reducând în același timp facturile la energie și atenuând sărăcia energetică”, a declarat Jozef Síkela, ministrul ceh al industriei și comerțului.
În ceea ce privește clădirile noi, Consiliul a convenit că:
- din 2028, clădirile noi deținute de organismele publice vor fi clădiri cu emisii zero.
- din 2030, toate clădirile noi vor fi clădiri cu emisii zero
- vor fi posibile excepții pentru anumite clădiri, inclusiv pentru clădirile istorice, lăcașurile de cult și clădirile utilizate în scopuri de apărare.
Pentru clădirile existente, statele membre au convenit să introducă standarde minime de performanță energetică care să corespundă cantității maxime de energie primară pe care clădirile o pot utiliza anual pe m2. Scopul este de a declanșa renovări și de a conduce la o eliminare treptată a clădirilor cu cele mai slabe performanțe și la o îmbunătățire continuă a fondului național de clădiri.
Pentru clădirile nerezidențiale existente, statele membre au convenit să stabilească praguri maxime de performanță energetică, pe baza consumului de energie primară. Un prim prag ar trasa o linie sub consumul de energie primară a 15% din clădirile nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe dintr-un stat membru. Un al doilea prag ar fi stabilit sub 25%.
Statele membre au convenit să aducă toate clădirile nerezidențiale sub pragul de 15% până în 2030 și sub pragul de 25% până în 2034. Pragurile ar urma să fie stabilite pe baza consumului de energie al parcului național de clădiri la 1 ianuarie 2020 și pot fi diferențiate între diferitele categorii de clădiri.
Pentru clădirile rezidențiale existente, statele membre au convenit să stabilească standarde minime de performanță energetică pe baza unei traiectorii naționale în conformitate cu renovarea progresivă a parcului lor de clădiri într-un parc de clădiri cu emisii zero până în 2050, astfel cum se subliniază în planurile lor naționale de renovare a clădirilor.
Traiectoria națională ar corespunde scăderii consumului mediu de energie primară în întregul stoc de clădiri rezidențiale în perioada 2025-2050, cu două puncte de control pentru a face bilanțul realizărilor statelor membre. Acestea ar asigura că utilizarea medie a energiei primare în întregul stoc de clădiri rezidențiale este cel puțin echivalentă cu:
- până în 2033, nivelul clasei de performanță energetică D
- până în 2040, o valoare determinată la nivel național, derivată dintr-o scădere treptată a consumului mediu de energie primară între 2033 și 2050, în conformitate cu transformarea fondului de clădiri rezidențiale într-un fond de clădiri cu emisii zero.
Statele membre au convenit să adauge o nouă categorie “A0” la certificatele de performanță energetică, care să corespundă clădirilor cu emisii zero. În plus, statele membre vor putea adăuga o nouă categorie “A+”, care corespunde clădirilor care, pe lângă faptul că sunt clădiri cu emisii zero, contribuie la rețeaua de energie regenerabilă la fața locului. Certificarea performanței energetice a clădirilor, stabilită anterior de directivă, clasifică clădirile pe o scară de la A (cea mai bună performanță) la G (cea mai slabă performanță) pe baza performanței lor energetice.
Statele membre au convenit să stabilească cerințe care să garanteze că toate clădirile noi sunt proiectate astfel încât să optimizeze potențialul lor de generare a energiei solare. Statele membre au convenit să implementeze instalații de energie solară adecvate:
- până la 31 decembrie 2026, pe toate clădirile publice și nerezidențiale noi cu o suprafață utilă de peste 250 m2
- până la 31 decembrie 2027, pe toate clădirile publice și nerezidențiale existente, care fac obiectul unei renovări majore sau profunde, cu o suprafață utilă de peste 400 m2; și
- până la 31 decembrie 2029, pentru toate clădirile rezidențiale noi.
Statele membre au convenit asupra cerințelor de punere la dispoziție a infrastructurii de mobilitate durabilă, cum ar fi puncte de încărcare pentru mașinile electronice și biciclete în interiorul sau lângă clădiri, cablare pentru a prevedea infrastructura viitoare și locuri de parcare pentru biciclete. De asemenea, acestea au introdus pașapoarte de renovare voluntară pentru clădiri.
Statele membre au convenit să emită planuri naționale de renovare a clădirilor, care să conțină o foaie de parcurs cu obiective naționale pentru 2030, 2040 și 2050 în ceea ce privește rata anuală de renovare energetică, consumul de energie primară și finală a parcului național de clădiri și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în timpul funcționării. Primele planuri ar urma să fie emise până la 30 iunie 2026 și, ulterior, la fiecare cinci ani.
Acordul deschide calea pentru ca Consiliul să înceapă negocierile cu Parlamentul European. Odată ce se va ajunge la un acord politic între cele două instituții, textul final va fi adoptat în mod oficial de către Consiliu și Parlament.