Connect with us

CONSILIUL UE

Statele membre ale UE sunt pregătite de negocieri cu PE privind Rezerva de ajustare la Brexit în valoare de 5 mld. de euro

Published

on

© Calea Europeană/ Zaim Diana

Statele membre ale UE au aprobat joi, 29 aprilie, poziția Consiliului cu privire la un fond de cinci miliarde de euro destinat să atenueze impactul imediat al retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană, informează un comunicat.

După ce Parlamentul European își va aproba poziția, co-legiuitorii vor purta discuții cu privire la proiectul de regulament. Obiectivul este de a ajunge la un acord înainte de vacanța de vară, astfel încât prima tranșă să poată fi plătită înainte de sfârșitul anului.

Fondul, cunoscut sub numele de rezerva de ajustare la Brexit, se va concentra asupra regiunilor, zonelor și sectoarelor celor mai afectate din UE și va fi utilizat pentru a acoperi o serie de măsuri, cum ar fi compensarea întreprinderilor pentru pierderile comerciale, păstrarea locurilor de muncă și instituirea de controale vamale în porturi.

„Rezerva urmărește să sprijine toate statele membre pentru a contracara consecințele negative ale retragerii Regatului Unit. Într-un spirit de solidaritate, ne angajăm să ajutăm regiunile, întreprinderile și cetățenii europeni, și în special comunitățile cele mai afectate, să facă față provocărilor fără precedent ale Brexitului”, a declarat Augusto Santos Silva, ministru de stat și al afacerilor externe al Portugaliei, care deține președinția Consiliului.

Poziția Consiliului susține o perioadă de patru ani, de la 1 ianuarie 2020 până la 31 decembrie 2023, ceea ce înseamnă că cheltuielile suportate în această perioadă ca urmare a Brexitului pot fi acoperite integral sau parțial.

Întrucât consecințele economice ale retragerii Regatului Unit sunt multiple și imprevizibile, proiectul de regulament de instituire a rezervei oferă o listă orientativă și neexhaustivă de măsuri eligibile.

Lista include, printre altele, asistență pentru întreprinderi și comunități de pescari, programe de muncă pe termen scurt și programe de reconversie profesională, controale la frontieră, vamale, sanitare și fitosanitare, colectarea impozitelor indirecte și reintegrarea resortisanților UE care au părăsit Regatul Unit ca urmare a retragerii.

Indiferent de măsurile pe care statele membre decid să le ia, acestea trebuie să fie direct legate de atenuarea consecințelor negative ale Brexitului pentru a se califica pentru finanțare.

Alocarea
În conformitate cu politica de consolidare a coeziunii în întreaga UE, metoda de alocare ține seama de impactul inegal al Brexitului asupra diferitelor regiuni și sectoare.

În conformitate cu poziția Consiliului, toate cele cinci miliarde de euro ( la prețurile din 2018) vor fi alocate în avans în mod provizoriu. Partea care revine fiecărui stat membru este determinată de trei factori principali: valoarea peștelui capturat în zona economică exclusivă a Regatului Unit, importanța comerțului cu Regatul Unit și un factor legat de populația regiunilor maritime de frontieră cu Regatul Unit.

În total, 600 de milioane de euro vor fi alocate în funcție de factorul legat de pescuit, 4,150 miliarde de euro în funcție de comerț și 250 de milioane de euro în temeiul factorului legat de regiunile maritime de frontieră.

Patru miliarde de euro, sau 80% din rezervă, vor fi plătite ca prefinanțare în trei tranșe, în 2021, 2022 și 2023. Restul de un miliard de euro va fi pus la dispoziție în 2025, iar modul în care va fi împărțit va depinde de modul în care statele membre vor fi cheltuit finanțarea în anii precedenți, luând în considerare, de asemenea, orice sume neutilizate.

Fondul de cinci miliarde de euro a fost convenit anul trecut de liderii UE ca parte a bugetului 2021-2027.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL UE

Președinția portugheză a Consiliului UE ar dori să fie ”ținută minte ca cea care a reechilibrat relația cu Asia”

Published

on

© 2021portugal.eu - Flickr

Președinția portugheză a Consiliului UE ar dori să fie „ținută minte ca fiind cea care a reechilibrat relația cu Asia”, a declarat ministrul afacerilor externe din Portugalia, reamintind că India este “un actor-cheie” căruia nu i s-a acordat „suficientă atenție”, se arată în comunicatul oficial 2021portugal.eu.

La câteva zile după relansarea negocierilor privind acordurile de investiții și comerciale între Uniunea Europeană și India, decisă la reuniunea de la Porto care i-a reunit pe cei 27 și pe liderii instituțiilor europene cu premierul Indiei, Narendra Modi, prin videoconferință, Augusto Santos Silva a reamintit că Uniunea Europeană „nu acordă suficientă atenție unui actor-cheie”, explicând că acesta este motivul pentru care Portugalia a ținut să se concentreze pe India, o regiune care “avea mare nevoie” de o consolidare a relațiilor cu UE.

Luând cuvântul la o conferință despre Europa ca actor global, ministrul portughez Santos Silva a subliniat că este obligația președinției portugheze a Consiliului UE să „încerce cel puțin să extindă perspectiva europeană, nu doar în ceea ce privește partenerii clasici din Atlantic, ci și în domenii mai strategice”.

Ministrul de externe al Portugaliei a enumerat trei obiective ale acestei concentrări asupra Indo-Pacificului: în domeniul geopolitic, stabilirea unui dialog politic mai intens între cele două cele mai mari democrații din lume; stabilirea unui parteneriat pentru conectivitate (mobilitate și infrastructură, rețele de transport și comunicații); și reluarea negocierilor economice UE-India, suspendate din 2013.

În plus, Augosto Santo a subliniat că ieșirea Regatului Unit din blocul european „a conferit o nouă responsabilitate Portugaliei, care are de asemenea legături istorice și contemporane cu India”.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Protecție civilă: Consiliul UE a adoptat noi norme prin care va permite Uniunii și statelor membre să se pregătească mai bine pentru dezastrele naturale

Published

on

@ European Commission/ Twitter

Consiliul a adoptat luni un regulament pentru consolidarea mecanismului de protecție civilă al UE, prin care va permite Uniunii și statelor membre să se pregătească mai bine pentru dezastrele naturale și cele provocate de om și să reacționeze mai rapid atunci când acestea se produc, inclusiv în cazurile care afectează majoritatea statelor membre simultan, precum o pandemie, informează un comunicat. 

De asemenea, textul stabilește finanțarea mecanismului de protecție civilă în contextul cadrului financiar multianual 2021-2027.

„Mecanismul de protecție civilă al UE este o emblemă a solidarității Uniunii atât în interiorul frontierelor noastre, cât și în străinătate. În 2020 a fost activat de 102 ori și a oferit sprijin pentru 77 de țări din întreaga lume. Pandemia COVID-19 și-a pus funcționarea la încercare și ne-a arătat că trebuie să mergem mai departe. Odată cu triplarea bugetului și cu noile norme, vom fi mai bine pregătiți să anticipăm și să răspundem la crizele viitoare, indiferent de natura lor”, a declarat ministrul portughez al afacerilor interne, Eduardo Cabrita. 

Normele propuse vor permite Comisiei Europene să remedieze lacunele din domeniul transporturilor și logisticii și, în caz de urgență, să achiziționeze în mod direct anumite capacități suplimentare prin rescEU. Capacitățile rescEU, precum și cele găzduite de statele membre, vor fi finanțate integral din bugetul UE.

Prevenirea și pregătirea vor fi îmbunătățite în temeiul regulamentului propus. Comisia, în cooperare cu statele membre, va defini și va dezvolta obiectivele UE în materie de rezistență la dezastre în domeniul protecției civile.

Textul prevede un total de 1263 milioane de euro în fonduri pentru perioada 2021-2027. De asemenea, include o sumă de până la 2 miliarde de euro pentru punerea în aplicare a măsurilor legate de protecția civilă pentru a aborda impactul crizei COVID-19 prevăzut în instrumentul de redresare al UE. Această sumă reprezintă o creștere de peste trei ori față de bugetul 2014-2020 și reflectă consolidarea răspunsului colectiv al UE la dezastre, inclusiv instituirea recentă a unei rezerve de capacități (rescEU).

Mecanismul de protecție civilă al UE a fost înființat pentru prima dată în 2001 și coordonează răspunsul la dezastrele naturale și provocate de om la nivelul Uniunii. Obiectivul său este de a încuraja cooperarea între autoritățile naționale de protecție civilă, de a spori gradul de conștientizare a publicului și de pregătirea pentru dezastre și de a oferi asistență rapidă, eficientă și coordonată populațiilor afectate. Atunci când amploarea unei situații de urgență depășește capacitatea unei țări de a răspunde, aceasta poate solicita asistență voluntară din partea altor țări prin intermediul mecanismului.

În 2019, a fost creat rescEU pentru a permite UE să acorde asistență directă statelor membre afectate de dezastre, atunci când capacitățile naționale sunt suprasolicitate. Aeronavele și elicopterele sale pentru stingerea incendiilor au sprijinit statele membre să salveze vieți în urma cutremurelor, a furtunilor, a inundațiilor și a incendiilor forestiere și au ajutat la evacuarea cetățenilor UE — inclusiv evacuarea a peste 75.000 de cetățeni ai UE în timpul actualei crize COVID-19.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul solicită Uniunii Europene să avanseze în ceea ce privește securitatea și apărarea comună

Published

on

©️ European Parliament

Consiliulul Uniunii Europene a aprobat astăzi, 10 mai, concluziile prin care își afirmă hotărârea de a avansa în ceea ce privește punerea în aplicare a agendei UE în materie de securitate și apărare, permițând UE să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate, se arată în comunicatul oficial.

În conformitate cu Agenda strategică 2019-2024, Consiliul solicită ca UE să urmeze un curs de acțiune mai strategic și să își sporească capacitatea de a acționa în mod autonom. UE ar trebui să își promoveze interesele și valorile și să fie capabilă să facă față amenințărilor și provocărilor globale în materie de securitate.

În acest context, o busolă strategică ambițioasă și pragmatică va consolida și va ghida punerea în aplicare a nivelului de ambiție în materie de securitate și apărare. Prin urmare, Consiliul UE invită Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate să prezinte un prim proiect al Compasului strategic în vederea dezbaterii în cadrul reuniunii Consiliului din noiembrie 2021.

Consiliul solicită continuarea lucrărilor în vederea consolidării capacității UE de a întreprinde misiuni și operațiuni PSAC (Politica comună de securitate și apărare) în întregul spectru al diferitelor sarcini de gestionare a crizelor.

De asemenea, Consiliul încurajează continuarea reflecției cu privire la un proces decizional oportun și eficient, eventual prin utilizarea articolului 44 din TUE. Ar trebui să se depună mai multe eforturi în ceea ce privește modalitățile de a stimula statele membre să îmbunătățească generarea de forțe și să furnizeze suficiente mijloace și personal pentru misiunile și operațiile PSAC.

Concluziile subliniază importanța consolidării inițiativelor UE în domeniul apărării, cum ar fi cooperarea structurată permanentă (PESCO), Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) și alte inițiative, cum ar fi Planul de acțiune privind sinergiile dintre industriile civilă, de apărare și spațială, asigurând în același timp coerența în utilizarea diferitelor instrumente.

De asemenea, se subliniază cu tărie necesitatea de a consolida în continuare rezistența și capacitatea UE de a contracara amenințările hibride.

„O UE puternică în materie de securitate și apărare va aduce beneficii tangibile pentru cooperarea transatlantică și globală. Consiliul reafirmă caracterul central al parteneriatelor internaționale cu organizații multilaterale precum ONU și NATO, în conformitate cu declarația membrilor Consiliului European din 26 februarie 2021”, se mai transmite în comunicat.

Citiți și: După șase ore de negocieri, Agenda Strategică a UE 2019-2024 a fost adoptată: Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni promit ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dacian Cioloș13 hours ago

Dacian Cioloș, despre rezolvarea situației românilor reținuți în centrele pentru migranți din Regatul Unit: Nu ați greșit când ați trimis opt deputați USR PLUS în PE

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Campania de reducere a extremismului online inițiată de Emmanuel Macron și Jacinda Ardern a fost impulsionată cu sprijinul SUA

Alin Mituța14 hours ago

Alin Mituța: Poliția de frontieră britanică va opri reținerile cetățenilor români în centrele pentru migranți

SUA17 hours ago

Bloomberg: SUA și UE au ajuns la un acord temporar privind tarifele la importurile de oțel și aluminiu

U.E.17 hours ago

UE salută comunicarea la nivel tehnic între Armenia și Azerbaidjan și continuă monitorizarea situației îngrijorătoare din zona comună de graniță

SUA19 hours ago

Secretarul de stat american Antony Blinken a trimis un emisar la Tel Aviv pentru detensionarea conflictului dintre Israel și militanții palestinieni

ROMÂNIA20 hours ago

Marcel Ciolacu, sunat de premierul Florin Cîțu privind PNRR: Îi voi pune la dispoziție toți specialiștii PSD

NATO2 days ago

Ministrul apărării și comandantul Forțelor pentru Operații Speciale SUA în Europa au discutat despre descurajarea Rusiei și asigurarea stabilității la Marea Neagră

FONDURI EUROPENE2 days ago

Ministrul Cristian Ghinea, despre viziunea integratoare buget național – PNRR: “Cine coordonează asta? Eu împreună cu primul ministru”

POLITICĂ2 days ago

Ziua națională a victimelor comunismului. PMP aduce un omagiu martirilor regimului comunist și îndeamnă partidele să respingă tendințele extremiste

Mircea Hava5 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO6 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO6 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru7 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending