Connect with us

U.E.

Statele membre ale Uniunii Europene au dat undă verde mandatului de negociere privind viitoarea relație cu Marea Britanie. Michel Barnier va avea săptămâna viitoare o primă întâlnire cu omologul britanic

Published

on

Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat luni mandatul negociatorului pentru Brexit, Michel Barnier, prin care îşi stabilesc condiţiile legate de viitoarele relaţii comerciale cu Regatul Unit, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acest mandat de 46 de pagini, agreat de miniștrii de externe sau ai afacerilor europene, reuniți la Consiliul Afaceri Generale (CAG), deschide astfel calea lansării negocierilor între Uniunea Europeană și Regatul Unit la începutul lunii martie, după ce acesta a părăsit oficial blocul comunitar la data de 31 ianuarie 2020, după aproape jumătate de secol de apartenență la UE.

”Mandat aprobat. Suntem pregătiți. Negocierile cu Regatul Unit vot începe la 2 martie. Suntem pregătiți să încheiem un parteneriat strâns și ambițios cu Marea Britanie. Acest lucru este bun pentru oameni, bun pentru afaceri”, a precizat președintele Comisiei Europene, Ursuala von der Leyen, într-o postare pe Twitter.

La rândul său, și Guvernul britanic şi-a validat marţi mandatul de negociere al viitoarei relaţii între Londra şi Uniunea Europeană după Brexit, deschizând calea lansării, de luni, a unor negocieri care se anunţă dificile, a anunţat Downing Street, citat de AFP, potrivit Agerpres.

Un comitet al principalilor miniştri implicaţi, prezidat de Boris Johnson, a aprobat acest text, care urmează a fi publicat joi.

Acest document stabileşte “abordarea care ne va restaura independenţa economică şi politică şi care este bazat celelalte acorduri de liber schimb existente între UE şi alte naţiuni suverane”, a declarat presei un purtător de cuvânt al prim-ministrului.

Cine negociază?

Uniunea Europeană a înființat la 16 octombrie 2019 „Grupul operativ pentru relațiile cu Regatul Unit” (UKTF), în cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene.

Michel Barnier a fost reconfirmat în funcția de șef al grupului operativ. Adjunctul șefului grupului operativ este doamna Clara Martinez Alberola, fostul șef de cabinet al președintelui Juncker în perioada martie 2018-noiembrie 2019. 

Acesta înlocuiește Grupul operativ pentru pregătirea și desfășurarea negocierilor cu Regatul Unit în temeiul articolului 50 din Tratatul Uniunii Europene, care a fost creat la 1 octombrie 2016 pentru a conduce negocierile de retragere.

Grupul operativ coordonează activitățile Comisiei cu privire la toate aspectele strategice, operaționale, juridice și financiare legate de retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, cu respectarea deplină a orientărilor Consiliului European. Prin urmare, acesta coordonează și negocierile privind viitoarea relație cu Regatul Unit, punerea în aplicare a Acordului de retragere.

Grupul operativ funcționează sub autoritatea directă a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și în strânsă cooperare cu Secretariatul General, cu toate serviciile Comisiei implicate și cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE).

De cealaltă parte, la 28 ianuarie 2020, Londra a stabilit un task force, numit ”Taskforce Europe”, care va purta negocierile post-Brexit cu Uniunea Europeană.

”Taskforce Europe”, din care vor face parte 40 de persoane, urmează să fie condusă de David Frost, negociatorul britanic pentru Brexit, echipa fiind plasată în subordinea premierului conservator Boris Johnson.

Care este calendarul?

Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, intrând, după această dată, în perioada de tranziție care durează până la 31 decembrie 2020, cu posibilitatea de a fi prelungită de comun acord între Regatul Unit și UE o singură dată, cu un an sau doi, printr-o notificare prealabilă înaintată, până, cel târziu, la 1 iulie 2020.

Astfel, cele două părți vor avea mai puțin de nouă luni de negociere pentru a stabili prevederile viitoarelor relații.

Negociatorii celor două echipe vor avea luni, 2 martie, o primă întâlnire, cu 10 runde de întâlniri la fiecare trei săptămâni, în încercarea de a conveni un acord până la summitul Consiliului European din 15-16 octombrie 2020, potrivit The Guardian

Care sunt obiectivele Uniunii Europene?

Principalul obiectiv al mandatului de negociere este acela de a ajunge la un acord comercial ”extrem de ambițios”, care să includă tarife și cote zero, dar și multe servicii, cu condiția ca Londra să respecte acum și în viitor standardele UE, desiderat prezentat, de altfel, și de negociatorul-șef al UE Michel Barnier la începutul lunii februarie.

Barnier a a atenționat atunci că există totuși anumite condiții pe care Regatul Unit trebuie să le respecte pentru a avea acces la piața de 350 de milioane de cetățeni.

”Suntem pregătiți să oferim toate acestea chiar dacă știm că va exista o competiție puternică între Regatul Unit, vecinul nostru aflat în proximitate, și Uniunea Europeană. Competiția este normală. Dar, pentru că există această proximitatea geografică și interdependență economică, mandatul nostru specifică clar că această ofertă excepțională este condiționată de cel puțin două lucruri”, a subliniat negociatorul-șef al Uniunii Europene.

Primul aspect implică ”garanţii specifice şi eficiente pentru a asigura un teren de joc neted pe termen lung”, Barnier subliniind importanţa menţinerii concurenţei ”loiale şi deschise”.

Cel de-al doilea presupune că acordul de liber schimb trebuie să includă și un acord privind pescuitul.

Cu alte cuvinte, Londra va trebui să fie de acord cu a permite Uniunii Europene să aibă acces la apele sale pentru pescuit şi vice versa.

Care sunt obiectivele Regatului Unit?

În cadrul discursului susținut la începutul lunii februarie, premierul britanic Boris Johnson a declarat că dorește să negocieze cu Uniunea Europeană un acord comercial similar cu cel stabilit de blocul comunitar cu Canada (CETA), completând că pentru un astfel de acord nu este nevoie ca Regatul Unit să se supună ”la toată panoplia” de reguli comunitate cerute de Bruxelles.

Acesta a completat că, dacă nu reuşeşte să obţină un acord de liber schimb cu UE, atunci comerţul bilateral al Regatului Unit cu statele UE s-ar putea face în baza acordului de retragere semnat anul trecut sau în baza unui tratat asemănător celui pe care blocul comunitar îl negociază cu Australia, anunț față de care președintele Comisiei Europene și-a arătat surprinderea. 

”Am fost puțin surprinsă să audc că premierul Regatului Unit vorbește despre modelul australian. Autralia, fără niciun dubiu, este un partener puternic. Dar Uniunea Europeană nu are nu acord comercial cu Australia. În prezent, comerțul este bazat pe regulile Organizației Mondiale a Comerțului. Dacă aceasta este alegerea britanică, suntem în regulă cu acest lucru. (…) Desigur, Marea Britanie poate decide să se mulțumească cu mai puțin. Dar personal cred că ar trebui să fim mult mai ambițioși”, a spus von der Leyen, reluând un mesaj transmis și de comisarul european pentru Comerț, Phil Hogan.

Puncte nevralgice

O atenție sporită este acordată chestiunilor privind granița nord-irlandeză, aspect care a dominat prima etapă a negocierilor, dar și pescuitului.

Parlamentul European, reunit la Strasbourg în prima sesiune plenară după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, a condiționat printr-o rezoluție votată la 12 februarie aprobarea unui acord de liber schimb de încheierea în prealabil a unui acord cu privire la pescuit până în iunie 2020.

O altă problemă care se va afla, cel mai probabil, pe masa negocierilor, va fi libertate de mișcare pentru cetățenii britanici aflați într-una dintre țările din Uniunea Europeană. 

De altfel, la 18 februarie, primarul Londrei, laburistul Sadiq Khan, a pledat la Bruxelles pentru păstrarea drepturilor europene de către cei peste 1 milion de cetățeni britanici care trăiesc într-unul dintre statele membre UE și care își doresc acest lucru în pofida ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană

”Mulţi londonezi au inima frântă de când am părăsit Uniunea Europeană. Noi avem încă sentimentul că facem parte din familia europeană, suntem europeni”, a declarat Khan, care s-a întâlnit în capitala Belgiei cu mai mulţi oficiali UE, între care și cu vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, președintele Parlamentului European, social-democratul David Sassoli, care face parte din fosta familie politică europeană a Partidului Laburist, dar și cu negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru relațiile post-Brexit, Michel Barnier și cu fostul premier al Belgiei, Guy Verhofstadt.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

SUA

Statele Unite și Slovenia au semnat o declarație privind securitatea rețelei 5G: UE trebuie să lucreze cu SUA pentru a împiedica restrângerea libertăţii cetăţenilor ei

Published

on

© US Department of State/ Twitter

Secretarul de stat american Mike Pompeo şi ministrul de externe sloven Anze Logar au semnat joi, în oraşul sloven Bled, o declaraţie ”despre securitatea reţelei 5G” pentru protejarea spaţiului cibernetic local, în special contra influenţei Chinei, fără însă ca aceasta să fie menţionată explicit, relatează agenţia EFE.

”Partidul Comunist Chinez doreşte să restrângă libertatea voastră, a tuturor”, a spus Pompeo la o conferinţă de presă după ceremonia de semnare a documentului, asemănător celui pe care Washingtonul l-a impulsionat cu alte state precum România și Polonia.

Declaraţia, deşi nu menţionează explicit China sau compania Huawei, face de fapt referire la acestea, lucru pe care de altfel l-a transmis şi şeful diplomaţiei americane în comentariile sale, subliniază Agerpres.

Pentru Washington este vorba despre un răspuns în faţa faptului că ”oamenii doresc să trăiască în libertate” şi a insistat ca întreaga Uniune Europeană să coopereze îndeaproape cu SUA pentru a împiedica restrângerea libertăţii cetăţenilor ei.

Washingtonul, care se confruntă cu Beijingul pentru controlul tehnologiei 5G, doreşte ca europenii să excludă orice cooperare cu Huawei pentru realizarea reţelelor 5G.

”SUA este unica forţă a lumii occidentale capabilă să se confrunte cu pericolul atacurilor hibride, care includ arme cibernetice, biologice”, printre altele, a spus la rândul său la aceeaşi conferinţă de presă premierul sloven Janez Jansa.

Șeful diplomației americane efectuează în această săptămână un turneu diplomatic care a debutat Cehia și continuă în Slovenia, în Austria și în Polonia. Miercuri, la Praga, Mike Pompeo a aprecizat că forţa economică globală face din China un adversar mai dificil decât era Uniunea Sovietică în perioada Războiului Rece, acesta solicitând ţărilor europene să strângă rândurile împotriva Partidului Comunist Chinez (PCC), care foloseşte puterea economică pentru a-şi exercita influenţa în întreaga lume.

Cu toate acestea, șeful diplomației americane a afirmat că actuala situația nu reprezintă “un Război Rece 2.0”.

În ce privește securitatea rețelei 5G, Pompeo a afirmat într-un articol publicat săptămâna trecută pe pagina Departamentului de Stat că țările lumii trebuie să poată avea încredere că echipamentele și software-ul furnizate de tehnologia 5G nu le vor amenința securitatea națională.

De altfel, SUA promovează în rândul țărilor aliate inițiativa “Clean Network”, program al administrației Trump menit să protejeze securitatea națiunii americane și informațiile sensibile ale companiilor împotriva intruziunilor agresive ale unor actori cu influențe maligne precum Partidul Comunist Chinez.

 

Continue Reading

U.E.

Liban: Zborul umanitar al UE ajunge la Beirut cu echipamente medicale și medicamente

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În această dimineață, un zbor umanitar al UE a aterizat la Beirut, Liban, cu peste 17 tone de materiale umanitare, medicamente și echipamente medicale la bord. Costul transportului a fost acoperit integral de Comisia Europeană, în timp ce transportul de mărfuri a fost achiziționat de partenerii umanitari ai UE, UNICEF și organizația Médecins du monde, informează un comunicat.

Materialele de urgență vor asigura accesul la sănătate pentru cei mai vulnerabili în urma exploziei din Beirut și în contextul pandemiei coronavirusului.

„Uniunea Europeană continuă să ofere ajutor Libanului. Acest zbor aerian îmbunătățește furnizarea de echipamente medicale pentru a sprijini sistemul local de asistență medicală, oferind ajutor celor care au cea mai mare nevoie”, a declarat Janez Lenarčič, comisar european pentru gestionarea crizelor.

Ajutorul umanitar este parte a răspunsului de urgență al UE în urma exploziilor devastatoare din capitala Beirut, din 4 august, care au pus presiuni suplimentare asupra sistemului de sănătate libanez deja suprasolicitat din cauza pandemiei coronavirusului.

În urma exploziilor, 19 țări au oferit servicii specializate de căutare și salvare, echipe de evaluare chimică și echipe medicale, precum și echipamente medicale și alte forme de asistență prin mecanismul de protecție civilă al UE.

Continue Reading

ROMÂNIA

Declarație comună a miniștrilor muncii din Germania și România: Autorităţile germane vor intensifica controalele la angajatorii unde lucrează muncitori români

Published

on

© Violeta Alexandru/ Facebook

Autorităţile germane vor intensifica numărul controalelor la angajatorii din Germania la care lucrează muncitori români, iar sancţiunile pentru abaterile angajatorilor vor creşte, au transmis, joi, ministrul german al Muncii şi Problemelor Sociale, Hubertus Heil, şi omologul său român, Violeta Alexandru, într-o declaraţie comună remisă la finalul videoconferinţei pe care au avut-o pe parcursul zilei.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS), în timpul discuţiei al cărei subiect principal a fost protejarea drepturilor lucrătorilor români din Germania, cei doi oficiali au ajuns la concluzia că drepturile acestora trebuie aplicate mai atent.

“În special în timpul pandemiei, ne propunem să intensificăm cooperarea dintre cele două ţări. Suntem de acord că munca nu trebuie să-i îmbolnăvească pe oameni – nici pe câmp, nici în abatoare, nici în altă parte! Toţi lucrătorii trebuie să beneficieze de condiţii corecte de muncă indiferent de tipul contractului încheiat. În Germania, drepturile lucrătorilor români trebuie respectate şi mai atent aplicate”, se menţionează în declaraţia comună remisă de cei doi miniştri.

Înregistrarea obligatorie a timpului de lucru pentru muncitorii români din Germania este o altă măsură avută în vedere de Hubertus Heil şi de Violeta Alexandru.

“Germania va face un pas important în ceea ce priveşte Legea privind sănătatea şi securitatea în muncă. Mai multe controale, standarde mai ridicate pentru cazare şi înregistrarea obligatorie a timpului de lucru, precum şi sancţiuni mai mari pentru abaterile angajatorilor – acestea sunt cele trei tipuri de măsuri concepute pentru a preveni abuzul şi exploatarea în viitor”, se precizează în declaraţia comună a celor doi miniştri ai Muncii.

Hubertus Heil şi Violeta Alexandru s-au angajat ca cele două ţări să coopereze în cadrul Uniunii Europene pentru protejarea drepturilor lucrătorilor sezonieri.

“De asemenea, dorim să ne unim forţele la nivel european pentru a aplica mai eficient actualele drepturi ale lucrătorilor, inclusiv ale sezonierilor. Ne propunem să realizăm progrese semnificative în acest domeniu prin proiectul Consiliului privind concluziile referitoare la lucrătorii sezonieri, document pe care am dori să-l adoptăm la Consiliul din octombrie al miniştrilor pentru ocuparea forţei de muncă şi politici sociale. Suntem determinaţi în intensificarea cooperării bilaterale. Astăzi, am făcut acest lucru prin intermediul video-conferinţei, dar în viitorul apropiat sperăm să avem din nou întâlniri faţă în faţă. Programul comun de lucru al ministerelor noastre include o revizuire a protecţiei sociale şi o mai bună consiliere pentru lucrătorii români din Germania cu privire la drepturile lor, obiectiv ce va fi realizat simultan în cele două ţări”, se menţionează în declaraţia comună a miniştrilor Muncii din Germania şi din România.

Videoconferinţa de joi dintre cei doi miniştri a fost organizată după ce oficialul german şi-a anulat în ultimul moment, miercuri, vizita programată în România, din cauza evoluţiei cazurilor de covid-19 din Bucureşti, potrivit comunicatului MMPS. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending