Connect with us

U.E.

Statele membre ale Uniunii Europene au dat undă verde mandatului de negociere privind viitoarea relație cu Marea Britanie. Michel Barnier va avea săptămâna viitoare o primă întâlnire cu omologul britanic

Published

on

Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat luni mandatul negociatorului pentru Brexit, Michel Barnier, prin care îşi stabilesc condiţiile legate de viitoarele relaţii comerciale cu Regatul Unit, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acest mandat de 46 de pagini, agreat de miniștrii de externe sau ai afacerilor europene, reuniți la Consiliul Afaceri Generale (CAG), deschide astfel calea lansării negocierilor între Uniunea Europeană și Regatul Unit la începutul lunii martie, după ce acesta a părăsit oficial blocul comunitar la data de 31 ianuarie 2020, după aproape jumătate de secol de apartenență la UE.

”Mandat aprobat. Suntem pregătiți. Negocierile cu Regatul Unit vot începe la 2 martie. Suntem pregătiți să încheiem un parteneriat strâns și ambițios cu Marea Britanie. Acest lucru este bun pentru oameni, bun pentru afaceri”, a precizat președintele Comisiei Europene, Ursuala von der Leyen, într-o postare pe Twitter.

La rândul său, și Guvernul britanic şi-a validat marţi mandatul de negociere al viitoarei relaţii între Londra şi Uniunea Europeană după Brexit, deschizând calea lansării, de luni, a unor negocieri care se anunţă dificile, a anunţat Downing Street, citat de AFP, potrivit Agerpres.

Un comitet al principalilor miniştri implicaţi, prezidat de Boris Johnson, a aprobat acest text, care urmează a fi publicat joi.

Acest document stabileşte “abordarea care ne va restaura independenţa economică şi politică şi care este bazat celelalte acorduri de liber schimb existente între UE şi alte naţiuni suverane”, a declarat presei un purtător de cuvânt al prim-ministrului.

Cine negociază?

Uniunea Europeană a înființat la 16 octombrie 2019 „Grupul operativ pentru relațiile cu Regatul Unit” (UKTF), în cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene.

Michel Barnier a fost reconfirmat în funcția de șef al grupului operativ. Adjunctul șefului grupului operativ este doamna Clara Martinez Alberola, fostul șef de cabinet al președintelui Juncker în perioada martie 2018-noiembrie 2019. 

Acesta înlocuiește Grupul operativ pentru pregătirea și desfășurarea negocierilor cu Regatul Unit în temeiul articolului 50 din Tratatul Uniunii Europene, care a fost creat la 1 octombrie 2016 pentru a conduce negocierile de retragere.

Grupul operativ coordonează activitățile Comisiei cu privire la toate aspectele strategice, operaționale, juridice și financiare legate de retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, cu respectarea deplină a orientărilor Consiliului European. Prin urmare, acesta coordonează și negocierile privind viitoarea relație cu Regatul Unit, punerea în aplicare a Acordului de retragere.

Grupul operativ funcționează sub autoritatea directă a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și în strânsă cooperare cu Secretariatul General, cu toate serviciile Comisiei implicate și cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE).

De cealaltă parte, la 28 ianuarie 2020, Londra a stabilit un task force, numit ”Taskforce Europe”, care va purta negocierile post-Brexit cu Uniunea Europeană.

”Taskforce Europe”, din care vor face parte 40 de persoane, urmează să fie condusă de David Frost, negociatorul britanic pentru Brexit, echipa fiind plasată în subordinea premierului conservator Boris Johnson.

Care este calendarul?

Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, intrând, după această dată, în perioada de tranziție care durează până la 31 decembrie 2020, cu posibilitatea de a fi prelungită de comun acord între Regatul Unit și UE o singură dată, cu un an sau doi, printr-o notificare prealabilă înaintată, până, cel târziu, la 1 iulie 2020.

Astfel, cele două părți vor avea mai puțin de nouă luni de negociere pentru a stabili prevederile viitoarelor relații.

Negociatorii celor două echipe vor avea luni, 2 martie, o primă întâlnire, cu 10 runde de întâlniri la fiecare trei săptămâni, în încercarea de a conveni un acord până la summitul Consiliului European din 15-16 octombrie 2020, potrivit The Guardian

Care sunt obiectivele Uniunii Europene?

Principalul obiectiv al mandatului de negociere este acela de a ajunge la un acord comercial ”extrem de ambițios”, care să includă tarife și cote zero, dar și multe servicii, cu condiția ca Londra să respecte acum și în viitor standardele UE, desiderat prezentat, de altfel, și de negociatorul-șef al UE Michel Barnier la începutul lunii februarie.

Barnier a a atenționat atunci că există totuși anumite condiții pe care Regatul Unit trebuie să le respecte pentru a avea acces la piața de 350 de milioane de cetățeni.

”Suntem pregătiți să oferim toate acestea chiar dacă știm că va exista o competiție puternică între Regatul Unit, vecinul nostru aflat în proximitate, și Uniunea Europeană. Competiția este normală. Dar, pentru că există această proximitatea geografică și interdependență economică, mandatul nostru specifică clar că această ofertă excepțională este condiționată de cel puțin două lucruri”, a subliniat negociatorul-șef al Uniunii Europene.

Primul aspect implică ”garanţii specifice şi eficiente pentru a asigura un teren de joc neted pe termen lung”, Barnier subliniind importanţa menţinerii concurenţei ”loiale şi deschise”.

Cel de-al doilea presupune că acordul de liber schimb trebuie să includă și un acord privind pescuitul.

Cu alte cuvinte, Londra va trebui să fie de acord cu a permite Uniunii Europene să aibă acces la apele sale pentru pescuit şi vice versa.

Care sunt obiectivele Regatului Unit?

În cadrul discursului susținut la începutul lunii februarie, premierul britanic Boris Johnson a declarat că dorește să negocieze cu Uniunea Europeană un acord comercial similar cu cel stabilit de blocul comunitar cu Canada (CETA), completând că pentru un astfel de acord nu este nevoie ca Regatul Unit să se supună ”la toată panoplia” de reguli comunitate cerute de Bruxelles.

Acesta a completat că, dacă nu reuşeşte să obţină un acord de liber schimb cu UE, atunci comerţul bilateral al Regatului Unit cu statele UE s-ar putea face în baza acordului de retragere semnat anul trecut sau în baza unui tratat asemănător celui pe care blocul comunitar îl negociază cu Australia, anunț față de care președintele Comisiei Europene și-a arătat surprinderea. 

”Am fost puțin surprinsă să audc că premierul Regatului Unit vorbește despre modelul australian. Autralia, fără niciun dubiu, este un partener puternic. Dar Uniunea Europeană nu are nu acord comercial cu Australia. În prezent, comerțul este bazat pe regulile Organizației Mondiale a Comerțului. Dacă aceasta este alegerea britanică, suntem în regulă cu acest lucru. (…) Desigur, Marea Britanie poate decide să se mulțumească cu mai puțin. Dar personal cred că ar trebui să fim mult mai ambițioși”, a spus von der Leyen, reluând un mesaj transmis și de comisarul european pentru Comerț, Phil Hogan.

Puncte nevralgice

O atenție sporită este acordată chestiunilor privind granița nord-irlandeză, aspect care a dominat prima etapă a negocierilor, dar și pescuitului.

Parlamentul European, reunit la Strasbourg în prima sesiune plenară după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, a condiționat printr-o rezoluție votată la 12 februarie aprobarea unui acord de liber schimb de încheierea în prealabil a unui acord cu privire la pescuit până în iunie 2020.

O altă problemă care se va afla, cel mai probabil, pe masa negocierilor, va fi libertate de mișcare pentru cetățenii britanici aflați într-una dintre țările din Uniunea Europeană. 

De altfel, la 18 februarie, primarul Londrei, laburistul Sadiq Khan, a pledat la Bruxelles pentru păstrarea drepturilor europene de către cei peste 1 milion de cetățeni britanici care trăiesc într-unul dintre statele membre UE și care își doresc acest lucru în pofida ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană

”Mulţi londonezi au inima frântă de când am părăsit Uniunea Europeană. Noi avem încă sentimentul că facem parte din familia europeană, suntem europeni”, a declarat Khan, care s-a întâlnit în capitala Belgiei cu mai mulţi oficiali UE, între care și cu vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, președintele Parlamentului European, social-democratul David Sassoli, care face parte din fosta familie politică europeană a Partidului Laburist, dar și cu negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru relațiile post-Brexit, Michel Barnier și cu fostul premier al Belgiei, Guy Verhofstadt.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Solidaritate europeană: Cehia va prelua șase pacienți bolnavi de COVID-19 din Franța

Published

on

© European Union

Cehia va trata şase pacienţi bolnavi de COVID-19 din Franţa la un spital universitar din Brno, al doilea cel mai mare oraş al său, pentru a ajuta la reducerea presiunii asupra sistemului medical francez, a anunţat duminică premierul ceh Andrej Babis, potrivit Reuters.

“Franţa ne-a adresat o solicitare de ajutor pentru spitalizarea unora dintre pacienţii săi”, a scris pe Twitter şeful guvernului de la Praga.

“Datorită faptului că avem o capacitate suficientă, putem ajuta. Şase pacienţi ar urma să fie transferaţi în Spitalul Universitar din Brno”, a spus el, fără a menţiona din ce zonă din Franţa vor veni bolnavii.

Cehia, ţară cu 10,7 milioane de locuitori, înregistra duminică 4.543 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, ritmul de creştere fiind de până în 10% în ultimele patru zile, şi 67 de decese, informează Agerpres.

Sistemul de sănătate din Cehia s-a confruntat cu o presiune mai mică în privinţa cazurilor grave decât în unele dintre ţările din Europa de Vest, după ce au fost introduse devreme măsuri dure de distanţare socială şi de închidere a frontierei. Toate acestea au dus însă aproape la o stagnare a economiei.

Gestul Cehiei nu este unul singular. Anterior, Cehia a trimis echipamente medicale în Italia, Spania şi Slovenia, dar a interzis exporturile private de măşti de protecţie.

Pe de altă parte, Franța a ajuns a cincea cea mai afectată țară din lume și a patra din Europa, cu peste 90.000 de cazuri și peste 8.000 de decese.

La nivel european, alte gesturi de solidaritate au fost consemnate prin faptul că spitalele din Germania au preluat 113 pacienţi infectaţi cu noul coronavirus din state partenere din Uniunea Europeană.

Continue Reading

U.E.

Irlanda: Prim-ministrul Leo Varadkar redevine practician medical pentru a ajuta sistemul de sănătate în lupta împotriva coronavirusului

Published

on

© Council of the European Union

Premierul Irlandei, Leo Varadkar, s-a înregistrat din nou ca practician medical şi va lucra o tură pe săptămână pentru a da o mână de ajutor în contextul crizei coronavirusului, a spus duminică un purtător de cuvânt al biroului său, potrivit Reuters, informează Agerpres.

Varadkar a lucrat ca medic timp de şapte ani înainte de a renunţa la profesie şi de a deveni politician şi a fost scos din registrul medical în 2013.

Conform unui articol din Irish Times, Varadkar s-a înregistrat din nou în martie în contextul în care criza lua amploare şi intenţionează să lucreze pentru serviciul de sănătate (Health Service Executive – HSE) cu o tură pe săptămână într-o zonă potrivită calificărilor sale.

În martie, ministrul Sănătăţii, Simon Harris, a lansat o campanie de recrutare de specialişti pentru ca serviciul de sănătate să poată face faţă pandemiei de coronavirus, folosind mesajul: “Ţara are nevoie de voi”.

HSE a precizat că a vorbit cu mii de specialişti în îngrijiri de sănătate care ar putea fi eligibili să revină în câmpul muncii, după ce a primit peste 70.000 de răspunsuri la iniţiativa sa, intitulată: “La dispoziţie pentru Irlanda”.

Conform Irish Times, Varadkar ajută la evaluările medicale prin telefon. Orice persoană care e posibil să fi fost expusă la coronavirus este iniţial evaluată prin telefon.

Varadkar vine dintr-o familie de medici. El este fiul unui doctor şi al unei asistente, conform Irish Times, iar partenerul său de viaţă, două surori şi soţii acestora lucrează cu toţii în sistemul de sănătate.

Irlanda înregistrează peste 4.600 de cazuri confirmate cu noul coronavirs și 137 de decese.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, mesaj de ziua NATO în România: Avem în NATO un sprijin important, mai ales în aceste clipe

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a transmis un mesaj cu prilejul zilei NATO în România prin care iterează importanța apartenenției României la Alianța Nord-Atlantică: ”De 16 ani, România este aliat NATO, cea mai puternică alianță politico-militară, apărând cu onoare obiectivele strategice ale Alianței, dar și interesele noastre naționale.”

”Astăzi, avem în NATO un sprijin important, mai ales în aceste clipe, în care toate țările lumii sunt deja în război cu un inamic invizibil”, a mai subliniat președintele Partidului Mișcării Populare în mesajul său.

Potrivit deputatul european, România a devenit s-a alăturat celor ”71 de ani de eforturi susținute spre a asigura pacea și stabilitatea”.

Eugen Tomac se arată convins că solidaritatea și cooperarea vor reuși ”să ne treacă și de această grea încercare.”

Totodată, deputatul european salută și recenta aderare a Macedoniei de Nord, devenind al 30-lea stat membru al NATO: ”Din acest an suntem chiar mai puternici, recenta aderare a Macedoniei întărindu-ne pozițiile în Balcanii de Vest.”

”Suntem mulți, să rămânem uniți”, a fost îndemnul lui Eugen Tomac.


România a împlinit, la 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Citiți și 71 de ani de la înființarea NATO, Alianța ”clădită pentru a face față crizelor” și mai necesară ca oricând pentru unitatea Occidentului

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. Săptămâna trecută, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending