Connect with us

CONSILIUL UE

Statele membre alocă încă 500 milioane de euro pentru a sprijini armata Ucrainei, triplând astfel bugetul inițial la 1,5 miliarde de euro

Published

on

© Roberta Metsola/ Twitter

Consiliul UE a adoptat două măsuri de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace (EPF), care vor permite Uniunii Europene să sprijine în continuare capacitățile și rezistența forțelor armate ucrainene de a apăra integritatea teritorială și suveranitatea țării și de a proteja populația civilă împotriva agresiunii militare rusești în curs, informează comunicatul oficial

Uniunea Europeană va adăuga 500 de milioane de euro la resursele deja mobilizate în cadrul EPF pentru Ucraina, triplând astfel bugetul inițial la 1,5 miliarde de euro.

„Cu această nouă sumă suplimentară de 500 de milioane de euro, UE a alocat un total de 1,5 miliarde de euro pentru a sprijini furnizarea de echipamente militare către forțele armate ucrainene de către statele membre ale UE. Următoarele săptămâni vor fi decisive. În timp ce Rusia se pregătește pentru o ofensivă în estul Ucrainei, este esențial să continuăm și să intensificăm sprijinul nostru militar pentru Ucraina, pentru a-și apăra teritoriul și populația și pentru a preveni noi suferințe”, a declarat Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell.

Măsurile convenite vor finanța atât furnizarea de echipamente și bunuri către forțele armate ucrainene de către statele membre ale UE, inclusiv echipamente de protecție personală, truse de prim ajutor și combustibil, cât și echipamente militare concepute pentru a furniza forță letală în scopuri defensive. Durata măsurilor de asistență este, de asemenea, prelungită cu 24 de luni.

Potrivit comunicatului citat, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei încalcă flagrant dreptul internațional și provoacă pierderi masive de vieți omenești și răniri ale civililor. Rusia direcționează atacuri împotriva populației civile și vizează obiecte civile, inclusiv spitale, unități medicale, școli și adăposturi.

„Asediul orașului Mariupol și al altor orașe ucrainene, precum și refuzul accesului umanitar de către forțele militare rusești sunt inacceptabile. Forțele rusești trebuie să asigure imediat căi sigure de acces către alte părți ale Ucrainei, precum și ajutoare umanitare care să fie livrate la Mariupol și în alte orașe asediate”, precizează comunicatul. 

Consiliul European solicită Rusiei să înceteze imediat agresiunea sa militară pe teritoriul Ucrainei, să își retragă imediat și necondiționat toate forțele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional.

Reamintim că Josep Borrell a vizitat săptămâna trecută Kievul, împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a reafirma solidaritatea europeană cu Ucraina și pentru a anunța un sprijin suplimentar pentru apărarea acesteia împotriva agresiunii Rusiei. Aceștia s-au întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, cu prim-ministrul Denis Shmyhal, începându-și vizita din orașul Bucea, unde forțele de ocupație ruse au comis un masacru împotriva civililor. 

CONSILIUL UE

Consiliul UE cere poziția Parlamentului European privind decizia de îndeplinire a criteriilor de aderare la Schengen de către Croația

Published

on

© European Parliament

Consiliul UE a solicitat o opinie Parlamentului European cu privire la un proiect de decizie pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Croația, se arată în comunicatul oficial.

Proiectul de text va fi transmis Parlamentului European spre consultare. După ce Parlamentul își va da avizul, decizia poate fi prezentată Consiliului în vederea adoptării. Decizia Consiliului trebuie să fie adoptată în unanimitate de către statele membre care aplică deja toate părțile acquis-ului Schengen, plus Croația.

De la aderarea sa la UE, Croația a aplicat dispozițiile acquis-ului Schengen, cu excepția dispozițiilor privind eliminarea controalelor la frontierele interne. În temeiul actului de aderare a Croației la UE, aceste controale pot fi ridicate numai în urma unei decizii a Consiliului în acest sens, după ce s-a verificat, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile, dacă Croația îndeplinește condițiile necesare.

Evaluarea Schengen a Croației a avut loc între 2016 și 2020. În octombrie 2019, Comisia a constatat că Croația a luat măsurile necesare pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen. Aceasta a încheiat planurile de acțiune pentru domeniile evaluate în februarie 2021. La 9 decembrie 2021, Consiliul a aprobat concluziile privind îndeplinirea condițiilor necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Croația.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Pachetul ”Fit for 55”: Consiliul UE, pregătit de negocieri cu PE asupra reducerii emisiilor și a impactului social al acestora

Published

on

© France Diplomatie - MEAE - Flickr

Consiliul Uniunii Europene a adoptat poziția de negociere (abordarea generală) cu privire la propuneri legislative importante din pachetul ”Fit for 55”, prezentat de Comisia Europeană la 14 iulie, anul trecut, care va permite Uniunii Europene să își reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990, având ținta de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

”Obținerea, sub conducerea președinției franceze, a unui acord între statele membre cu privire la pachetul <<Fit for 55>> reprezintă un pas crucial în atingerea obiectivelor climatice în principalele sectoare ale economiei. Tranziția ecologică și energetică va avea nevoie de contribuția tuturor sectoarelor și a tuturor statelor membre, într-o manieră echitabilă și incluzivă. Consiliul este acum pregătit să negocieze cu Parlamentul European cu privire la încheierea pachetului, plasând astfel Uniunea Europeană mai mult ca niciodată în avangarda luptei împotriva schimbărilor climatice”, a declarat Agnès Pannier-Runacher, ministrul francez pentru tranziție energetică.

Statele membre au adoptat o poziție comună privind sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), partajarea eforturilor între statele membre în sectoarele care nu sunt incluse în ETS (ESR), emisiile și absorbțiile rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF), crearea unui fond social pentru climă (SCF) și noi standarde de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete.

Potrivit unui comunicat al Consiliului, aceste acorduri pregătesc terenul pentru negocierile cu Parlamentul European.

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) este o piață a carbonului bazată pe un sistem de plafonare și comercializare a certificatelor de emisii pentru industriile mari consumatoare de energie și pentru sectorul producției de energie.

Consiliul a convenit să mențină ambiția globală de 61% de reducere a emisiilor până în 2030 în sectoarele acoperite de EU ETS, după cum a propus Comisia.

De asemenea, Consiliul a convenit asupra unei reduceri unice a plafonului global de emisii cu 117 milioane de certificate (”reeșalonare”) și asupra creșterii ratei anuale de reducere a plafonului cu 4,2% pe an (”factor de reducere liniară”).

Consiliul a aprobat propunerea de consolidare a rezervei de stabilitate a pieței (RSM), prin prelungirea, dincolo de 2023, a ratei anuale crescute de absorbție a cotelor (24 %) și prin stabilirea unui prag de 400 de milioane de certificate peste cele plasate în rezervă care nu mai sunt valabile.

Consiliul a convenit ca lansarea mecanismului care activează eliberarea certificatelor MSR pe piață, în caz de creștere excesivă a prețurilor, să fie automată și mai reactivă.

În ceea ce privește sectoarele vizate de mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), Consiliul a aprobat propunerea de a pune capăt progresiv certificatelor gratuite pentru sectoarele vizate de CBAM, pe o perioadă de zece ani, între 2026 și 2035.

Reducerea va fi mai lentă la început, urmând să se observe o accelerare la finalul acestei perioade de zece ani. Sprijinul pentru decarbonizarea acestor sectoare va fi posibil prin intermediul Fondului de inovare. De asemenea, Consiliul a solicitat Comisiei să monitorizeze impactul CBAM, inclusiv asupra relocării emisiilor de dioxid de carbon la export, și să evalueze dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

În ceea ce privește Fondul de modernizare, Consiliul a menținut creșterea volumului acestuia prin scoaterea la licitație a unei cote suplimentare de 2,5 % din plafon, prin creșterea cotei de investiții prioritare la 80 % și prin adăugarea de noi sectoare eligibile, astfel cum a propus Comisia. Consiliul a decis să extindă lista statelor membre care beneficiază de Fondul de modernizare.

Proiectele privind gazele naturale nu vor fi, în principiu, eligibile pentru fond. Cu toate acestea, Consiliul a introdus o măsură tranzitorie care permite beneficiarilor fondului să continue să finanțeze proiecte de gaze naturale în anumite condiții.

De asemenea, Consiliul a consolidat anumite dispoziții ale Fondului de inovare, în special în ceea ce privește capacitatea care vizează ca participarea la proiecte să fie mai eficientă și mai echilibrată din punct de vedere geografic, păstrând în același timp principiul excelenței în alocarea proiectelor. Consiliul a convenit să acorde o atenție deosebită decarbonizării sectorului maritim în cadrul Fondului de inovare.

Consiliul a îmbunătățit guvernanța și transparența ambelor fonduri.

O alocare tranzitorie suplimentară cu titlu gratuit poate fi acordată, în anumite condiții, sectorului încălzirii urbane din anumite state membre, sub rezerva anumitor condiții, pentru a încuraja decarbonizarea acestui sector.

Consiliul a convenit să includă emisiile din transportul maritim în domeniul de aplicare al EU ETS. Statele membre sunt de acord cu propunerea Comisiei privind introducerea treptată a obligațiilor de restituire a certificatelor de către companiile de transport maritim. Întrucât statele membre care depind în mare măsură de transportul maritim vor fi, în mod natural, cele mai afectate, Consiliul a convenit să redistribuie 3,5 % din plafonul certificatelor scoase la licitație către aceste state membre. În plus, abordarea generală ia în considerare specificitățile geografice și propune măsuri tranzitorii pentru insulele mici, navigația de iarnă și călătoriile legate de obligațiile de serviciu public și consolidează măsurile de combatere a riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în sectorul maritim.

Abordarea generală include emisiile non-CO2 în regulamentul MRV începând cu 2024 și introduce o clauză de revizuire pentru includerea ulterioară a acestora în EU ETS.

Consiliul a convenit să creeze un nou sistem separat de comercializare a emisiilor pentru sectoarele clădirilor și transportului rutier. Noul sistem se va aplica distribuitorilor care furnizează combustibili pentru consum în sectorul clădirilor și în cel al transportului rutier.

Cu toate acestea, începerea obligațiilor de licitare și de restituire va fi amânată cu un an față de propunerea Comisiei (licitarea certificatelor începând cu 2027 și restituirea începând cu 2028).

Traiectoria de reducere a emisiilor și factorul de reducere liniară stabilit la 5,15 începând cu 2024 și la 5,43 începând cu 2028 ar rămâne așa cum a propus Comisia. Consiliul a menținut propunerea de a scoate la licitație un procent suplimentar de 30% din volumul de licitație pentru primul an de la lansarea sistemului, astfel încât acesta să funcționeze fără probleme (”frontloading”).

Consiliul a adăugat o posibilitate temporară pentru statele membre de a scuti furnizorii de restituirea certificatelor până în decembrie 2030, în cazul în care aceștia fac obiectul unei taxe pe carbon la nivel național, al cărei nivel este echivalent sau mai mare decât prețul de licitație pentru certificatele din cadrul ETS pentru sectorul clădirilor și al transporturilor.

Fond pentru atenuarea impactului social al schimbărilor climatice

Consiliul a convenit să instituie un fond  pentru atenuarea impactului social al schimbărilor climatice pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile și utilizatorii de transporturi, în vederea sprijinirii creării unui sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru sectoarele clădirilor și transportului rutier.

Fiecare stat membru ar urma să prezinte Comisiei un ”plan social pentru climă”, care să conțină un set de măsuri și investiții pentru a aborda impactul tarifării carbonului asupra cetățenilor vulnerabili. Fondul va oferi sprijin financiar statelor membre pentru a finanța măsurile și investițiile identificate în planurile lor, pentru a spori eficiența energetică a clădirilor, renovarea clădirilor, decarbonizarea încălzirii și a aerului condiționat în clădiri și adoptarea mobilității și a transportului cu emisii zero și cu emisii reduse.

Consiliul a convenit ca fondul să facă parte din bugetul UE și să fie alimentat din venituri externe, până la o sumă maximă de 59 de miliarde de euro. Această arhitectură bugetară ar permite fondului să beneficieze de o serie de garanții legate de bugetul european, fără a redeschide cadrul financiar multianual al UE.

Fondul ar urma să fie creat pentru perioada 2027-2032, pentru a coincide cu intrarea în vigoare a ETS pentru sectoarele clădirilor și transportului rutier, cu eligibilitatea retroactivă a cheltuielilor începând cu 1 ianuarie 2026.

Consiliul a decis să aplice un plafon de 35 % din costurile totale estimate ale planurilor sociale pentru climă pentru posibilitatea ca statele membre să ofere sprijin direct temporar pentru venit.

Consiliul a convenit că toate statele membre vor beneficia de acest fond și a menținut metoda de alocare propusă de Comisie. Consiliul a decis să nu mențină contribuția națională (cofinanțare) prevăzută în propunerea Comisiei. În ceea ce privește metoda de gestionare a fondului, Consiliul a optat pentru gestionarea directă a performanței, combinată cu elemente de gestionare partajată. Prin urmare, Consiliul a decis să ofere statelor membre posibilitatea de a beneficia de asistență tehnică pentru punerea în aplicare a măsurilor planului.

Regulamentul privind partajarea eforturilor

Consiliul a convenit asupra unui obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul UE de 40% față de 2005, pentru sectoarele care nu sunt acoperite de ETS, și anume transportul maritim intern, agricultura, deșeurile și micile industrii. Sectorul clădirilor și cel al transportului rutier vor fi acoperite atât de noul ETS, cât și de regulamentul privind partajarea eforturilor. Aceste sectoare combinate generează în prezent aproximativ 60% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE.

În special, abordarea generală crește volumul  anual al certificatelor de emisii care pot fi transferate între statele membre la 10% pentru anii 2021-2025 și la 20% pentru anii 2026-2030.

Textul face, de asemenea, ca aceste schimburi să fie mai transparente, în special prin sporirea obligațiilor de raportare. Acesta facilitează utilizarea flexibilității ETS care permite celor nouă state membre să utilizeze o cantitate limitată de certificate ETS pentru a compensa mai ușor emisiile în sectoarele de partajare a eforturilor din 2021 până în 2030. De asemenea, face mai flexibile modalitățile de utilizare a rezervei suplimentare propuse de Comisie. În plus, aceasta menține propunerea de a împărți flexibilitatea legată de utilizarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF) în două perioade.

Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și sivicultură

Sectorul utilizării terenurilor, al schimbării utilizării terenurilor și al silviculturii (LULUCF) cuprinde utilizarea solurilor, a copacilor, a plantelor, a biomasei și a lemnului. Emisiile și absorbțiile generate de sectorul LULUCF sunt luate în considerare în obiectivul general al UE pentru 2030.

Consiliul a confirmat obiectivul global de -310 Mt echivalent CO2 în 2030 pentru absorbantul de carbon și pentru un sector funciar neutru din punct de vedere climatic, care combină absorbțiile nete aferente LULUCF și emisiile generate de efectivele de animale și de îngrășăminte din 2030. Aceasta reprezintă o creștere a absorbțiilor cu aproximativ 15% față de nivelul actual. Normele actuale în temeiul cărora emisiile nu depășesc absorbțiile vor continua să se aplice până în 2025. Pentru perioada 2026-2030, fiecare stat membru va avea un obiectiv național obligatoriu pentru 2030.

În plus, Consiliul a stabilit pentru fiecare stat membru un angajament de a realiza o sumă a emisiilor și absorbțiilor nete de gaze cu efect de seră pentru perioada cuprinsă între 2026 și 2030 (”bugetul 2026-2030”). Bugetul se va baza pe o traiectorie de valori anuale orientative. Consiliul a decis să mențină distribuția obiectivelor între statele membre, astfel cum a fost propusă de Comisie.

Consiliul a convenit să sporească flexibilitatea pentru a sprijini statele membre care întâmpină dificultăți în îndeplinirea obiectivelor din cauza unor factori care nu depind de controlul lor și care afectează sectorul LULUCF, cu condiția ca Uniunea în ansamblu să își atingă obiectivul pentru 2030.

În special, Consiliul a introdus o flexibilitate suplimentară legată de efectele schimbărilor climatice și de solurile organice, pe baza unor criterii și indicatori obiectivi și măsurabili. Pentru a avea acces la această flexibilitate, statele membre în cauză vor trebui să prezinte dovezi Comisiei în conformitate cu o metodologie bine definită. În plus, Consiliul a decis să mențină opțiunea de excludere a emisiilor provenite din perturbări naturale din conturile LULUCF în perioada 2026-2030, sub rezerva neutilizării compensației pentru perturbări naturale în cadrul flexibilităților.

Standardele de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete

Consiliul a fost de acord să majoreze obiectivele de reducere a emisiilor de CO2 pentru autoturismele și camionetele noi până în 2030 la 55% în cazul autoturismelor și la 50% în cazul camionetelor. De asemenea, Consiliul a convenit să introducă un obiectiv de reducere a emisiilor de CO2 de 100% până în 2035 pentru autoturismele și camionetele noi.

Posibilitatea șoferilor de a-și reîncărca vehiculele în toate statele membre va fi asigurată prin revizuirea conexă a implementării unei infrastructuri pentru combustibili alternativi (AFIR).

În 2026, Comisia va evalua progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor de reducere cu 100% a emisiilor și necesitatea de a revizui aceste obiective, ținând seama de evoluțiile tehnologice, inclusiv în ceea ce privește tehnologiile hibride plug-in și importanța unei tranziții viabile și echitabile din punct de vedere social către emisii zero.

Consiliul a convenit să pună capăt mecanismului de reglementare a stimulentelor pentru vehiculele cu emisii zero și cu emisii scăzute (ZLEV) începând cu 2030.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Președinția Consiliului UE și Parlamentul European au ajuns la un acord politic privind consolidarea rezilienței entităților critice

Published

on

© European Commission/ Facebook

Președinția Consiliului și Parlamentul European au ajuns la un acord politic cu privire la Directiva privind reziliența entităților critice. Lucrările vor continua acum la nivel tehnic, în vederea finalizării acordului provizoriu privind textul juridic integral, informează comunicatul oficial

Acest acord este supus aprobării Consiliului și a Parlamentului European înainte de a face obiectul procedurii de adoptare formală.

Directiva urmărește să reducă vulnerabilitățile și să consolideze reziliența fizică a entităților critice. Este vorba despre entități care furnizează servicii esențiale de care depind mijloacele de subzistență ale cetățenilor UE și buna funcționare a pieței interne. Ele trebuie să fie în măsură să se pregătească pentru a face față dezastrelor naturale, amenințării teroriste, urgențelor sanitare sau atacurilor hibride, să se protejeze de acestea, să reacționeze la ele și să se redreseze de pe urma lor.

Textul aprobat vizează entități critice dintr-o serie de sectoare precum energia, transporturile, sănătatea, apa potabilă, apele uzate sau spațiul. Administrațiile publice centrale vor face, de asemenea, obiectul anumitor dispoziții ale proiectului de directivă.

Statele membre vor trebui să aibă o strategie națională de consolidare a rezilienței entităților critice, să efectueze o evaluare a riscurilor cel puțin o dată la patru ani și să identifice entitățile critice care furnizează servicii esențiale. Entitățile critice vor trebui să identifice riscurile relevante care ar putea perturba în mod semnificativ furnizarea de servicii esențiale, să ia măsurile adecvate pentru a asigura reziliența lor și să notifice autorităților competente incidentele perturbatoare.

Propunerea de directivă stabilește, de asemenea, norme de identificare a entităților critice de importanță europeană deosebită. Se consideră că o entitate critică este de importanță europeană deosebită dacă furnizează un serviciu esențial pentru șase sau mai multe state membre. În acest caz, statele membre îi pot solicita Comisiei, sau aceasta poate propune ea însăși, cu acordul statului membru în cauză, să organizeze o misiune de consiliere pentru a evalua măsurile pe care entitatea în cauză le-a instituit pentru a-și îndeplini obligațiile legate de directivă.


În decembrie 2020, Comisia Europeană a prezentat o propunere de directivă privind reziliența entităților critice. Odată adoptată, directiva propusă va înlocui actuala directivă privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene, adoptată în 2008.

O evaluare din 2019 a directivei respective a evidențiat necesitatea de a actualiza și de a consolida și mai mult normele existente, având în vedere noile provocări cu care se confruntă UE, cum ar fi creșterea economiei digitale, impactul tot mai mare al schimbărilor climatice și amenințările teroriste. Actuala pandemie de COVID-19 a arătat în special cât de expuse pot fi infrastructurile critice și societățile la o pandemie și nivelul ridicat de interdependență care există între statele membre ale UE, precum și la nivel mondial.

Alături de propunerea de directivă privind entitățile critice, Comisia a prezentat, de asemenea, o propunere de directivă privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în UE (NIS2), care urmărește să răspundă acelorași preocupări legate de dimensiunea cibernetică. Consiliul și Parlamentul au ajuns la un acord cu privire la această propunere în mai 2022.

În septembrie 2020, Comisia a prezentat o propunere de regulament privind reziliența operațională digitală (DORA), care va consolida securitatea informatică a entităților financiare, cum ar fi băncile, societățile de asigurare și firmele de investiții. Acest act ar trebui să permită sectorului financiar european să mențină operațiuni reziliente în cazul unei perturbări operaționale grave. Consiliul și Parlamentul au ajuns la un acord cu privire la această propunere în mai 2022.

Statele membre vor trebui să asigure o punere în aplicare coordonată a celor trei acte legislative.

Continue Reading

Facebook

NATO7 hours ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO7 hours ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO9 hours ago

Polonia și România, aliații NATO care devin nucleul posturii militare SUA pe flancul estic: Polonia va găzdui primele forțe americane permanente din regiune. România, o brigadă americană capabilă să disloce forțe în zonă

COMUNICATE DE PRESĂ10 hours ago

Proiectul european STEP UP Protection, dedicat lucrătorilor detașați din UE, își prezintă rezultatele finale

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Klaus Iohannis: MCV poate fi ridicat până la sfârșitul anului dacă legile justiției vor fi corectate și codurile penale puse la punct

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

ROMÂNIA11 hours ago

Guvernul a adoptat un act normativ care asigură finalizarea proiectelor finanțate din fonduri europene

MAREA BRITANIE11 hours ago

Marea Britanie avertizează împotriva boicotării summit-ului G20 din Indonezia pe fondul participării lui Vladimir Putin

FONDURI EUROPENE11 hours ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO7 hours ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO7 hours ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE11 hours ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO17 hours ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA18 hours ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

NATO1 day ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO1 day ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

Team2Share

Trending