Connect with us

U.E.

Statele membre cer Comisiei Europene să propună rapid o serie de măsuri pentru reducerea amprentei ecologice a UE

Published

on

© Creative Commons Attribution 2.0, 2019 - Source: EC - Audiovisual Service

Statele membre cer Comisiei Europene să propună rapid o serie de măsuri pentru reducerea amprentei ecologice a UE, se arată într-un comunicat al Consiliului. 

Consiliul a adoptat astăzi concluzii care oferă îndrumări politice privind protejarea și restaurarea pădurilor lumii. Statele membre salută comunicarea Comisiei privind intensificarea acțiunilor UE în acest domeniu, din 23 iulie 2019. 

Pădurile au un rol cheie în acțiunea climatică, având în vedere puterea lor de a absorbi gazele cu efect de seră. Pădurile găzduiesc majoritatea biodiversității Pământului. Creșterea populației și creșterea cererii de produse alimentare determină transformarea pădurilor în teren agricol și o concentrare sporită asupra productivității agricole.

În acest context, Consiliul și statele membre sunt profund îngrijorate de faptul că politicile și acțiunile actuale la nivel mondial privind conservarea, restaurarea și gestionarea durabilă a pădurilor sunt insuficiente pentru a opri defrișarea. Aceștia sunt de acord că este necesară o acțiune sporită a UE și încurajează Comisia să acorde prioritate și să pună în aplicare de urgență acțiunile prevăzute în comunicarea sa, împreună cu statele membre, industria, organizațiile și instituțiile, societatea civilă și țările partenere ca parte a Pactului Ecologic European. 

Astfel, pentru a reduce amprenta ecologică a UE pe uscat, Consiliul și statele membre solicită Comisiei să întreprindă rapid o evaluare a noilor măsuri de reglementare din partea cererii și să prezinte propuneri în acest scop. Aceste măsuri includ sensibilizarea consumatorilor, cooptarea celor din industrie și cooperarea cu țările producătoare de bunuri de consum. 

Consiliul și statele sale membre s-au angajat să consolideze cooperarea internațională și să lucreze cu țările partenere pentru a promova acțiuni împotriva defrișărilor și degradării pădurilor, în special determinate de producția agricolă, în conformitate cu cei trei piloni ai dezvoltării durabile.

De asemenea, statele membre recomandă Comisiei să propună, pentru toate noile acorduri comerciale relevante ale UE, dispoziții specifice privind gestionarea durabilă a pădurilor și producerea de mărfuri agricole durabile, care să nu rezulte dintr-un proces care să implice defrișări. 

Redirecționarea finanțelor către practicile durabile de utilizare a terenurilor este, de asemenea, un obiectiv demn de urmărit. Consiliul și statele membre subliniază importanța mobilizării unei finanțări adecvate din toate sursele relevante pentru a intensifica acțiunile pentru protejarea și restabilirea pădurilor lumii.

În contextul susținerii cercetării și inovării, Consiliul și statele membre salută obiectivul de a înființa un observator al UE și invită Comisia să coopereze cu sistemele globale de date forestiere care există deja. De asemenea, invită Comisia să ia în considerare fezabilitatea unui mecanism de alertă timpurie pentru a notifica consumatorii, autoritățile publice și companiile care aprovizionează mărfuri din zone cu risc de defrișare.

Uniunea Europeană și-a asumat rolul de lider al tranziției spre neutralitatea climatică prin prezentarea Pactului Ecologic European, inițiativa ambițioasă istorică a noului executiv european de a transforma Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050. Planul reprezintă o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 care transformă acțiunea climatică într-un instrument care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ,,nu lasă pe nimeni în urmă”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Premierul Viktor Orban, scrisoare către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care cere demisia vicepreședintelui Vera Jourova după ce aceasta din urmă l-a criticat pe liderul de la Budapesta

Published

on

©European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Premierul Viktor Orban i-a solicitat într-o scrisoare președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să o demită pe vicepreședintele Executivului european pentru valori și transparență, Vera Jourova, după ce aceasta din urmă l-a criticat într-un interviu pe premierul de la Budapesta, anunță Politico Europe.

De asemenea, Orban a anunțat că Guvernul pe care îl conduce își va suspenda ”toate contactele bilaterale” cu Jourova.

”Potrivit vicepreședintelui, în Ungaria se construiește o <<democrație bolnavă>>”. Aceasta (n.r. Vera Jourova) a insultat cetățenii ungariția și europeni prin sugestia că nu sunt capabili să-și formeze o opinie independentă”, a explicat Viktor Orban, care a subliniat în scrisoare că afirmațiile oficialului european nu doar că reprezintă ”un atac politic la adresa Guvernului Ungariei ales în mod democratic, dar și o umilire a Ungariei și poporului său”.

Plângerile acestuia vin după ce vicepreședintele Comisiei Europene a declarat în cadrul unui interviu pentru Der Spiegel că ”domnului Orban îi place să spună că construiește o democrație iliberală. Aș spune că acesta construiește o democrație blonavă”.

Această retorică de victimizare, abordată de Viktor Orban, este lansată în proximitatea datei în care Comisia Europeană va publica primul său raport anual privind statul de drept în toate țările membre ale Uniunii Europene, la șase ani distanță de la primul și unicul raport privind corupția în statele Uniunii Europene publicat în 2014.

De altfel, Reuters nota luni că Germania, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a propus o schemă de condiționare a fondurilor europene, inclusiv cele cuprinse în cadrul Fondurul de redresare, în valoare de 750 de miliarde de euro, de respectarea statului de drept.

Propunerea Berlinului reprezintă o bază de negocieri între Parlamentul European și cele 27 de state membre care, în luna iulie, au convenit un astfel de mecanism, înregistrându-se astfel o premieră la nivelul Uniunii Europene.

În cadrul discuțiilor de la mijlocul lunii iulie, Budapesta şi Varşovia ameninţaseră să se opună prin veto oricărei corelări între finanţare şi stat de drept, dar în cursul celei de-a patra nopţi de negocieri s-a conturat un proiect de acord.

Potrivit documentului agreat de liderii UE, mecanismul va funcționa astfel: Comisia Europeană va propune măsuri în cazul încălcării statului de drept, iar Consiliul UE le va adopta prin vot cu majoritate calificată, însemnând 55% dintre statele membre ale UE care reprezintă 65% din populația UE.

Europarlamentarii doresc însă să consolideze acest mecanism, ceea ce implică faptul că propunerea președinției germane, care se menține aproape de acordul convenit în cadrul summitului șefilor de stat sau de guvern din luna iulie, va provoca reacții ostile.

Conform documentului consultat de Reuters, printre sancțiunile pentru cei care se abat de la statul de drept s-ar număra și suspendarea fondurilor europene, chestiune care ar urma să fie hotărâtă prin votul majorității statelor membre UE, la recomandarea Comisiei Europene, după cum este precizat mai sus.

Cei care vor un mecanism mai solid susţin că Executivul european ar trebui să fie cel care recomandă suspendarea sau retragerea fondurilor pentru o ţară care încalcă statul de drept, iar de majoritatea statelor membre UE ar fi nevoie pentru a bloca, în loc de a aproba, o astfel de penalizare.

Acest mecanism de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept, care va fi unul puternic, potrivit declarațiilor președinției germane a Consiliului UE din data de 28 iulie, necesită însă aprobarea Consiliului pentru a deveni operațional, iar Ungaria și Polonia – state care se află în colimatorului Bruxelles-ului după ce au adoptat măsuri considerate că subminează valorile democratice, ambele fiind vizate de procedurile articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene – au anunțat încă din luna iulie că ”fără acordul Grupului de la Visegrad nu se va întâmpla nimic”.

De altfel, într-un gest de sfidare, Budapesta și Varșovia, prin miniștrii de externe ungar și polonez, Peter Szijjarto, respectiv Zbigniew Rau, au anunțat că vor înființa un institut comun pentru a evalua respectarea statului de drept de către ţări membre în întreaga Uniune Europeană şi pentru a contracara astfel acuzaţiile de încălcare a statului de drept.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Belarus: Emmanuel Macron, întâlnire cu Svetlana Tihanovskaia: ”Vom face tot ce putem în calitate de europeni pentru a ajuta la mediere”

Published

on

©Emmanuel Macron/ Facebook

 

Cu doar două zile înainte de începerea summitului european special de la Bruxelles, care are ca temă principală de dezbatere aprobarea de sancțiuni împotriva autorităților de la Minsk, Emmanuel Macron s-a întâlnit cu opozanta președintelui reales al Belarusului, Svetlana Tihanovskaia. 

Președintele Franței și-a reiterat sprijinul pentru poporul din Belarus și pentru Svetlana Tihanovskaia: „Vom face tot ce putem în calitate de europeni pentru a ajuta la mediere”, a declarat Macron în faţa jurnaliştilor, în engleză, la finalul acestei întâlniri organizate în cadrul vizitei sale în Lituania, relatează Agerpres.

El a precizat că intenţionează să „revină la medierea din partea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, pentru a progresa”.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat luni că speră într-un acord pentru adoptarea de sancţiuni împotriva regimului la putere în Belarus, cu prilejul summitului UE de joi şi vineri.

„Trebuie să muncim din greu şi asta se va întâmpla în perspectiva summitului european de la sfârşitul acestei săptămâni: aştept şi sper ca noi să punem în aplicare ceea ce am decis în august”, a declarat Charles Michel, în cadrul unei discuţii organizate de think tank-ul Bruegel.

Pentru a adopta sancţiuni europene, este necesară o unanimitate a celor 27.

Sancțiunile împotriva regimului de la Minsk nu au fost adoptate din cauza opoziţiei Ciprului, un blocaj care provoacă tot mai multă iritare în alte capitale europene. Nicosia blochează măsurile – convenite luna trecută ca răspuns la frauda electorală şi reprimarea protestelor din Belarus – cerând noi acţiuni împotriva Turciei, pentru activităţile sale de explorare a zăcămintelor de gaz din Mediterana de Est. Cele două chestiuni nu sunt direct legate, dar Cipru argumentează că Uniunea Europeană trebuie să acţioneze similar când răspunde încălcării unor principii fundamentale. Potrivit Nicosiei, Ankara încalcă legea şi ameninţă suveranitatea Ciprului.

Joi și vineri (1-2 octombrie), cei 27 de șefii de stat sau de guvern din UE se vor întruni la Bruxelles pentru un Consiliu European special consacrat relațiilor externe, îndeosebi situației din estul Mării Mediterane și a diferendului maritim între Grecia și Turcia și situației din Belarus. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Polonia: O prezență militară crescută în Belarus este ultimul lucru de care avem nevoie pe flancul estic al NATO

Published

on

© Linas Linkevicius/ Twitter

Ministrul polonez de externe Zbigniew Rau și-a exprimat luni convingerea că sprijinul pentru societatea civilă din Belarus este în interesul Poloniei. El a adăugat că problema democratizării țării ar trebui lăsată în întregime în mâinile bielorușilor, relatează thenews.pl, preluat de Agerpres.

Ministrul Rau a declarat luni pentru un post de radio polonez că Polonia trebuie să privească evoluția situației din Belarus „și din perspectiva flancului estic al NATO”.

„O prezență militară crescută în Belarus este ultimul lucru de care avem nevoie în această parte a Europei”, a afirmat el, adăugând că „cu cât președintele bielorus Alexander Lukashenko apare mai slăbit în fața Federației Ruse, cu atât este mai probabil acest scenariu”.

Reiterând că sprijinul pentru societatea civilă bielorusă era în interesul Poloniei, Rau a declarat că democratizarea Belarusului reprezintă, pe termen lung, o garanție a stabilizării politice a țării și a dezvoltării armonioase. În același timp, oficialul a menționat că toate întrebările referitoare la sistemul socio-politic ar trebui lăsate în mâinile bielorușilor. „Aceasta trebuie să fie alegerea lor, întrucât, atunci când este alegerea lor – și asta spun tot timpul partenerilor noștri europeni –  valorile comune, universale și europene vor triumfa în Belarus.”

Comentând pe același subiect, ministrul Rau a declarat săptămânalului Sieci că eforturile societății bieloruse de apărare a valorilor europene comune, precum demnitatea, drepturile omului și democrația, sunt impresionante. În acest sens, oficialul polonez a precizat că protestele din Belarus au fost doar începutul coagulării societăți civile.

Belarus este măcinat de proteste de aproximativ două luni, de la alegerile prezidențiale din 9 august, în care președintele Aleksandr Lukashenko, a câștigat un al șaselea mandat, cu 80,% din voturi, comparativ cu cele 10,1% obținute de principala sa coontracandidată, Svetlana Tihanovskaya. Manifestările în masă împotriva a ceea ce se consideră a fi un vot fraudat au continuat de atunci, provocând reacții brutale din partea poliției și a forțelor de securitate. Duminică, 27 septembrie, aproximativ 100.000 de manifestanți au mărșăluit în capitala bielorusă, cerând demiterea președintelui autoritar.

Continue Reading

Facebook

U.E.14 mins ago

Premierul Viktor Orban, scrisoare către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care cere demisia vicepreședintelui Vera Jourova după ce aceasta din urmă l-a criticat pe liderul de la Budapesta

INTERNAȚIONAL33 mins ago

MAE: Alina Orosan, aleasă președinte al Comitetului consilierilor juridici pe probleme de drept internațional public al Consiliului Europei

ROMÂNIA57 mins ago

Premierul Ludovic Orban îndeamnă la o conduită de consum moderată de Ziua internațională de conștientizare asupra risipei alimentare

INTERNAȚIONAL58 mins ago

Belarus: Emmanuel Macron, întâlnire cu Svetlana Tihanovskaia: ”Vom face tot ce putem în calitate de europeni pentru a ajuta la mediere”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Polonia: O prezență militară crescută în Belarus este ultimul lucru de care avem nevoie pe flancul estic al NATO

MAREA BRITANIE2 hours ago

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține că un ”acord este posibil” între UE și Regatul Unit și face apel la responsabilitate pentru a ajunge la o înțelegere ”rezonabilă”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Reprezentantul României la ONU solicită asistență pentru victimele terorismului: Acesta rămâne o amenințare majoră la adresa umanității

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Belarus: Președintele Consiliului European speră ca statele membre UE să ajungă la un acord și să adopte sancțiunile împotriva regimului de la Minsk

Corina Crețu3 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu anunță că “România ar putea beneficia de mai mulți bani” europeni după ce Comisia REGI a votat opinia sa privind redresarea UE

U.E.4 hours ago

ONU solicită punerea în practică ”urgentă” a noii politici de migrație și azil a Uniunii Europene

SUA21 hours ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending