Connect with us

U.E.

Statele membre din grupul ,,Prietenii Coeziunii”, între care și România, resping ferm tăierea de fonduri pentru coeziune și agricultură în bugetul UE 2021-2027

Published

on

© Andrej Babiš/Twitter

Reprezentanții a 16 state membre ale Uniunii Europene (UE), care au participat la Summit-ul „Prietenii Coeziunii” de la Praga, au adoptat marți o declarație comună, solicitând UE să nu reducă finanțarea pentru politica de coeziune în bugetul următor de șapte ani, transmit EUObserver și Reuters

În contextul dezbaterii despre cadrul financiar multianual al UE (CFM) 2021-2027, o sarcină majoră,  17 state membre ale UE au participat la summit-ul organizat la Praga pentru a găsi o abordare comună cu care să contracareze statele membre dezvoltata care cer reducerea bugetului european pe următorii șapte ani. Toate țările participante, cu excepția Italiei, plătitor net la bugetul european, dar nu membru formal al grupului Prietenii Coeziunii, au adoptat declarația.

Țările au convenit în declarație că politica de coeziune este un instrument-cheie de investiții al UE care a contribuit semnificativ la convergența reală a regiunilor și a statelor membre din UE și la funcționarea pieței interne.

Pentru a continua să ajute statele membre ale UE mai slabe să ajungă la pas economiile mai puternice și să abordeze noi provocări, cum ar fi schimbările climatice, transformarea industrială și îmbătrânirea populației, actualul buget al UE pentru perioada 2014-2020 trebuie menținut și în contextul următorului cadru financiar multianual.

Comisia Europeană a propus ca bugetul UE pentru perioada 2021-2027 să fie echivalent cu 1,1% din venitul național brut al UE, însă a devenit mărul discordiei între statele membre care doresc menținerea alocărilor financiare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună la un nivel ridicat și state membre, precum Germania, Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, care cer micșorarea bugetului propus de Comisie la 1% din venitul național brut al UE și păstrarea mecanismelor prin care li se acordă reduceri ale contribuțiilor lor, după modelul Marii Britanii. 

Retragerea Regatului Unit din UE, care contribuie anual cu 13 miliarde de euro al bugetul european, lasă în urmă o gaură financiară care trebuie completată prin contribuțiile bugetare ale celorlalte state membre, în acest sens, Austria, Germania, Olanda și Suedia fiind vizate să ofere mai mulți bani. 

Comisia Europeană susține că noile priorități stabilite de liderii UE, cum ar fi inovația, securitatea, apărarea, migrația, trebuie să fie tratate mai eficient la nivelul UE. Astfel, pentru a face loc noilor priorități politice, bugetul pentru coeziune și agricultură ar fi redus cu 7%, respectiv 5%, ceea ce i-a determinat pe liderii Bulgariei, Cehiei, Ciprului, Croației, Estoniei, Greciei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, României, Slovaciei, Sloveniei și Spaniei să se opună acestor propuneri. 

Cele 16 state membre au solicitat în declarație ,,tuturor liderilor și instituțiilor UE – să lucreze pentru finalizarea negocierilor și găsirea unui compromis echitabil și echilibrat asupra cadrului financiar multianual”. 

„Noua propunere va reduce fondurile de coeziune, cu alte cuvinte cei mai săraci vor primi mai puțin și cei mai bogați vor primi mai mult”, a spus premierul ungar Viktor Orban. O părere similară a fost emisă și de gazda summit-ului, premierul ceh Andrej Babis: ,,Propunerea Comisiei este cu adevărat inacceptabilă pentru noi”, a spus acesta. 

Reprezentanții statelor membre aflați la Praga au solicitat, de asemenea, o mai mare flexibilizare în etapa de programare a politicii de coeziune și în cele ulterioare, pentru a se asigura implementarea fără obstacole, eficientă și eficace a acesteia, dar și fazarea până în 2027 a mecanismelor de acordare a reducerilor la contribuțiile de membru pentru bugetul UE odată cu ieșirea Regatului Unit din UE.

Prin urmare, statele membre din grupul „Prietenilor Coeziunii” au subliniat necesitatea de a da fiecărui stat membru o mână suficient de liberă, astfel încât banii europeni să poată fi folosiți pentru proiectele de care estecu adevărat nevoie, ținând cont de condițiile economice specifice din statul membru sau din regiunea în cauză.

La summit au participat delegații guvernamentale din Republica Cehă, Bulgaria, Cipru, Croația, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania, împreună cu reprezentantul Comisiei Europene. . Prim-ministrul ceh Andrej Babis a găzduit summitul.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputații din Comisia pentru Libertăți Civile analizează situația refugiaților de la granița dintre Turcia și Grecia

Published

on

© European Union, 2017

Europarlamentarii din Comisia pentru Libertăți Civile din Parlamentului European analizează astăzi, 6 iulie, situația refugiaților de la granița dintre Turcia și Grecia. Potrivit UNHCR, 10.348 de persoane au ajuns în Grecia în prima jumătate a anului 2020, cea mai mare pondere venind din Afganistan și Siria. Organizația Internațională pentru Migrație estimează că, în aceeași perioadă, 42 de persoane și-au pierdut viața încercând să ajungă în Grecia, potrivit comunicatului oficial al Legislativului.

Deputații europeni îi vor chestiona pe comisarul european pentru Afaceri Interne Ylva Johansson și guvernul grec cu privire la situația solicitanților de azil la frontiera cu Turcia, cu accent pe drepturile fundamentale.

Miniștrii greci pentru protecția cetățenilor, Michalis Chrisochoidis, și pentru migrație și azil, Notis Mitarachi, vor actualiza Comitetul pentru libertăți civile cu privire la ultimele evoluții la frontieră, în urma dezbaterii din aprilie.

Comisarul Ylva Johansson, directorul executiv Frontex, Fabrice Leggeri, și un reprezentant al ONG-ului pentru sprijinirea refugiaților din Marea Egee, își vor prezenta opiniile în fața comisiei LIBE.

Deputații doresc să analizeze în detaliu situația de la granițele terestre și maritime și efectul asupra drepturilor fundamentale, în special dreptul la azil. Autoritățile elene au decis să nu accepte nicio cerere de azil în luna martie, după anunțul președintelui turc Erdoğan potrivit căruia Turcia își va deschide granițele cu Grecia.

Continue Reading

S&D

PES face apel la liderii UE să aprobe planul ”Next Generation EU” de redresare post-pandemie: Nu ne putem permite să repetăm ​​greșelile din 2008. Nu vom supraviețui mai multor runde de austeritate

Published

on

© PES/Twitter

Membrii familiei social-democrate europene fac apel la Consiliul European să aprobe planul ”Next Generation EU” al Comisiei Europene și să adopte dispoziții privind combaterea rasismului și asistența medicală la prețuri accesibile.

Reunită prin videoconferință, președinția Partidului Socialiștilor Europeni (PES) a adoptat la 25 iunie o declarație prin care solicită un fond ambițios de recuperare, astfel încât UE să poată depăși criza COVID-19 și să se îndrepte către un viitor verde, social, digital, care promovează egalitatea de gen, inclusiv și durabil.

După adoptarea Declarației, președintele PES, Serghei Stanishev, a declarat:

În urmă cu trei luni, nimeni nu s-ar fi așteptat ca această pandemie să devină cel mai mare test de stres al societăților europene din ultimele decenii. Este de datoria liderilor europeni să se ridice  la înălțimea așteptărilor în acest moment istoric, să își facă datoria, să acționeze împreună și să pună în mișcare recuperarea. Social-democrații vor să vadă planul de redresare în acțiune și rapid. Statele noastre membre nu își pot permite să aștepte. Consiliul European trebuie să sprijine planul de recuperare la următoarea reuniune. O întârziere suplimentară va fi dăunătoare pentru cetățeni, întreprinderi și comunități care au fost lovite puternic. Familia noastră politică este fermă: redresarea trebuie să deschidă calea către o societate mai dreaptă și mai durabilă. Nu ne putem permite să repetăm ​​greșelile din 2008. Societățile noastre nu vor supraviețui mai multor runde de austeritate. Avem nevoie de o recuperare adecvată care să protejeze locurile de muncă și să ne îndrume către un viitor fără emisii de CO2, digital, democratic și egal din punct de vedere al genului.

Declarația adoptată de președinție – Salvarea vieții, salvarea locurilor de muncă – strategia PES pentru  recuperarea din criza COVID-19 – rezumă ambițiile colective ale familiei social-democrate de a realiza o redresare echitabilă și durabilă din criza COVID-19.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan, al doilea eurodeputat român numit co-raportor al Parlamentului European pentru instrumentul de 560 de miliarde de euro din cadrul planului de relansare a UE

Published

on

©️ Siegfried Mureșan/ Facebook

Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL, PPE) a fost numit co-raportor al Parlamentului European pe raportul legislativ privind Facilitatea de Redresare și Reziliență a Uniunii Europene (UE) în valoare de 560 de miliarde de euro, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Eurodeputatul Siegfried Mureșan este al doilea român care va fi co-raportor al Parlamentului European pentru acest instrument, după ce eurodeputatul Dragoș Pîslaru (Renew Europe) a fost numit în această calitate la finalul săptămânii trecute.

De altfel, Parlamentul European va avea 3 raportori pe proiectul legislativ al acestui instrument, alături de cei doi europarlamentari români urmând a fi co-raportor și un europarlamentar de la Grupul Socialiștilor Europeni.

“Facilitatea de Redresare și Reziliență este cel mai important pilon al Pachetului de Redresare și este, totodată, cel mai mare instrument de finanțare pe care l-a avut vreodată Uniunea Europeană. Vom aloca fondurile din acest instrument pentru a sprijini statele membre să își finanțeze propriile obiective de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre ale UE. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să devenim mai productivi și mai competitivii. Este un instrument foarte important pentru România care va permite punerea în aplicare a Planului de Investiții și Relansare Economică prezentat de Guvernul României săptămâna trecută. Planul Guvernului României este în deplin acord cu prevederile acestei facilități europene. Ea va finanța o mare parte din obiectivele planului de relansare. De aceea, obiectivul meu ca raportor este să mă asigur că facilitatea va aduce investiții acolo unde România și românii au cea mai mare nevoie: în infrastructura de transport, în școli, în spitale, în digitalizarea economiei, în extinderea rețelei energetice, în combaterea schimbărilor climatice. Voi lucra îndeaproape cu Guvernul României, dar și cu ceilalți colegi din Parlamentul European, pentru a ne asigura că Planul de Investiții al României și Facilitatea de Redresare a UE sunt perfect compatibile, iar banii vor fi investiți cât mai repede în obiectivele prioritare ale țării noastre”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan.

Facilitatea de Redresare și Reziliență este primul și cel mai important pilon al Pachetului de Redresare de 750 de miliarde de euro anunțat la sfârșitul lunii mai de Comisia Europeană.

Acest instrument va sprijini statele membre cu fonduri europene nerambursabile (310 miliarde de euro) și credite în condiții avantajoase (250 de miliarde de euro) pentru a finanța propriile planuri naționale de redresare economică.

Din cele peste 30 de miliarde de euro care îi vor reveni României în pachetul total de redresare de 750 de miliarde de euro, până la 25 de miliarde de euro vor fi alocate prin intermediul Facilității de Redresare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending