Connect with us

U.E.

Statele membre din grupul ,,Prietenii Coeziunii”, între care și România, resping ferm tăierea de fonduri pentru coeziune și agricultură în bugetul UE 2021-2027

Published

on

© Andrej Babiš/Twitter

Reprezentanții a 16 state membre ale Uniunii Europene (UE), care au participat la Summit-ul „Prietenii Coeziunii” de la Praga, au adoptat marți o declarație comună, solicitând UE să nu reducă finanțarea pentru politica de coeziune în bugetul următor de șapte ani, transmit EUObserver și Reuters

În contextul dezbaterii despre cadrul financiar multianual al UE (CFM) 2021-2027, o sarcină majoră,  17 state membre ale UE au participat la summit-ul organizat la Praga pentru a găsi o abordare comună cu care să contracareze statele membre dezvoltata care cer reducerea bugetului european pe următorii șapte ani. Toate țările participante, cu excepția Italiei, plătitor net la bugetul european, dar nu membru formal al grupului Prietenii Coeziunii, au adoptat declarația.

Țările au convenit în declarație că politica de coeziune este un instrument-cheie de investiții al UE care a contribuit semnificativ la convergența reală a regiunilor și a statelor membre din UE și la funcționarea pieței interne.

Pentru a continua să ajute statele membre ale UE mai slabe să ajungă la pas economiile mai puternice și să abordeze noi provocări, cum ar fi schimbările climatice, transformarea industrială și îmbătrânirea populației, actualul buget al UE pentru perioada 2014-2020 trebuie menținut și în contextul următorului cadru financiar multianual.

Comisia Europeană a propus ca bugetul UE pentru perioada 2021-2027 să fie echivalent cu 1,1% din venitul național brut al UE, însă a devenit mărul discordiei între statele membre care doresc menținerea alocărilor financiare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună la un nivel ridicat și state membre, precum Germania, Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, care cer micșorarea bugetului propus de Comisie la 1% din venitul național brut al UE și păstrarea mecanismelor prin care li se acordă reduceri ale contribuțiilor lor, după modelul Marii Britanii. 

Retragerea Regatului Unit din UE, care contribuie anual cu 13 miliarde de euro al bugetul european, lasă în urmă o gaură financiară care trebuie completată prin contribuțiile bugetare ale celorlalte state membre, în acest sens, Austria, Germania, Olanda și Suedia fiind vizate să ofere mai mulți bani. 

Comisia Europeană susține că noile priorități stabilite de liderii UE, cum ar fi inovația, securitatea, apărarea, migrația, trebuie să fie tratate mai eficient la nivelul UE. Astfel, pentru a face loc noilor priorități politice, bugetul pentru coeziune și agricultură ar fi redus cu 7%, respectiv 5%, ceea ce i-a determinat pe liderii Bulgariei, Cehiei, Ciprului, Croației, Estoniei, Greciei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, României, Slovaciei, Sloveniei și Spaniei să se opună acestor propuneri. 

Cele 16 state membre au solicitat în declarație ,,tuturor liderilor și instituțiilor UE – să lucreze pentru finalizarea negocierilor și găsirea unui compromis echitabil și echilibrat asupra cadrului financiar multianual”. 

„Noua propunere va reduce fondurile de coeziune, cu alte cuvinte cei mai săraci vor primi mai puțin și cei mai bogați vor primi mai mult”, a spus premierul ungar Viktor Orban. O părere similară a fost emisă și de gazda summit-ului, premierul ceh Andrej Babis: ,,Propunerea Comisiei este cu adevărat inacceptabilă pentru noi”, a spus acesta. 

Reprezentanții statelor membre aflați la Praga au solicitat, de asemenea, o mai mare flexibilizare în etapa de programare a politicii de coeziune și în cele ulterioare, pentru a se asigura implementarea fără obstacole, eficientă și eficace a acesteia, dar și fazarea până în 2027 a mecanismelor de acordare a reducerilor la contribuțiile de membru pentru bugetul UE odată cu ieșirea Regatului Unit din UE.

Prin urmare, statele membre din grupul „Prietenilor Coeziunii” au subliniat necesitatea de a da fiecărui stat membru o mână suficient de liberă, astfel încât banii europeni să poată fi folosiți pentru proiectele de care estecu adevărat nevoie, ținând cont de condițiile economice specifice din statul membru sau din regiunea în cauză.

La summit au participat delegații guvernamentale din Republica Cehă, Bulgaria, Cipru, Croația, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania, împreună cu reprezentantul Comisiei Europene. . Prim-ministrul ceh Andrej Babis a găzduit summitul.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Grecia încearcă o revenire completă pe piețele financiare internaționale prin emiterea de euroobligațiuni cu scadența în 2035

Published

on

Grecia intenționează să împrumute între 2 şi 2,5 miliarde de euro la o dobândă de 2% prin emiterea de euroobligaţiuni cu scadenţa în 2035, valorificând astfel condițiil prielnice de pe piețele internaționale după actualizarea pozitivă a ratingului suveran al țării, relatează The New York Times și Agerpres.

Agenția de gestionare a datoriilor publice a numit, într-un comunicat, cinci bănci care să se ocupe de intermedierea împrumutului. Barclays, BNP Paribas, BofA (Bank of America Securities), Goldman Sachs International Bank, HSBC şi JP Morgan sunt băncile care vor fi implicate în această tranzacție de așteptat să aibă loc chiar marți. 

La sfârșitul zilei de vineri, agenția de rating Fitch a apreciat ratingul suveran al Greciei de la „BB minus” la „BB” cu o perspectivă pozitivă, pe fondul îmbunătățirii sustenabilității datoriei  și a stabilității politice. 

Grecia a încheiat cel de-al treilea program internațional de rederesare financiară în 2018 și încearcă să facă o revenire completă pe piețe, profitând de ratele mici ale dobânzilor pentru a încerca să-și îmbunătățească profilul datoriilor pe termen lung.

După un deceniu de criză şi mai multe planuri de asistenţă internaţională, economia Greciei s-a îmbunătăţit în ultimii ani, iar ţara a revenit pe pieţele financiare în luna ianuarie 2019 printr-o emisiune de obligaţiuni pe cinci ani, pentru ca în luna martie să lanseze un al doilea împrumut pe zece ani. În luna octombrie 2019, Grecia a emis obligaţiuni pe trei luni la o dobândă negativă, ceea ce înseamnă că creditorii au fost dispuşi să piardă bani pentru a împrumuta Grecia, informează Agerpres. 

Se estimează că datoria națională va scădea treptat în raport cu produsul intern brut, după ce a atins un pic peste 180% din PIB în 2018.

Randamentul obligațiunilor pe 10 ani ale Greciei a scăzut sub 2% în august anul trecut și este în prezent în jurul valorii de 1,16%.

Continue Reading

U.E.

Comisia von der Leyen organizează prima conferință consultativă la nivel înalt cu privire la Legea europeană a climei

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană organizează marți, la Bruxelles, prima conferință de tip consultativ la nivel înalt, din acest mandat, cu privire la Legea europeană a climei, înainte de înaintarea propunerilor pe această temă, în luna februarie, informează un comunicat. 

Comisia s-a angajat în Orientările politice ale președintelui von der Leyen să adopte o lege europeană a climei în termen de 100 de zile de la preluarea noului mandat.

Legea europeană a climei va transpune în legislație angajamentul UE privind atingerea neutralității climatice până în 2050 și va stabili direcția pentru acțiunile climatice ale UE, oferind astfel predictibilitate investitorilor și asigurându-se că transformarea este ireversibilă.

Conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă.

Găzduită de vicepreședintele executiv Frans Timmermans, conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă. Discuțiile și sugestiile din cadrul evenimentului vor contribui la deliberările Comisiei privind înaintarea proiectului legislativ în domeniul climei.

În cadrul Conferinței vor avea intervenții vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene, Frans Timmermans și Valdis Dombrovskis, precum și miniștri din statele membre, europarlamentari, experți și reprezentanți ai societății civile.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European organizează miercuri la Bruxelles o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz

Published

on

Parlamentul European va organiza miercuri, 29 ianuarie, o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, potrivit unui comunicat al Legislativului european. 

Evenimentul comemorativ este dedicat împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare şi exterminare Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945, dată care marchează și sfârșitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei, romi și alte persoane aparținând unor grupuri persectutate au fost ucise de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Această ceremonia are loc la doar două zile distanță față de ceremoniile organizate de Polonia, unde participă peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE.

Potrivit Guvernului, premierul României, Ludovic Orban, va participa la ceremonia oficială desfășurată în fața fostului lagăr de concentrare Auschwitz II, urmând apoi să ia parte la marșul comemorativ, la depunerea de candele și la tributul adus victimelor fascismului la Monumentul Internațional de la Birkenau.

Aceste evenimente au loc după ce, peste 40 de lideri mondiali, alături de președintele României, Klaus Iohannis, s-au reunit săptămâna trecută la cea de-a cincea ediție a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului, care a avut loc la Yad Vashem și care s-a concentrat pe consolidarea angajamentului global faţă de memoria Holocaustului şi a luptei la nivel mondial împotriva antisemitismului şi a rasismului.

Tot miercuri, Parlamentul European va vota în plen Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, după ce proeictul de lege a trecut miercurea trecută de ultima etapă parlamentară, Camera Lorzilor aprobând legislația care îi va permite Regatului Unit să devină primul stat care părăsește Uniunea Europeană după aproape jumătate de secol de apartenență la familia europeană.

Camera Comunelor a aprobat încă de la 9 ianaurie legislația care permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, punând astfel capăt epopeii de trei ani și jumătate, începută la 23 iunie 2016.

Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European (AFCO) și-a dat joia trecută acordul asupra Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Pentru ca acordul să poată intra în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat cu majoritate simplă.

Odată ce Legisativul european își dă consimțământul, Consiliul European va adopta, prin procedură scrisă, decizia privind încheierea Acordului în numele Uniunii Europene.

Într-o rezoluție adoptată de Legislativul european cu largă majoritate la 15 ianuarie, deputații europeni au avertizat că aprobarea acordului depinde de felul în care guvernul Regatului Unit abordează îngrijorările legate de drepturile cetățenilor.

Un alt subiect care va fi abordat în cadrul sesiunii plenare este cel privind extinderea Uniunii Europene.

Astfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli și președinții parlamentelor din Croația, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și alte țări din Balcanii de Vest vor dezbate marți negocierile privind extinderea.

În luna decembrie a anului trecut, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că metodologia revizuită pentru tratativele de extindere, care urmează să fie propună în această lună, va face negocierile de aderare mai ”credibile şi predictibile pentru toate părţile”.

Acesta a adăugat că noul proces de reformă a extinderii UE va garanta că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă trebuie să facă la fel”.

În luna octombrie 2019, Franța, alături de Danemarca și Olanda, au blocat lansarea negocierilor Albaniei și Macedoniei de Nord la UE.

Statele consideră că cele două țări care aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene au nevoie de reforme suplimentare în adminsitrație și sistemul de justiție.

În luna noiembrie a anului trecut, Parisul declarat că este nevoie de o reformă a procesului de extindere a UE şi că blocul comunitar ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi membri.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending