Connect with us

U.E.

Statele membre din grupul ,,Prietenii Coeziunii”, între care și România, resping ferm tăierea de fonduri pentru coeziune și agricultură în bugetul UE 2021-2027

Published

on

© Andrej Babiš/Twitter

Reprezentanții a 16 state membre ale Uniunii Europene (UE), care au participat la Summit-ul „Prietenii Coeziunii” de la Praga, au adoptat marți o declarație comună, solicitând UE să nu reducă finanțarea pentru politica de coeziune în bugetul următor de șapte ani, transmit EUObserver și Reuters

În contextul dezbaterii despre cadrul financiar multianual al UE (CFM) 2021-2027, o sarcină majoră,  17 state membre ale UE au participat la summit-ul organizat la Praga pentru a găsi o abordare comună cu care să contracareze statele membre dezvoltata care cer reducerea bugetului european pe următorii șapte ani. Toate țările participante, cu excepția Italiei, plătitor net la bugetul european, dar nu membru formal al grupului Prietenii Coeziunii, au adoptat declarația.

Țările au convenit în declarație că politica de coeziune este un instrument-cheie de investiții al UE care a contribuit semnificativ la convergența reală a regiunilor și a statelor membre din UE și la funcționarea pieței interne.

Pentru a continua să ajute statele membre ale UE mai slabe să ajungă la pas economiile mai puternice și să abordeze noi provocări, cum ar fi schimbările climatice, transformarea industrială și îmbătrânirea populației, actualul buget al UE pentru perioada 2014-2020 trebuie menținut și în contextul următorului cadru financiar multianual.

Comisia Europeană a propus ca bugetul UE pentru perioada 2021-2027 să fie echivalent cu 1,1% din venitul național brut al UE, însă a devenit mărul discordiei între statele membre care doresc menținerea alocărilor financiare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună la un nivel ridicat și state membre, precum Germania, Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, care cer micșorarea bugetului propus de Comisie la 1% din venitul național brut al UE și păstrarea mecanismelor prin care li se acordă reduceri ale contribuțiilor lor, după modelul Marii Britanii. 

Retragerea Regatului Unit din UE, care contribuie anual cu 13 miliarde de euro al bugetul european, lasă în urmă o gaură financiară care trebuie completată prin contribuțiile bugetare ale celorlalte state membre, în acest sens, Austria, Germania, Olanda și Suedia fiind vizate să ofere mai mulți bani. 

Comisia Europeană susține că noile priorități stabilite de liderii UE, cum ar fi inovația, securitatea, apărarea, migrația, trebuie să fie tratate mai eficient la nivelul UE. Astfel, pentru a face loc noilor priorități politice, bugetul pentru coeziune și agricultură ar fi redus cu 7%, respectiv 5%, ceea ce i-a determinat pe liderii Bulgariei, Cehiei, Ciprului, Croației, Estoniei, Greciei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, României, Slovaciei, Sloveniei și Spaniei să se opună acestor propuneri. 

Cele 16 state membre au solicitat în declarație ,,tuturor liderilor și instituțiilor UE – să lucreze pentru finalizarea negocierilor și găsirea unui compromis echitabil și echilibrat asupra cadrului financiar multianual”. 

„Noua propunere va reduce fondurile de coeziune, cu alte cuvinte cei mai săraci vor primi mai puțin și cei mai bogați vor primi mai mult”, a spus premierul ungar Viktor Orban. O părere similară a fost emisă și de gazda summit-ului, premierul ceh Andrej Babis: ,,Propunerea Comisiei este cu adevărat inacceptabilă pentru noi”, a spus acesta. 

Reprezentanții statelor membre aflați la Praga au solicitat, de asemenea, o mai mare flexibilizare în etapa de programare a politicii de coeziune și în cele ulterioare, pentru a se asigura implementarea fără obstacole, eficientă și eficace a acesteia, dar și fazarea până în 2027 a mecanismelor de acordare a reducerilor la contribuțiile de membru pentru bugetul UE odată cu ieșirea Regatului Unit din UE.

Prin urmare, statele membre din grupul „Prietenilor Coeziunii” au subliniat necesitatea de a da fiecărui stat membru o mână suficient de liberă, astfel încât banii europeni să poată fi folosiți pentru proiectele de care estecu adevărat nevoie, ținând cont de condițiile economice specifice din statul membru sau din regiunea în cauză.

La summit au participat delegații guvernamentale din Republica Cehă, Bulgaria, Cipru, Croația, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania, împreună cu reprezentantul Comisiei Europene. . Prim-ministrul ceh Andrej Babis a găzduit summitul.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Marea Britanie lansează în circulație o nouă monedă cu ocazia Brexitului pentru a marca un ”nou capitol”

Published

on

© Sajid Javid / Twitter

Regatul Unit va marca ieșirea din Uniunea Europeană prin lansarea unei noi monede de 50 de pence, ea fiind inscripţionată cu mesajul ”Pace, prosperitate şi prietenie cu toate naţiunile” şi cu data Brexitului, 31 ianuarie 2020.

 

”Retragerea din Uniunea Europeană este un punct de cotitură în istoria noastră şi această monedă marchează începutul acestui nou capitol”, a scris pe Twitter ministrul britanic de finanţe Sajid Javid.

Aproximativ 3 milioane de monede vor fi distribuite de bănci, oficii poștale și magazine, la nivel național începând de vineri, 31 ianuarie, iar alte 7 milioane vor intra în circulație la sfârșitul acestui an, informează comunicatul oficial.

Ministerul britanic de Finanţe stabilise iniţial ca noua monedă de 50 de pence să fie inscripţionată cu 29 martie 2019, data iniţială la care fusese prevăzut Brexitul înainte ca disputele dintre susţinătorii şi adversarii ieşirii din UE să conducă la amânarea acestuia.

Sajid Javid a  fost cel care a primit primul lot de monede Brexit și i-l va prezenta premierului săptămâna aceasta.

La 1 februarie 2020, după 47 de ani de apartenență la UE, Regatul Unit va deveni primul stat membru care va fi părăsit Uniunea Europeană.

Citiți și: Premierul Boris Johnson propune o campanie de strângere de fonduri pentru ca faimosul Big Ben să sune în noaptea Brexitului. Fiecare bătaie a clopotului va costa 50.000 de lire sterline

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, după vizita în diaspora: Criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe și investiții

Published

on

© Eugen Tomac/Facebook

Criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe, prin proiecte de investiții mici și mari prin care statul să stimuleze reîntoarcerea acasă, este mesajul transmis pe Facebook, duminică seara, de eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) după vizita în diaspora, unde s-a întâlnit cu românii din Roma.

„Majoritatea românilor cu vârsta de peste 40 de ani aflați la munca peste hotare își doresc să revină acasă. Cetățenii cu vârste cuprinse intre 30 și 40 de ani încă nu au o opțiune definită, aceasta și pentru că au copii in sistemul de învățământ italian. Tinerii de până in 30 de ani se integrează, își întemeiază o familie in Italia și cel mai probabil vor rămâne defintiv in această țară.Peste 50% din românii aflați in Europa își doresc sa revină acasa, nu sunt însă deciși când sa o facă și așteaptă schimbări reale, nu guvernări fragile cu agende înguste, fără viziune, așa cum a guvernat PSD timp de 8 ani”, transmite Eugen Tomac. 

În viziunea sa, eurodeputatul PPE consideră că „criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe, prin proiecte de investiții mici și mari prin care statul să stimuleze reîntoarcerea acasă”. 

De asemenea, precizează Tomac, „trebuie să ne reformăm profund instituțiile prin inovare, dezvoltare și adaptare la nevoile reale ale pieței”. 

„Eu le-am promis că noi, cei din PMP, ne vom bate pentru a face cât mai transparentă și eficientă administrația din România, pentru că doar așa putem reclădi încrederea între stat și cetățenii români, indiferent de unde se află acum”, mai scrie eurodeputatul român. 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: De Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a transmis un mesaj în onoarea victimelor Holocaustului, cu prilejul aniversării pe 27 ianuarie a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau.

„În ziua de 27 ianuarie 1945, lagărul nazist de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat și astfel lumea avea în fața ochilor întreaga oroare a ‘soluției finale’, tratamentul aplicat de naziști populației de origine evreiască din teritoriile ocupate de Germania hitleristă și din cele ale aliaților ei. Circa șase milioane de evrei au pierit în acei ani, din simpla vină de a fi aparținut unui anumit grup etnic. Tragedia evreilor este unică și sper că am învățat lecțiile istoriei, pentru a nu mai repeta niciodată acele orori”, scrie eurodeputatul român pe pagina sa de Facebook. 

 

Corina Crețu mai transmite că „de Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni”. 

„Să ne aducem aminte de toți cei care au pierit în lagăre de muncă sau de exterminare: evrei, români, polonezi, romi, italieni, etc.
Dumnezeu să îi odihnească!”, a adăugat aceasta.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending