Reprezentanții a 16 state membre ale Uniunii Europene (UE), care au participat la Summit-ul „Prietenii Coeziunii” de la Praga, au adoptat marți o declarație comună, solicitând UE să nu reducă finanțarea pentru politica de coeziune în bugetul următor de șapte ani, transmit EUObserver și Reuters. 

În contextul dezbaterii despre cadrul financiar multianual al UE (CFM) 2021-2027, o sarcină majoră,  17 state membre ale UE au participat la summit-ul organizat la Praga pentru a găsi o abordare comună cu care să contracareze statele membre dezvoltata care cer reducerea bugetului european pe următorii șapte ani. Toate țările participante, cu excepția Italiei, plătitor net la bugetul european, dar nu membru formal al grupului Prietenii Coeziunii, au adoptat declarația.

Țările au convenit în declarație că politica de coeziune este un instrument-cheie de investiții al UE care a contribuit semnificativ la convergența reală a regiunilor și a statelor membre din UE și la funcționarea pieței interne.

Pentru a continua să ajute statele membre ale UE mai slabe să ajungă la pas economiile mai puternice și să abordeze noi provocări, cum ar fi schimbările climatice, transformarea industrială și îmbătrânirea populației, actualul buget al UE pentru perioada 2014-2020 trebuie menținut și în contextul următorului cadru financiar multianual.

Comisia Europeană a propus ca bugetul UE pentru perioada 2021-2027 să fie echivalent cu 1,1% din venitul național brut al UE, însă a devenit mărul discordiei între statele membre care doresc menținerea alocărilor financiare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună la un nivel ridicat și state membre, precum Germania, Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, care cer micșorarea bugetului propus de Comisie la 1% din venitul național brut al UE și păstrarea mecanismelor prin care li se acordă reduceri ale contribuțiilor lor, după modelul Marii Britanii. 

Retragerea Regatului Unit din UE, care contribuie anual cu 13 miliarde de euro al bugetul european, lasă în urmă o gaură financiară care trebuie completată prin contribuțiile bugetare ale celorlalte state membre, în acest sens, Austria, Germania, Olanda și Suedia fiind vizate să ofere mai mulți bani. 

Comisia Europeană susține că noile priorități stabilite de liderii UE, cum ar fi inovația, securitatea, apărarea, migrația, trebuie să fie tratate mai eficient la nivelul UE. Astfel, pentru a face loc noilor priorități politice, bugetul pentru coeziune și agricultură ar fi redus cu 7%, respectiv 5%, ceea ce i-a determinat pe liderii Bulgariei, Cehiei, Ciprului, Croației, Estoniei, Greciei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, României, Slovaciei, Sloveniei și Spaniei să se opună acestor propuneri. 

Cele 16 state membre au solicitat în declarație ,,tuturor liderilor și instituțiilor UE – să lucreze pentru finalizarea negocierilor și găsirea unui compromis echitabil și echilibrat asupra cadrului financiar multianual”. 

„Noua propunere va reduce fondurile de coeziune, cu alte cuvinte cei mai săraci vor primi mai puțin și cei mai bogați vor primi mai mult”, a spus premierul ungar Viktor Orban. O părere similară a fost emisă și de gazda summit-ului, premierul ceh Andrej Babis: ,,Propunerea Comisiei este cu adevărat inacceptabilă pentru noi”, a spus acesta. 

Reprezentanții statelor membre aflați la Praga au solicitat, de asemenea, o mai mare flexibilizare în etapa de programare a politicii de coeziune și în cele ulterioare, pentru a se asigura implementarea fără obstacole, eficientă și eficace a acesteia, dar și fazarea până în 2027 a mecanismelor de acordare a reducerilor la contribuțiile de membru pentru bugetul UE odată cu ieșirea Regatului Unit din UE.

Prin urmare, statele membre din grupul „Prietenilor Coeziunii” au subliniat necesitatea de a da fiecărui stat membru o mână suficient de liberă, astfel încât banii europeni să poată fi folosiți pentru proiectele de care estecu adevărat nevoie, ținând cont de condițiile economice specifice din statul membru sau din regiunea în cauză.

La summit au participat delegații guvernamentale din Republica Cehă, Bulgaria, Cipru, Croația, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania, împreună cu reprezentantul Comisiei Europene. . Prim-ministrul ceh Andrej Babis a găzduit summitul.