Connect with us

CONSILIUL UE

Statele UE amenință Belarusul cu sancțiuni și cu revizuirea relațiilor: Alegerile prezidențiale nu au fost nici libere, nici echitabile

Published

on

© European Union

Uniunea Europeană a denunţat marţi alegeri prezidenţiale ”nici libere, nici echitabile” în Belarus şi a ameninţat cu sancţiuni împotriva celor responsabili de violenţe și cu revizuirea relațiilor UE cu Belarus, potrivit unei declaraţii adoptate de cele 27 de state membre, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Alegerile prezidenţiale organizate duminică nu au fost ”nici libere, nici echitabile”, iar “poporul Belarusului merită mai mult”, au precizat țările UE.

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au denunţat o ”violenţă disproporţionată şi inacceptabilă din partea autorităţilor statului” și au solicitat încetarea represiunii şi ”eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor celor reţinuţi”.

”Vom evalua acțiunile autorităților din Belarus în privința actualei situații și vom efectua o revizuire aprofundată a relaţiilor UE cu Belarus. Ar putea fi vorba, printre altele, de luarea de măsuri împotriva celor responsabili de violenţe, arestări nejustificate şi de falsificarea rezultatelor alegerilor”, au mai precizat țările UE în declarația amintită.

În finalul declarației, cele 27 de țări membre ale UE au făcut un apel la conducerea politică a Belarusului să inițieze un dialog autentic și incluziv cu societatea pentru a evita violențele.

“UE va continua să sprijine un Belarus democratic, independent, suveran, prosper și stabil”, au conchis țările membre.

Preşedintele în exerciţiu al Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a câştigat alegerile desfăşurate duminică în această ţară, obţinând 80,23% din voturi, a anunţat luni Comisia Electorală Centrală, citând rezultatele preliminare ale unui scrutin tensionat, marcat de violenţe şi acuzaţii de fraude electorale.

Opozanta Svetlana Tihanovskaia a contestat victoria proclamată a preşedintelui în exerciţiu Aleksandr Lukaşenko. Ea a fost obligată să se refugieze în Lituania.

Situaţia din Belarus se va afla pe ordinea de zi a reuniunii informale a miniştrilor de externe ai UE, care va avea loc la 27-28 august, la Berlin, însă patru țări europene – Estonia, Finlanda, Letonia, Polonia – au cerut marți o reuniune de urgență a țărilor UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Consiliul UE aprobă României un sprijin financiar de 4,1 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi din partea Uniunii Europene

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Consiliul Uniunii Europene a aprobat vineri un sprijin financiar în valoare de 87,4 miliarde de euro pentru 16 state membre, între care și România, sub forma unor împrumuturi din partea UE în cadrul SURE – un instrument temporar al UE destinat atenuării riscurilor de șomaj pe durata crizei generate de COVID-19, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Din cele 87,4 miliarde de euro, România va beneficia de împrumuturi de 4,1 miliarde de euro.

Pentru a atrage cele 4,1 miliarde de euro fonduri din instrumentul SURE, România a trebuit să depună o garanţie de 393 de milioane de euro, conform unui memorandum adoptat de Guvern. Cele 4,1 miliarde de euro din acest instrument sunt distincte de cele 79,9 miliarde de euro obținute de România în urma acordului Consiliului European privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și referitor la instrumentul Next Generation EU.

Potrivit Consiliuui UE, sprijinul va ajuta statele membre să finanțeze creșterea drastică a cheltuielilor publice efectuate începând cu 1 februarie 2020, ca urmare a utilizării schemelor de șomaj tehnic și a unor măsuri similare de la nivel național, inclusiv pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, precum și a cheltuielilor cu unele măsuri legate de sănătate întreprinse ca răspuns la pandemie.

SURE face parte dintr-o serie de trei plase de siguranță, în valoare de maximum 540 de miliarde de euro, asupra cărora s-a convenit în cadrul Eurogrupului la 9 aprilie 2020 și care au fost ulterior aprobate de liderii UE pentru a proteja lucrătorii, întreprinderile și entitățile suverane.

“SURE reprezintă o parte importantă a răspunsului nostru la provocările fără precedent generate de criza legată de COVID-19. Interesul considerabil al statelor membre în legătură cu acest instrument confirmă importanța și adevărata valoare adăugată a acestuia atât pentru lucrători, cât și pentru întreprinderi. Milioane de lucrători din întreaga UE vor beneficia de acest instrument. Iată un semnal clar că Europa este mai puternică atunci când acționează împreună”, a declarat, în context, Olaf Scholz, ministrul de finanțe al Germaniei, țara care asigură președinția Consiliului UE.

Sprijinul financiar din cadrul SURE este acordat statelor membre după cum urmează:

  • Belgia – 7,8 miliarde EUR
  • Bulgaria – 511 milioane EUR
  • Croația – 1 miliard EUR
  • Cipru – 479 milioane EUR
  • Republica Cehă – 2 miliarde EUR
  • Grecia – 2,7 miliarde EUR
  • Italia – 27,4 miliarde EUR
  • Letonia – 193 milioane EUR
  • Lituania – 602 milioane EUR
  • Malta – 244 milioane EUR
  • Polonia – 11,2 miliarde EUR
  • Portugalia – 5,9 miliarde EUR
  • România – 4,1 miliarde EUR
  • Slovacia – 631 milioane EUR
  • Slovenia – 1,1 miliarde EUR
  • Spania – 21,3 miliarde EUR

Și alte state membre pot încă să își prezinte cererile de asistență financiară. În cadrul acestui instrument al UE pot fi puse la dispoziție până la 100 de miliarde de euro.

Împrumuturile SURE sunt susținute de bugetul UE și de garanțiile furnizate de statele membre în funcție de ponderea lor corespunzătoare în venitul național brut al Uniunii, care se vor ridica la o valoare totală de 25 de miliarde de euro.

Au fost finalizate acordurile privind garanțiile cu Comisia.

Comisia va proceda, în numele UE, la strângerea de fonduri pe piețele internaționale de capital și le va oferi sub formă de împrumuturi de tip back-to-back statelor membre care au solicitat împrumuturile.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Președinția germană a Consiliului UE: Procedura privind încălcarea statului de drept în Polonia şi Ungaria va continua

Published

on

© European Union 2020

Preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene a anunţat marţi că procedura UE privind încălcarea statului de drept în Polonia şi Ungaria va continua, după ce Comisia Europeană a indicat că niciuna dintre cele două ţări nu a făcut progrese suficiente, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

”Astăzi, pe baza rapoartelor extinse de la Comisie privind situaţia din Ungaria şi Polonia, am stabilit că nu sunt întrunite condiţiile pentru încetarea procedurii articolului 7 şi că această procedură va fi continuată”, a declarat ministrul german pentru afaceri europene Michael Roth, după o reuniune cu omologii săi din celelalte ţări membre ale UE desfăşurată la Bruxelles.

Polonia este vizată de procedura de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, lansată în decembrie 2017 de Comisia Europeană în legătură cu temerile privind statul de drept. Aceeași procedură a fost activată și în cazul Ungariei, în anul 2018, de către Parlamentul European. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-o ţară membră există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi poate duce la sancţiuni împotriva ţării respective.

De la finalul lui 2015, între Comisia Europeană şi Polonia au apărut mai multe diferende legate de reformele iniţiate de guvernul conservator de la Varşovia. Bruxellesul acuză autorităţile poloneze de subminarea valorilor fundamentale europene. La 2 iulie 2018, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de notificare oficială autorităţilor de la Varşovia, în legătură cu noua lege privind Curtea Supremă, şi le-a acordat autorităţilor poloneze un termen de 30 de zile pentru a răspunde. După cum justifica la acea vreme Comisia Europeană, schimbările iniţiate de Varşovia subminează principiul independenţei sistemului judiciar, inclusiv inamovibilitatea magistraţilor, şi în acest fel Polonia nu îşi respectă obligaţiile care îi revin potrivit Tratatului privind UE şi Cartei drepturilor fundamentale a UE.

În privinţa Ungariei, Comisia Europeană a trimis în iulie 2018 guvernului de la Budapesta o scrisoare de notificare prin care-l atenţiona că o lege nou adoptată privind azilul şi deportările contravine legislaţiei comunitare, inclusiv din cauza dispoziţiilor ce restrâng accesul migranţilor în zonele de tranzit de la graniţă sau califică drept infracţiuni acţiunile de ajutorare a migranţilor. Totuşi, guvernul ungar nu a dat curs solicitărilor acestei notificări.

Discuțiile de la nivel ministerial privind procedurile cuprinse la articolul 7 au avut loc în contextul în care Comisia Europeană este așteptată să publice primul său raport privind statul de drept, care vizează toate țările UE, și în condițiile unor dezbateri aprinse pentru condiționarea fondurilor europene de un astfel de mecanism de respectare a statului de drept.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Belarus: Miniștrii de externe din țările UE au amânat decizia sancțiunilor până la summitul liderilor europeni. România susține că “sancțiunile trebuie să intre în vigoare cât mai curând”

Published

on

© European Union 2020

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a subliniat luni că sancțiunile în ce privește situația din Blearus trebuie să intre în vigoare cât mai curând și a avertizat că orice întârziere în adoptarea acestora riscând să aducă cu sine evoluții nedorite.

Șeful diplomației române a participat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, precedată de o întrunire informală cu candidata opoziției Svetlana Tihanovskaia la alegerile din Belarus, și care a avut pe agendă relațiile externe ale UE, inclusiv situațiile din Belarus și din estul Mării Mediterane, relațiile UE-China și UE-Africa, precum și cazul Navalnîi.

Vorbind într-o conferință de presă după reuniune, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a spus că statele membre ale UE au discutat problema sancțiunilor în privința situației din Belarus, însă o decizie nu a putut fi convenită, nefiind întrunită unanimitatea.

“Deși există o voință clară pentru sancțiuni, nu a fost posibil să facem asta pentru că unanimitatea nu a fost întrunită. Problema va trebui discutată de șefii de stat sau de guvern la Consiliul European din această săptămână”, a spus Înaltul Reprezentant al UE, precizând însă că statele membre sunt ferme în decizia lor de a nu-l recunoaște pe Aleksandr Lukashenko drept președinte al Belarusului.

Sancțiunile împotriva regimului de la Minsk nu au fost adoptate din cauza opoziţiei Ciprului, un blocaj care provoacă tot mai multă iritare în alte capitale europene. Nicosia blochează măsurile – convenite luna trecută ca răspuns la frauda electorală şi reprimarea protestelor din Belarus – cerând noi acţiuni împotriva Turciei, pentru activităţile sale de explorare a zăcămintelor de gaz din Mediterana de Est. Cele două chestiuni nu sunt direct legate, dar Cipru argumentează că Uniunea Europeană trebuie să acţioneze similar când răspunde încălcării unor principii fundamentale. Potrivit Nicosiei, Ankara încalcă legea şi ameninţă suveranitatea Ciprului.

Joi și vineri, cei 27 de șefii de stat sau de guvern din UE se vor întruni la Bruxelles pentru un Consiliu European special consacrat relațiilor externe, îndeosebi situației din estul Mării Mediterane și a diferendului maritim între Grecia și Turcia și situației din Belarus. 

Bogdan Aurescu: Sancțiunile trebuie să intre în vigoare cât mai curând

În ce privește țara noastră,  “ministrul român a transmis solidaritatea României cu societatea civilă din Belarus, care își apără drepturile, în ciuda represiunilor. A subliniat că sancțiunile trebuie să intre în vigoare cât mai curând, în conformitate cu cele discutate și agreate la reuniunea Gymnich de la Berlin, orice întârziere în adoptarea acestora riscând să aducă cu sine evoluții nedorite“, se arată într-un comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, “ministrul Bogdan Aurescu a menționat sprijinul acordat deja de România pentru societatea civilă și mass-media independentă din Belarus și a subliniat necesitatea continuării asistenței UE pentru acestea. A informat asupra susținerii părții române pentru o misiune OSCE de facilitare a dialogului național. A reiterat prezentarea Declarației Comune de astăzi a Președinților României, Poloniei și Lituaniei privind Belarus, accentuând asupra nevoii unei susțineri de către UE prin elaborarea unui pachet de asistență economică pentru Belarus – astfel cum se propune în Declarația Comună“, mai arată sursa citată.

Înaintea reuniunii, a avut loc, la invitația Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell, un mic dejun informal cu Svetlana Tihanovskaia, reprezentant de marcă al opoziției din Belarus. Cu această ocazie, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat îngrijorarea părții române cu privire la încălcarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către autorități. A arătat că Belarus trece printr-o perioadă de transformări pe calea modernizării și democratizării, iar această evoluție trebuie să se bucure de întreaga susținere a UE și a statelor membre. De asemenea, a exprimat susținerea pentru adoptarea sancțiunilor împotriva celor vinovați de fraudarea alegerilor și represiunea contra manifestanților pașnici. Totodată, a prezentat textul Declarației Comune a Președinților României, Poloniei și Lituaniei adoptată în această dimineață, care propune un pachet cuprinzător de asistență economică pentru un Belarus democratic din partea UE – o contribuție concretă și utilă la dezbaterea despre modalitățile de susținere a procesului de democratizare din Belarus.

În context, lidera opoziţiei belaruse Svetlana Tihanovskaia le-a cerut statelor membre ale Uniunii Europene să boicoteze financiar guvernul de la Minsk

În cadrul reuniunii, în intervenția sa la punctul “Afaceri curente”, ministrul Bogdan Aurescu a abordat mai întâi tensiunile din Mediterana de Est. Astfel, a reiterat apelul la detensionare și dezescaladare și a susținut eforturile diplomatice ale Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell, ale Președintelui Consiliului European și ale Germaniei în scopul reluării dialogului direct. A pledat pentru o abordare echilibrată care să permită crearea spațiului politic pentru negocieri.

Citiți și România, scrisoare către Înaltul Reprezentant al UE privind otrăvirea lui Navalnîi. Bogdan Aurescu pledează pentru “eventuale sancțiuni” UE împotriva Rusiei

Referitor la relațiile UE-Rusia, șeful diplomației române a abordat cazul Navalnîi, ministrul Bogdan Aurescu evidențiind necesitatea ca UE să solicite Rusiei să-și asume responsabilitatea de a asigura o investigație imparțială, transparentă și cuprinzătoare a cazului și să coopereze deplin cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice. Ministrul Aurescu s-a alăturat celorlalți miniștri care au arătat că este util ca UE să adopte o poziție activă cu privire la acest subiect și să examineze posibilitatea de a adopta eventuale măsuri restrictive, dacă va fi necesar.

Miniștrii de externe europeni au dezbătut și alte subiecte de actualitate, precum situația din Liban, relațiile UE-China, situația din Hong Kong și situația din Venezuela.

Totodată, au avut discuții pe tema situației din Libia, a viitorului relațiilor Uniunea Europeană-Uniunea Africană și a evoluțiilor din Belarus.

În ceea ce privește Libia, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța unității UE privind dosarul libian, pe toate componentele sale. România susține eforturile ONU și ale Germaniei de mediere în cadrul dosarului, ministrul Aurescu apreciind necesară folosirea ferestrei de oportunitate generate de acordul de încetare a focului, care reprezintă o etapă către trecerea spre discuții politice de substanță, de natură să ducă la o soluționare durabilă a conflictului.

Referitor la relațiile UE-Uniunea Africană, poziția părții române este în sensul încheierii unui Acord Post-Cotonou modern și ambițios. Este, de asemenea, necesară consolidarea și adaptarea strategiei de comunicare față de Africa, ținând cont de faptul că UE este cel mai mare donator pentru Africa.

În cadrul dejunului de lucru, miniștrii de externe au dezbătut relațiile UE cu vecinătatea sudică. Poziția părții române este că discuția pe acest subiect este oportună, la aniversarea a 25 de ani de la lansarea Procesului Barcelona, dar și în contextul adoptării Instrumentului de Dezvoltare și Cooperare Internațională (NDICI). De altfel, regiunea se confruntă cu provocări complexe, sprijinul UE fiind esențial. Viitorul relațiilor cu regiunea ar trebui să țină cont de cele mai urgente preocupări ale vecinătății sudice, instabilitatea și insecuritatea care afectează o serie de state ale regiunii având un impact negativ și asupra UE. De asemenea, identificarea modalităților de revitalizare a parteneriatului cu regiunea trebuie să ia în calcul impactul pandemiei de COVID-19, cu accent prioritar pe refacerea economiilor din vecinătatea sudică prin utilizarea mecanismelor și instrumentelor financiare existente.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL2 mins ago

Secretarul de Stat american Mike Pompeo, mesaj la începutul vizitei în Grecia: Puterea relației noastre bilaterale este la un nivel record

U.E.41 mins ago

Cinzeci de ambasadori în Polonia au semnat o scrisoare deschisă pentru apărarea drepturilor LGBTI. România nu a participat la inițiativă

Marian-Jean Marinescu1 hour ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

U.E.1 hour ago

Consiliul Competitivitate: Miniștrii cercetării și inovării din UE discută marți chestiunile financiare nesoluționate privind programul Orizont Europa

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene, a intrat în izolare și așteaptă rezultatul testului COVID-19

Dacian Cioloș2 hours ago

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș, despre rezultatul alegerilor locale: A câștigat România sănătoasă

ROMÂNIA3 hours ago

Presa internațională, după alegerile locale din România: Matematicianul Nicușor Dan pune capăt celor 12 ani de dominație a stângii la București

POLITICĂ3 hours ago

Alegeri locale 2020 | Constanța: Senatorul PNL Vergil Chițac câștigă funcția de primar după o competiție strânsă cu candidatul USR PLUS Stelian Ion

POLITICĂ4 hours ago

Alegeri locale 2020 | Iași: Mihai Chirica câștigă un nou mandat de primar. Ministrul Costel Alexe, ales președinte al Consiliului Județean

POLITICĂ12 hours ago

Alegeri locale 2020 | Emil Boc, reales primar al Clujului pentru a cincea oară consecutiv, promite să mențină orașul “în liga campionilor în materie de inovare”

Marian-Jean Marinescu1 hour ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.2 weeks ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Advertisement
Advertisement

Trending