Connect with us

SĂNĂTATE

Statele UE, sfătuite să se pregătească pentru amenințări la adresa sănătății după valul de migranți

Published

on

Într-un raport al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) este stipulat faptul că riscul ca europenii să fie infectați cu boli aduse de refugiați este unul redus, însă recomandă ca statele să fie pregătite pentru a răspunde unor amenințări de asemenea factură, conform EurActiv.com.

imigrantiUnele agenții de presă au raportat informații alarmante despre faptul că odată cu venirea migranților, malaria, tuberculoza sau virusul HIV se vor răspândi în Europa. În luna noiembrie a anului trecut, Institutul Gatestone, un think thank de dreapta american, a publicat un document alarmant care se concentra pe spațiul german, citând surse medicale, pretinzând că refugiații ar aduce cu ei boli exotice pentru care sistemul german de sănătate nu are pregătirea necesară. În raportul publicat de același institut era precizat că spitalele din Germania au sporit nivelul de securitate pentru a proteja doctorii și asistentele de actele violente ale refugiaților care sunt nemulțumiți de serviciile medicale pe care le primesc (femeile musulmane refuză să fie tratate de medici de gen masculin, bărbații musulmani refuză să fie tratați de doctori de gen feminin).

Riscul ca europenii să fie afectați de bolile apărute în cadrul populației de refugiați rămâne extrem de redus având în vedere că nivelul igieniei, accesul limitat la apă potabilă sunt factorii răspunzători pentru apariția și transmiterea unor astfel de boli. Raportul adaugă faptul că refugiații nu reprezintă o amenințare pentru Europa privind bolile transmisibile, dar sunt un grup care are prioritate când vine vorba de prevenirea răspândirii bolilor pentru că au un grad de vulnerabilitate mai ridicat.

În concluziile raportului, statele care se confruntă cu un număr mai mare de refugiați sunt sfătuite să își realizeze o evaluare a pregătirii și capacității de reacție pe care le dețin în fața amenințărilor asupra sănătății.

Conform ECDC, pericolul ca refugiații să contracteze boli transmisibile a crescut din cauza suprapopulării la punctele de preluare, dar și din cauza compromiterii igienei. ECDC estimează că nivelul scăzut de vaccinare, la care se adaugă și imunitatea redusă pentru unele boli ar putea duce la riscul ca refugiații să contracteze boli precum rujeola sau varicela, având în vedere cât de răspândite sunt acestea în unele zone ale Uniunii. Enrico Brivio, purtător de cuvânt al CE, a menționat că Vytens Andriukaitis, comisarul pentru Sănătate, susține că refugiații nu reprezintă o amenințare pentru Europa din acest punct de vedere. Acesta din urmă este de părere că migranții și refugiații sunt mai predispuși la astfel de boli, când tranzitează diferite state, având în vedere condițiile în care trăiesc.

.

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

SĂNĂTATE

Ministerul Sănătății va investi 2.1 miliarde de lei în oncologie. Îmbunătățirea programelor de screening, prioritate absolută

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Sănătății a anunțat ieri, 5 februarie (de Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului), că va investi peste 2.1 miliarde de lei în dezvoltarea infrastructurii medicale și achiziționarea de echipamente medicale noi, dedicate diagnosticării afecțiunilor oncologice.

În această primăvară, un număr de 48 de unități sanitare din toată țara primesc 237 de echipamente medicale noi pentru asigurarea procedurilor de screening de cancer. Programul național este finanțat de Ministerul Sănătății în parteneriat cu Banca Mondială, a informat MS într-o postare pe pagina de Facebook. 

„Deschidem o nouă linie de combatere a afecțiunilor oncologice, inclusiv prin achiziționarea de echipamente dedicate creșterii capacității sistemului de a diagnostica aceste cumplite afecțiuni. Considerăm următorii ani de importanță crucială pentru dezvoltarea capacității sistemului medical de a preveni, diagnostica precoce și trata eficient afecțiunile oncologice”, a transmis Ministerul Sănătății.

De asemenea, MS reamintește că o sumă de 405 milioane de euro au fost alocate, prin PNRR, în oncologie. Prioritățile investiționale cuprind construcția Institutului Regional de Oncologie Timișoara, primul de acest tip din Vestul României, dar și construcția altor unități sanitare noi, spre exemplu la Constanța și Giurgiu, cu secții speciale de oncologie.

„Alături de deblocarea și darea în folosință a celor 7 centre de radioterapie din Craiova, București, Galați, Târgu-Mureș, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, program finanțat prin Banca Mondială, Ministerul Sănătății continuă implementarea priorităților și liniilor de răspuns strategic la afecțiunile oncologice, prin investiții direcționate atât către prevenție și diagnosticare timpurie, cât și către tratament la standarde cât mai ridicate”, a conchis MS.

Citiți și: România are un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Programele de screening, terapiile inovative și traseul pacientului, printre principalele obiective

La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.

De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

S-a constituit la nivelul Parlamentului Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului și bineînteles, o Comisie tehnică, având ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului. Coordonator științific al Planului fost Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu (Camera Deputaților) și coordonatorul Tehnica fost Conf. univ. dr. Constantin Dina (Ministerul Sănătății).

Continue Reading

ROMÂNIA

Șeful Executivului, mesaj de Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului: Femeile au mare nevoie de programe de screening și campanii de informare

Published

on

© Guvernul României

Șeful Executivului, Marcel Ciolacu, pledează pentru un acces mai facil la programele de screening în rândul femeilor, în contextul în care țara noastră rămâne fruntașa Europei la numărul de decese provocate de cancere care pot fi prevenite prin profilaxie. 

Prezent la dezbaterea „Cancerul în rândul femeilor”, prim-ministrul a transmis că „femeile au mare nevoie de programe de screening, campanii de informare şi de mai multă grijă din partea noastră, a tuturor”.

„Suntem încă pe primul loc în Europa la mortalitatea prin cancer de col uterin, în timp ce în alte ţări această boală este vindecabilă. Şi asta pentru că, la noi, depistarea se face în stadii avansate de boală, iar programul de vaccinare anti-HPV a înregistrat abia în ultimii doi ani un oarecare interes şi progres. Programele de screening pentru cancerele de sân trebuie să depăşească faza de programe-pilot dacă vrem să avem cu adevărat rezultate în combaterea acestei maladii”, a precizat Marcel Ciolacu în intervenția sa, potrivit Agerpres.

„Cancerul rămâne a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardio-vasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor, conform Institutului Naţional de Sănătate Publică. De asemenea, conform aceleiaşi surse, se estimează că până în anul 2035 numărul de îmbolnăviri de cancer în UE va creşte cu 24%, astfel că această boală va deveni prima cauză de deces.

Potrivit acestuia, Guvernul este „puternic implicat în identificarea soluţiilor şi rezolvarea problemelor” din sistemul de sănătate. 

Citiți și: Planul european de combatere a cancerului: CE recomandă statelor membre să promoveze utilizarea mai mare a vaccinurilor împotriva HPV și a hepatitei B

Citiți și: România are un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Programele de screening, terapiile inovative și traseul pacientului, printre principalele obiective

La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.

De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

S-a constituit la nivelul Parlamentului Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului și bineînteles, o Comisie tehnică, având ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului. Coordonator științific al Planului fost Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu (Camera Deputaților) și coordonatorul Tehnica fost Conf. univ. dr. Constantin Dina (Ministerul Sănătății).

Pentru ca acest obiectiv să fie atins, au fost statuate 11 obiective generale și 7 obiective specifice:

Obiectivele generale:

  1. Introducerea terapiilor inovative
  2. Servicii de psiho-oncologie și construcție
  3. Realizarea unei strategii naționale de promovare a conceptelor de prevenția a bolilor netransmisibile
  4. Realizarea unei rețele interconectate la nivel național și sistemele de conectare în rețea ale UE
  5. Măsurarea factorilor de risc asociați cu apariția cancerului
  6. Realizarea unui registru național de cancer funcțional, cu subregistre pentru toate localizările
  7. Paliația
  8. Actualizarea periodică a ghidurilor de practică medicală și a protocoalelor terapeutice
  9. Traseul pacientului oncologic
  10. Tumor board
  11. Medicină personalizată 

Obiective specifice: 

  1. Localizarea colo-rectală
  2. Localizarea sân
  3. Localizarea col uterin
  4. Localizarea bronhopulmonară
  5. Localizarea prostată
  6. Hemopatii maligne
  7. Tumori pediatrice

Citiți și: INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Continue Reading

SĂNĂTATE

Raport: Comisia Europeană și statele membre au reușit să asigure pacienților europeni prețuri mai accesibile la medicamente, prin verificarea normelor UE în materie de antitrust și concentrări economice în sectorul farmaceutic

Published

on

© CaleaEuropeana/ Zaim Diana

Comisia Europeană a publicat un raport (COM_2024_36_1_RO_ACT) care oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care Comisia și autoritățile naționale de concurență (ANC) au asigurat respectarea normelor UE în materie de antitrust și concentrări economice în sectorul farmaceutic în perioada 2018-2022, potrivit comunicatului oficial al Executivului European. Astfel, Comisia si autoritățile naționale au adoptat 26 de decizii împotriva practicilor anticoncurențiale la nivelul ofertei de medicamente, impunând amenzi în valoare totală de peste 780 de milioane de euro. De asemenea, au investigat peste 70 de cazuri, din care 40 au fost în cele din urmă închise, iar 30 sunt în curs.

Raportul publicat astăzi demonstrează că asigurarea în mod activ a respectării normelor în materie de antitrust și concentrări economice continuă să joace un rol important în garantarea accesului pacienților europeni la o gamă mai largă de medicamente inovatoare și accesibile ca preț, contribuind în special la realizarea acestui obiectiv în perioada dificilă a pandemiei de COVID-19.


© European Union, 2020/Source: EC – Audiovisual Service

„Raportul de astăzi evidențiază eforturile continue de asigurare a respectării legislației desfășurate de autoritățile de concurență din toată Europa pentru a garanta buna funcționare a piețelor farmaceutice. Aceasta este esențială pentru ca pacienții și sistemele de sănătate să aibă acces la medicamente mai accesibile ca preț și la o gamă mai largă de produse, mai ales în contextul crizelor sanitare. Ne vom continua cu prioritate activitatea în acest sector crucial, luând măsuri ca să rămânem la curent cu metodele mereu noi prin care societățile încearcă să se protejeze în mod necuvenit de concurență”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă responsabilă cu politica în domeniul concurenței.


Principalele constatări ale raportului

Asigurarea respectării normelor în materie de antitrust a contribuit la prețuri mai echitabile pentru medicamente

În ceea ce privește acordurile anticoncurențiale și cazurile de abuz de poziție dominantă, din 2018 Comisia și autoritățile naționale de concurență:

  • au adoptat 26 de decizii împotriva practicilor anticoncurențiale la nivelul ofertei de medicamente, impunând amenzi în valoare totală de peste 780 de milioane de euro sau impunând companiilor să își asume angajamente cu caracter obligatoriu pentru remedierea comportamentului lor anticoncurențial și au investigat peste 70 de cazuri, din care 40 au fost în cele din urmă închise, iar 30 sunt în curs.

Practicile anticoncurențiale în cauză au afectat inovarea și prețurile și au variat de la:

  • (i) utilizarea abuzivă a sistemului de brevetare și litigii abuzive pentru a prelungi exclusivitatea protejată de brevete
  • (ii) denigrarea produselor unui concurent pentru a proteja vânzările societății dominante
  • (iii) acorduri de plată pentru a bloca sau a întârzia intrarea pe piață a unui medicament generic, prin care societățile producătoare de medicamente originale și cele producătoare de medicamente generice s-au înțeles să nu permită intrarea pe piață a medicamentelor generice și să împartă profiturile obținute de pe urma acestei situații de societățile producătoare de medicamente originale
  • (iv) impunerea unor prețuri excesive pentru medicamentele neprotejate de brevete.

Controlul concentrărilor economice a dus la prețuri mai scăzute ale medicamentelor și la păstrarea concurenței pe piață

Concentrările economice ale societăților farmaceutice pot avea ca rezultat, printre altele, creșterea prețurilor, concentrarea piețelor și reducerea gamei de produse sau a activităților de cercetare și dezvoltare.

Comisia a examinat peste 30 de concentrări economice din sectorul farmaceutic și a constatat probleme în cinci cazuri în care este posibil ca acestea să fi dus la creșteri ale prețurilor, la privarea pacienților și a sistemelor naționale de sănătate de anumite medicamente sau la reducerea eforturilor de inovare pentru dezvoltarea de medicamente noi. Comisia a aprobat patru dintre concentrările respective numai după ce societățile au propus măsuri corective care să răspundă preocupărilor Comisiei și să mențină gradul de concurență existent. S-a renunțat la una dintre concentrări după ce Comisia a semnalat probleme inițiale de legate de concurență.

Monitorizarea proactivă a contribuit la ghidarea operatorilor de pe piață

Autoritățile de concurență au desfășurat 60 de activități de monitorizare a pieței și de promovare, care:

  • (i) au oferit informații privind funcționarea piețelor
  • (ii) au contribuit la elaborarea unor reglementări și acte legislative mai favorabile concurenței
  • (iii) au furnizat orientări participanților de pe piață și, în anumite cazuri individuale, chiar au declanșat investigații antitrust.

Raportul descrie, de asemenea, inițiativele în materie de orientare și coordonare desfășurate de REC ca reacție la pandemia de COVID-19, în special Declarația comună privind aplicarea normelor antitrust ale UE în contextul pandemiei de COVID-19, emisă de REC împreună cu Autoritatea AELS de Supraveghere. Declarația a avut drept scop să ofere un răspuns comun la nivelul REC cu privire la modul în care trebuie să fie aplicată legislația UE în materie de concurență în timpul crizei.


Raportul publicat astăzi, precum și un rezumat al acestuia sunt disponibile în toate limbile oficiale ale UE pe site-ul web al Comisiei dedicat concurenței.

Raportul publicat astăzi reprezintă o continuare a raportului precedent vizând asigurarea respectării legislației în materie de concurență în sectorul farmaceutic în perioada 2009-2017, care a fost publicat în ianuarie 2019.

Pentru a fi eficace, politica în domeniul concurenței și activitățile aferente de asigurare a respectării legislației în sectorul farmaceutic trebuie să țină seama de particularitățile sectorului și de dinamica concurențială rezultată în acest sector, cum ar fi structura specifică a cererii și ofertei, care implică o varietate de părți interesate, și cadrul legislativ și de reglementare cuprinzător din diferitele state membre.

Cu privire la acest ultim aspect, la 26 aprilie 2023, Comisia Europeană a adoptat un pachet farmaceutic prin care a propus Consiliului și Parlamentului European revizuirea legislației UE din domeniul farmaceutic, pe baza lucrărilor pregătitoare din perioada scursă de la adoptarea Strategiei farmaceutice pentru Europa în 2020. Această propunere de revizuire a legislației farmaceutice urmărește să facă medicamentele mai accesibile (în toate statele membre), mai disponibile (pentru a contracara riscurile de deficite) și mai accesibile ca preț (pentru sistemele naționale de sănătate și pacienți), sprijinind în același timp competitivitatea industriei farmaceutice a UE, combătând rezistența la antimicrobiene și asigurând standarde de mediu mai ridicate pentru medicamente.

Citiți și: Industria farmaceutică, o prioritate la nivel guvernamental: Creșterea producției de medicamente în România trebuie să devină o strategie de țară

Comisia și ANC-urile cooperează strâns în cadrul Rețelei europene în domeniul concurenței. ANC-urile au competența deplină de a aplica articolele 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În cazul în care un anumit comportament nu afectează comerțul transfrontalier, autoritățile naționale de concurență aplică normele naționale antitrust, care sunt adesea similare legislației UE. Comisiei i-a fost încredințat controlul concentrărilor economice care au o dimensiune europeană, și anume în cazul cărora cifrele de afaceri ale societăților implicate în concentrare ating pragurile prevăzute de Regulamentul UE privind concentrările economice. În cazul în care pragurile respective nu sunt atinse, o concentrare economică poate fi vizată de jurisdicțiile naționale și examinată de una sau mai multe ANC-uri.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

U.E.11 mins ago

Statele membre ale UE convin asupra unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în ajunul împlinirii a doi ani de la invazia Ucrainei

POLITICĂ42 mins ago

Sondaj: Două treimi dintre români (66%) vor o guvernare stabilă formată dintr-o alianță de partide puternice după 2024

U.E.1 hour ago

Moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi: UE l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri rus la Bruxelles pentru a-și exprima ”indignarea”: Cerem ”Rusiei să autorizeze o anchetă internaţională independentă”

SUA1 hour ago

SUA vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei pe fondul morții lui Aleksei Navalnîi și a războiului din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

UE a convenit asupra unor noi reguli pentru a avea un aer mai curat și o reducere la zero a poluării cel târziu până în 2050

G72 hours ago

Liderii G7 vor marca doi ani de când Rusia a invadat Ucraina printr-o reuniune prin videoconferință în urma căreia ar urma să decidă o ”înăsprire a sancțiunilor” contra Moscovei

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Mircea Fechet a discutat cu reprezentanții Google despre utilizarea celor mai performante soluții digitale pentru a răspunde nevoilor Ministerului Mediului

NATO2 hours ago

Serviciul de Informații al Letoniei: Riscul unei agresiuni militare a Rusiei împotriva NATO va crește, dacă Occidentul nu sprijină suficient Ucraina

CONSILIUL UE3 hours ago

Ungaria va fi ”cea mai pro-extindere preşedinţie a Consiliului UE”, afirmă ministrul ungar de externe: UE are nevoie de noi state membre precum țările din Balcanii de Vest, R. Moldova

NATO4 hours ago

Alexandru Muraru: NATO trebuie să își continue angajamentul politic pentru Kiev și să reitereze drumul euro-atlantic al Ucrainei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI23 hours ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA24 hours ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA2 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA6 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, despre discuții cu cancelarul Austriei la Congresul PPE privind aderarea completă la Schengen: Este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment

Trending