Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Statele UE vor putea pune în aplicare anumite măsuri de ajutor de stat, fără o examinare prealabilă din partea Comisiei Europene

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat astăzi, 23 iulie,  o extindere a domeniului de aplicare al Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA), care le va permite statelor membre să pună în aplicare anumite măsuri de ajutor, fără o examinare prealabilă din partea Comisiei, potrivit comunicatului oficial.

Normele revizuite se referă la: (i) ajutoarele acordate de autoritățile naționale pentru proiecte finanțate prin intermediul anumitor programe ale UE gestionate la nivel central în temeiul noului cadru financiar multianual și (ii) anumite măsuri de ajutor de stat care sunt relevante pentru sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale, precum și pentru redresarea în urma efectelor economice ale pandemiei de COVID-19.

Exceptarea unui astfel de ajutor de la obligația de notificare prealabilă reprezintă o simplificare majoră, care facilitează punerea rapidă în aplicare a unor astfel de măsuri de către statele membre, dacă sunt îndeplinite condițiile care limitează denaturarea concurenței pe piața unică.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Comisia simplifică astăzi normele privind ajutoarele de stat aplicabile finanțării naționale care intră în domeniul de aplicare al anumitor programe ale UE. Acest lucru va îmbunătăți în continuare interacțiunea dintre normele de finanțare ale UE și normele UE privind ajutoarele de stat în temeiul noului cadru financiar multianual. De asemenea, introducem mai multe posibilități pentru statele membre de a acorda ajutoare de stat pentru sprijinirea tranziției către o economie verde și digitală, fără a le impune să efectueze procedura de notificare prealabilă, dar și fără a provoca denaturări nejustificate ale concurenței pe piața unică. Noile norme vor facilita, de asemenea, furnizarea rapidă de către statele membre a finanțării atât de necesare pentru a sprijini o redresare durabilă și rezilientă în urma efectelor economice ale pandemiei de COVID-19.”

Comisia simplifică normele privind ajutoarele de stat aplicabile finanțării naționale a proiectelor sau a produselor financiare care intră în domeniul de aplicare al anumitor programe ale UE, adoptate recent, cu scopul de a asigura o mai bună interacțiune între normele privind finanțarea acordată de UE și normele UE privind ajutoarele de stat în temeiul noului cadru financiar multianual. Grație modificărilor introduse astăzi prin RGECA, normele privind finanțarea UE și normele privind ajutoarele de stat aplicabile acestor tipuri de finanțare au fost aliniate pentru a se evita complexitățile inutile, menținându-se în același timp concurența pe piața unică a UE.

Fondurile naționale în cauză sunt cele referitoare la:

  1. operațiunile de finanțare și de investiții sprijinite de Fondul InvestEU;
  2. proiectele de cercetare, dezvoltare și inovare (CD&I) care au primit o „marcă de excelență” în cadrul Orizont 2020 sau Orizont Europa, precum și proiectele de cercetare și dezvoltare cofinanțate sau formarea de echipe comune de cercetare în cadrul Orizont 2020 sau Orizont Europa;
  3. proiectele de cooperare teritorială europeană (CTE), cunoscute și sub denumirea de componenta Interreg.

Prin modificarea de astăzi a RGECA, aceste măsuri pot fi acum puse în aplicare direct de către statele membre, fără a fi necesară notificarea Comisiei, care trebuie să fie informată doar ex-post. Exceptarea ajutoarelor în aceste domenii de la obligația de notificare prealabilă este posibilă datorită garanțiilor integrate în programele UE gestionate la nivel central de către Comisie. În special, sprijinul acordat în contextul acestor programe: (i) vizează un obiectiv de interes comun; (ii) abordează o disfuncționalitate a pieței sau obiective de coeziune socioeconomică și (iii) se limitează la suma minimă necesară.

În plus, odată cu modificarea RGECA, Comisia creează și mai multe posibilități pentru ca statele membre să furnizeze ajutorul necesar pentru dubla tranziție într-un mod care le va permite, de asemenea, să sprijine cu promptitudine întreprinderile care au nevoie de finanțare pentru a combate efectele economice ale pandemiei de COVID-19.

Ajutoarele relevante pentru atingerea acestor obiective, care sunt în prezent exceptate de la notificarea prealabilă a Comisiei, vor juca, de asemenea, un rol în continuarea pregătirii pentru perioada de după criză. Noile categorii de ajutoare care vor fi exceptate de la obligația de notificare se încadrează în domeniile de politică ce reprezintă priorități absolute pentru dubla tranziție. Ajutoarele acordate în aceste domenii vor sprijini, de asemenea, redresarea în urma efectelor economice ale crizei provocate de COVID-19 și vor asigura faptul că această redresare va contribui la tranziția către o economie verde și digitală. Categoriile relevante de ajutoare sunt:

  1. ajutoarele acordate pentru proiectele de eficiență energetică a clădirilor;
  2. ajutoarele pentru infrastructura de reîncărcare și realimentare a vehiculelor rutiere cu emisii scăzute;
  3. ajutoarele pentru rețelele fixe în bandă largă, rețelele mobile 4G și 5G, anumite proiecte transeuropene privind infrastructura de conectivitate digitală și anumite vouchere.

Context

Potrivit articolului 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), statele membre trebuie să notifice Comisiei Europene toate ajutoarele de stat și să le pună în aplicare numai după ce au fost aprobate de către Comisie. Conform Regulamentului UE de abilitare privind ajutoarele de stat, Comisia poate declara că anumite categorii de ajutoare de stat sunt compatibile cu piața unică și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută în tratat.

RGECA declară anumite categorii de ajutoare de stat drept compatibile cu tratatul, cu condiția ca acestea să îndeplinească o serie de cerințe clare, și scutește aceste categorii de ajutoare de obligația de notificare a Comisiei și de aprobare prealabilă din partea acesteia. Statele membre pot astfel pune în aplicare aceste măsuri în mod direct, în deplină securitate juridică. Regulamentul general de exceptare pe categorii din 2014 le permitea statelor membre să pună în aplicare o gamă largă de măsuri de ajutor de stat fără aprobarea prealabilă a Comisiei, deoarece probabilitatea ca acestea să denatureze concurența era scăzută. Astfel, din 2015 până în prezent, peste 96 % din noile măsuri de ajutor de stat pentru care s-au raportat pentru prima dată cheltuieli nu au necesitat notificarea Comisiei. Această soluție este în concordanță cu abordarea Comisiei de a se concentra asupra obținerii de rezultate mai bune și mai rapide, axându-se mai puțin pe chestiuni a căror valoare adăugată este percepută ca fiind mai limitată.

Ca urmare a unei propuneri a Comisiei adoptate în iunie 2018, pentru a facilita punerea în aplicare a următorului cadru financiar multilateral (CFM) și pentru a îmbunătăți interacțiunea dintre normele privind fondurile UE și normele privind ajutoarele de stat, Consiliul UE a adoptat, în noiembrie 2018, o modificare a Regulamentului UE de abilitare privind ajutoarele de stat [Regulamentul (UE) 2015/1588 al Consiliului]. Pe baza Regulamentului de abilitare revizuit, Comisia are dreptul de a aduce modificări specifice la RGECA.

Proiectele textului revizuit al RGECA au făcut obiectul a două consultări publice, precum și a trei reuniuni ale Comitetului consultativ între Comisie și statele membre. Astfel s-a asigurat faptul că statele membre și părțile interesate au avut suficiente posibilități de a formula observații cu privire la proiectul de propunere a Comisiei. Comisia a evaluat cu atenție toate observațiile și a ajustat propunerea, după caz.

Pe lângă extinderea domeniului de aplicare al RGECA adoptată astăzi, Comisia a lansat deja o nouă revizuire a RGECA, menită să simplifice și mai mult normele privind ajutoarele de stat, având în vedere prioritățile Comisiei în ceea ce privește dubla tranziție. Statele membre și părțile interesate vor fi consultate în timp util cu privire la proiectul de text al acestei noi modificări.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

Published

on

© Flickr/ OMV Petrom

Comisia Europeană a decis joi să trimită scrisori de punere în întârziere Poloniei și României pentru că nu au încorporat corect anumite aspecte ale Directivei privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore (Directiva 2013/30/UE) în sistemele lor juridice, informează executivul de la Bruxelles într-un comunicat.

Prin această directivă, UE a instituit un set de norme pentru a contribui la prevenirea accidentelor și pentru a reacționa prompt și eficient în cazul în care astfel de accidente se produc.

Conform sursei citate, statele membre trebuie să se asigure că societățile cărora le acordă o licență de explorare sau de producție sunt bine finanțate și dispun de expertiza tehnică necesară și că păstrează resursele disponibile pentru a le pune în funcțiune atunci când este necesar.

“Trebuie să existe o autoritate independentă care să se asigure că sunt respectate cerințele de siguranță, precum și un sistem adecvat pentru a gestiona cererile de despăgubire în caz de accident”, mai arată Comisia.

Potrivit executivului european, companiile sunt pe deplin răspunzătoare pentru daunele de mediu cauzate speciilor și habitatelor naturale protejate. 

România și Polonia au la dispoziție două luni pentru a remedia deficiențele identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Tot joi, Comisia Europeană a trimis României un aviz motivat pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală.

Citiți și Aplicarea dreptului UE în 2020: Comisia Europeană a deschis anul trecut 40 de proceduri de infringement care au vizat România

Scrisoarea de punere în întârziere reprezintă prima etapă din procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Procedura urmează o serie de etape prevăzute în tratatele UE, fiecare dintre ele încheindu-se cu o decizie oficială.

Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere, solicitând informații suplimentare de la țara în cauză. Aceasta din urmă trebuie să trimită un răspuns detaliat într-un anumit termen, de obicei de 2 luni.

Dacă ajunge la concluzia că țara nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în baza legislației UE, Comisia poate trimite un aviz motivat – o solicitare oficială de a se conforma legislației UE. Avizul conține motivele pentru care Comisia consideră că țara respectivă încalcă legislația UE, precum și solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate.

Dacă statul membru continuă să nu se conformeze, Comisia poate decide să înainteze cazul Curții de Justiție. Majoritatea cazurilor sunt soluționate înainte de a fi aduse în fața Curții.

Dacă statul membru nu comunică la timp măsurile de transpunere a dispozițiilor directivei, Comisia poate solicita Curții să aplice sancțiuni.

Dacă hotărârea Curții stabilește că statul a încălcat legislația UE, autoritățile naționale trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curții.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Infringement: România, vizată de Comisia Europeană pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

România a fost vizată joi, 23 septembrie, de Comisia Europeană, prin procedura de infringement, pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală, potrivit unui comunicat.

Comisia Europeană ia măsuri juridice împotriva unui număr de 18 state membre care nu au făcut pașii necesari pentru ca cetățenii să beneficieze de avantajele legislației UE în domeniul telecomunicațiilor. Acestor state membre li se cere să transpună în dreptul lor intern, fără întârziere Codul european al comunicațiilor electronice și să informeze Comisia cu privire la această transpunere. Actul legislativ este esențial pentru tranziția digitală a UE. Acesta a fost convenit de comun acord de către statele membre și ar fi trebuit să fie transpuse până la sfârșitul anului 2020.

Termenul pentru transpunerea Codului european al comunicațiilor electronice în legislația națională a fost 21 decembrie 2020. La 4 februarie 2021, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 24 de state membre.

Numai Bulgaria și Danemarca au notificat transpunerea integrală până la sfârșitul lunii august (alăturându-se Greciei, Ungariei și Finlandei, care încheiaseră anterior procesul de transpunere). De asemenea, Belgia și Germania au notificat recent transpunerea completă, aflată în prezent în curs de evaluare. Cehia a notificat în timpul verii un număr mare de măsuri de transpunere parțială a directivei și, mai recent, și Franța; aceste notificări sunt, de asemenea, în curs de evaluare.

În prezent, Comisia face următorul pas procedural, trimițând avize motivate Estoniei, Spaniei, Croației, Irlandei, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei și Suediei (adică unui număr de 18 state membre), prin care le solicită să adopte și să notifice măsurile relevante.

Statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a remedia situația și a adopta măsuri naționale de transpunere a acestor acte legislative ale UE. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE a stabilit ca data de 23 septembrie să fie Ziua europeană a produselor ecologice, promovând rolul-cheie jucat de acestea în tranziția către sisteme alimentare durabile

Published

on

© European Commission/ Twitter

Cele trei instituții europene, Parlamentul European, Comisia și Consiliul UE au semnat o declarație comună care stabilește de acum înainte data de 23 septembrie ca Ziua europeană a produselor ecologice.

Aceasta se înscrie în continuarea Planului de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice, adoptat de Comisie la 25 martie 2021, care anunța crearea unei astfel de zile în vederea sensibilizării publicului cu privire la producția ecologică.

”Astăzi sărbătorim producția ecologică, un tip de agricultură durabilă prin care producția alimentară se realizează în armonie cu natura, biodiversitatea și bunăstarea animalelor. 23 septembrie este, de asemenea, echinocțiul de toamnă, când durata zilei este egală cu cea a nopții, un simbol al echilibrului între agricultură și mediu care se potrivește în mod ideal producției ecologice. Mă bucur că, împreună cu Parlamentul European, Consiliul și actorii-cheie ai sectorului, avem posibilitatea de a lansa această zi europeană anuală a produselor ecologice, o ocazie excelentă de a sensibiliza publicul cu privire la producția ecologică și de a promova rolul-cheie jucat de aceasta în tranziția către sisteme alimentare durabile”, a transmis comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Obiectivul general al Planului de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice este stimularea puternică a producției și consumului de produse ecologice, pentru a contribui la realizarea obiectivelor de reducere a utilizării îngrășămintelor, pesticidelor și antimicrobienelor, cuprinse în strategia „De la fermă la consumator” și în strategia privind biodiversitatea. Sectorul ecologic are nevoie de instrumentele adecvate pentru a se dezvolta, așa cum se arată în planul de acțiune. Structurându-le în jurul a trei axe – stimularea consumului, sporirea producției și îmbunătățirea în continuare a sustenabilității sectorului – planul propune 23 de măsuri vizând asigurarea unei creșteri echilibrate a sectorului.

Pentru a stimula consumul, planul de acțiune include acțiuni precum informarea și comunicarea cu privire la producția ecologică, promovarea consumului de produse ecologice, precum și stimularea unei utilizări sporite a produselor ecologice în cantinele publice, prin intermediul achizițiilor publice. Pe lângă aceasta, în vederea creșterii producției ecologice, politica agricolă comună (PAC) va rămâne un instrument-cheie pentru sprijinirea tranziției către agricultura ecologică. Ea va fi completată, de exemplu, prin evenimente de informare și crearea de rețele pentru schimbul de bune practici și printr-o certificare a grupurilor de fermieri, mai degrabă decât a fiecărui fermier în parte. În fine, pentru a spori durabilitatea agriculturii ecologice, Comisia va dedica cel puțin 30 % din bugetul aferent cercetării și inovării în domeniul agriculturii, silviculturii și al zonelor rurale unor acțiuni cu tematică specifică sau relevantă pentru sectorul ecologic.

Producția ecologică aduce o serie de beneficii importante: câmpurile cultivate ecologic prezintă cu circa 30 % mai multă biodiversitate, animalele crescute ecologic se bucură de un grad mai mare de bunăstare și necesită mai puține antibiotice, fermierii ecologici au venituri mai mari și sunt mai rezilienți, iar consumatorii știu exact ce obțin, datorită siglei ecologice a UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA3 mins ago

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

COMISIA EUROPEANA37 mins ago

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

SĂNĂTATE44 mins ago

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

COMISIA EUROPEANA54 mins ago

Infringement: România, vizată de Comisia Europeană pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE a stabilit ca data de 23 septembrie să fie Ziua europeană a produselor ecologice, promovând rolul-cheie jucat de acestea în tranziția către sisteme alimentare durabile

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire: Criza submarinelor arată că UE „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecția strategică

U.E.2 hours ago

O regiune din Polonia renunță la titlul de ”zonă liberă de LGBTIQ” sub amenințarea pierderii fondurilor europene

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru: Ce facem în PE este tot politică internă. Gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

DOCUMENT 43 de europarlamentari, între care 6 români, cer Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa

U.E.3 hours ago

Sondaj: Majoritatea cetățenilor cu drept de vot din Germania spun că s-au decis cu cine să voteze la scrutinul de duminică. Social-democrații se mențin pe primul loc

ONU17 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU21 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI24 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending