Connect with us

REPUBLICA MOLDOVA

Statele Unite au trimis Republicii Moldova al doilea lot de 150,000 de vaccinuri Johnson&Johnson, în cadrul donației totale de 500,000 de doze

Published

on

© UNICEF Moldova/ Facebook

Statele Unite au donat Republicii Moldova, prin intermediul platformei COVAX, cel de-al doilea lot de peste 150,000 de vaccinuri Johnson & Johnson.

Astfel, în total, Republica Moldova a recepționat până acum 301.200 doze de Johnson & Johnson, din cele 500.000 doze planificate. Dozele urmează să fie distribuite proporțional în toate punctele de vaccinare din țara noastră, anunță Ambasada SUA la Chișinău într-un mesaj pe Facebook și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale din țara vecină, printr-un comunicat

Citiți și:
SUA vor dona Republicii Moldova 500.000 de doze de vaccin Johnson & Johnson. Președinta Maia Sandu mulțumește ”pentru această donație importantă”

„Statele Unite s-au angajat să învingă pandemia globală și să creeze o lume mai sigură. Poporul american este onorat să trimită cel de-al doilea lot de peste 150,000 de vaccinuri Johnson & Johnson Republicii Moldova, în cadrul donației noastre totale de 500,000 de doze. Aceste vaccinuri se administrează într-o singură doză și pot imuniza jumătate de milion de cetățeni împotriva Coronavirusului. Statele Unite vor continua să facă tot posibilul pentru a construi o lume mai sigură împotriva amenințării bolilor infecțioase. Cu ajutorul unor parteneri precum UNICEF și Guvernul Republicii Moldova, cred că este în puterile noastre”, a declarat însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Chișinău, Laura Hruby.

”Observăm o cerere mare a vaccinului Johnson & Johnson în Republica Moldova. Conform datelor, în jur de 59.000 persoane deja s-au vaccinat cu acest vaccin. Astăzi, țara noastră dispune de vaccinuri de diferite tipuri, toate fiind sigure și eficiente. Îndemnăm populația să meargă la vaccinare, să ia exemplul medicilor, profesorilor și tuturor celor care au înțeles că COVID-19 este o amenințare reală la sănătatea și viitorul nostru”, a declarat secretarul de stat al MSMPS, Tatiana Zatîc.

Mecanismul COVAX este condus de Gavi, Alianța Vaccinurilor, Coaliția pentru Inovații în Pregătire Epidemică (CEPI) și OMS, împreună cu UNICEF, care este lider al procurărilor și livrărilor de vaccinuri. Este unica inițiativa globală care lucrează cu guvernele și producătorii pentru a se asigura că vaccinurile COVID-19 sunt disponibile în întreaga lume, atât pentru țările cu venituri mai mari, cât și pentru cele cu venituri mai mici.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

REPUBLICA MOLDOVA

Maia Sandu condamnă și respinge anexările ilegale ale Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson, Zaporijie și Crimeea sunt ale Ucrainei

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Președinta Republicii Moldova s-a alăturat vineri comunității internaționale de lideri în condamnarea anexării ilegale de către Rusia a patru regiuni din Ucraina controlate parțial de forțele armate ruse ca parte a agresiunii militare pe care Moscova a declanșat-o la 24 februarie.

Condamn și resping cu fermitate încercarea Rusiei de a anexa în mod ilegal regiunile ocupate ale Ucrainei în urma unor voturi fictive organizate sub amenințarea armelor. Donețk, Luhansk, Herson, Zaporijie și Crimeea sunt ale Ucrainei“, a spus Sandu, într-o postare pe Twitter.

Sprijinul Republicii Moldova pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei rămâne neclintit“, a continuat ea.

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, iar momentul va fi urmat de un concert pop în Piaţa Roşie, care să sărbătorească cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938.

Ucraina și Occidentul au denunțat referendumurile false și au declarat că nu vor recunoaște niciodată legitimitatea acestora.

NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României, iar Uniunea Europeană a anunțat noi sancțiuni la adresa Rusiei, dar și sprijinirea Ucrainei atât timp cât va fi necesar

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Secretarul de stat Iulian Fota a efectuat o vizită la Chișinău ca parte a sprijinului României pentru aderarea R. Moldova la UE și gestionarea provocărilor energetice

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a întreprins o vizită la Chișinău, Republica Moldova, în perioada 28-29 septembrie 2022, programul secretarului de stat român cuprinzând o primire la viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, precum și consultări cu secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Veaceslav Dobîndă, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Totodată, au fost purtate discuții cu viceprim-ministrul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, cu consilierul prezidențial Dorin Recean și cu secretarul general adjunct al Guvernului Republicii Moldova, Svetlana Țurcanu. Secretarul de stat Iulian Fota a avut, de asemenea, întrevederi cu reprezentanți ai Asociației Investitorilor din România în Republica Moldova (AIR) și cu directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza.

O temă de interes central a agendei discuțiilor a privit parcursul european al Republicii Moldova, cu accent asupra măsurilor întreprinse de Guvernul de la Chișinău pentru transpunerea în practică a obiectivelor cuprinse în Opinia Comisiei Europene din 17 iunie 2022, prin care a fost recomandată acordarea statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova. Secretarul de stat român a evidențiat, în context, disponibilitatea deplină a României de a oferi în continuare asistență Republicii Moldova, în procesul complex de reformă în care s-au angajat autoritățile de la Chișinău.  

De asemenea, în cadrul consultărilor au fost analizate cele mai recente evoluții legate de situația de securitate regională, în contextul războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Au fost abordate provocările multiple cu care se confruntă Republica Moldova pe acest fundal, îndeosebi în plan economic și energetic.

De asemenea, în planul asistenței acordate de România Republicii Moldova, au fost abordate teme precum implementarea Acordului privind asistența financiară nerambursabilă în valoare de 100 de milioane de euro și proiectele de dezvoltare promovate de Ministerul Afacerilor Externe de la București, îndeosebi în sprijinul reformelor în domeniul administrației întreprinse de autoritățile de la Chișinău. În plan sectorial, o temă importantă a fost reprezentată de măsurile susținute întreprinse de autoritățile de la București și Chișinău pentru identificarea celor mai bune soluții în vederea fluidizării traficului la frontieră.

În egală măsură, au fost discutate aspecte legate de oportunitățile pe care le oferă Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, care a fost creată la inițiativa ministrului afacerilor externe al României, alături de omologii din Germania și Franța. Secretarul de stat Iulian Fota a arătat, astfel, că România va continua să acorde un sprijin solid și multidimensional Republicii Moldova în vederea dezvoltării societății, a consolidării statului de drept, a rezilienței energetice și consolidării într-un ritm cât mai susținut a parcursului european.

O componentă importantă a discuțiilor purtate la Chișinău de către secretarul de stat Iulian Fota a fost, totodată, schimbul substanțial de opinii avut cu reprezentanții AIR, fiind punctate creșterea solidă a schimburilor comerciale între România și Republica Moldova, precum și modalitățile optime de valorificare a potențialului existent în planul relațiilor economice bilaterale.

Oficialul MAE a subliniat importanța consultării constante și substanțiale între mediul de afaceri și autoritățile de la Chișinău.

Nu în ultimul rând, a arătat că procesul de aderare la Uniunea Europeană este o temă prioritară, de egal interes pentru autorități, investitori și societate, context în care sunt necesare politici și practici economice dezvoltate în interes public.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

Published

on

© Maia Sandu/ Twitter

Republica Moldova este recunoscătoare pentru sprijinul oferit de Uniunea Europeană prin Facilitatea europeană pentru pace și speră că va putea ”conta pe acest sprijin și anul viitor, pentru că ne-am propus să accelerăm modernizarea sectorului de securitate și apărare – o urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune”, a fost mesajul pe care i l-a transmis președinta Maia Sandu comisarului european pentru buget și administrația, Johannes Hahn, aflat în vizită la Chișinău.

”Vizita dumneavoastră vine într-un moment complicat pentru Republica Moldova, dar și pentru întreaga regiune, afectată de război și mai multe crize. Apreciem acest semn de solidaritate cu cetățenii Republicii Moldova. Ultimele evenimente din regiune, prin care Federația Rusă a încălcat flagrant dreptul internațional, încălcând suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, sunt inacceptabile”, a punctat Maia Sandu.

În contextul în care Vladimir Putin se pregătește să anexeze patru regiuni ucrainene ocupate de forțele ruse, președinta Republicii Moldova a ținut să reitereze ”sprijinul nostru necondiționat pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țării vecine Ucraina, în hotarele sale recunoscute internațional”.

Având în vedere că ”Republica Moldova este afectată mai mult decât alte țări” de ”războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei” care ”a subminat ordinea internaționale și are consecințe serioase pentru toată Europa”, Maia Sandu a cerut sprijin pentru ca țara sa ”să treacă cu bine peste această situație dificilă”.

”Moldova este, în continuare, țara cea mai vulnerabilă, din punct de vedere energetic, de pe continentul european. Eforturile noastre de diversificare și eficiență energetică, pe care le-am pornit anul trecut și le continuăm în acest an, vor aduce rezultate palpabile doar pe termen mediu, dar azi avem nevoie de sprijin. Astăzi, ne confruntăm cu riscuri mari în sectorul energetic, cu riscul întreruperii furnizării gazelor și curentului electric. Prețurile la resursele energetice sunt în continuare volatile și foarte înalte. Problema energetică este acum una existențială pentru țara noastră. Guvernul trebuie să intervină nu doar pentru a asigura țara cu resurse energetice, dar și pentru a le oferi oamenilor compensarea diferențelor mari de preț. Guvernul a creat Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice, care conține un mecanism țintit pentru compensarea cheltuielilor la energie pentru cetățenii cu venituri mici. Dar necesitatea de finanțare pentru acest fond crește odată cu creșterea prețului de achiziție a resurselor energetice”, a explicat președinta Republicii Moldova.

Mai mult, Sandu a detaliat că țara sa are nevoie de ”sprijin financiar pentru a echilibra bugetul pentru anul viitor”, având în vedere că ”prețurile exorbitante la energie au ridicat inflația la un nivel de 35%”, iar ”întreruperile în lanțurile logistice cauzate de război și pierderea unor piețe de desfacere afectează grav producătorii noștri”.

”Suntem recunoscători Uniunii Europene pentru sprijinul bugetar în valoare de 75 de milioane de euro și pentru prima tranșă de asistență macrofinanciară în valoare de 50 de milioane de euro, oferite în ultimele luni. Suntem recunoscători Uniunii Europene pentru liberalizarea temporară a comerțului pentru șapte produse agricole moldovenești pe piața UE. Acest pas a oferit un sprijin sesizabil agricultorilor noștri, care din cauza războiului au rămas fără piețele de desfacere în Est. Vrem să avansăm în continuare spre eliminarea completă a cotelor UE la produsele agricole din Republica Moldova. Apreciem Acordul temporar privind liberalizarea transportului rutier de mărfuri. Vrem să contribuim, de asemenea, la inițiativa europeană <<Culoare de solidaritate>> pentru Ucraina și vă mulțumim pentru disponibilitatea de a ne sprijini în acest demers”, și-a exprimat recunoștința președinta țării vecine.

Aceasta a salutat intenția ”Comisiei de a introduce corupția în regimul de sancțiuni pentru drepturile omului ale Uniunii Europene”, considerând că ”este un pericol pentru democrație și pentru securitatea statelor”.

Mai mult, ea și-a exprimat dorința ”să semnăm un acord bilateral cu Uniunea Europeană privind reducerea tarifelor de roaming”.

Făcând trimitere la eforturile de implementare a reformelor pentru a avansa pe calea aderării la Uniunea Europeană, Maia Sandu a punctat că țara sa lucrează ”serios la reforma justiției, la consolidarea capacității instituțiilor pentru combaterea corupției”.

”Facem eforturi pentru îmbunătățirea mediului de afaceri. Ne străduim și ne reușește, într-o anumită măsură, să consolidăm procesele democratice. Întreprindem măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice. În ultimul an, am majorat pensiile și plățile sociale pentru a ajuta oamenii cu venituri mai mici. Facem regulă în sistemul plăților sociale și în cel al salariilor din sectorul public, pentru a asigura mai multă echitate. În pofida tuturor greutăților, vrem să construim în Moldova o țară în care oamenii vor și pot să trăiască bine”, a completat președinta, care a reamintit că ”integrarea europeană este proiectul nostru național, pentru care vom lucra unind eforturile întregii societăți, iar primii pași au fost făcuți deja”.

Guvernul a pregătit un Plan de acțiune pentru realizarea celor nouă condiții, formulate de Comisia Europene în opinia către Consiliul Uniunii Europene atunci când a fost făcută propunerea de a oferi Republicii Moldova statutul de țară candidată. Echipele care lucrează la realizarea acestor măsuri au fost suplimentate cu specialiști calificați. Guvernul își propune să obțină progrese în termeni restrânși, astfel încât să putem avansa cât mai rapid la următoarea etapă în procesul de aderare. Vrem să ne mișcăm rapid în această direcție și așteptăm o cooperare activă din partea Comisiei și a instituțiilor europene pentru a răspunde mai exact așteptărilor ce derivă din condițiile prezentate. Nu vrem tratament preferențial, ci un dialog susținut, care ne va ghida mai bine pe calea aleasă”, a dat asigurări Maia Sandu.

În încheiere, Maia Sandu și-a exprimat convingerea că ”și Moldova are înainte un viitor bun, pașnic și prosper, alături de familia solidară a statelor europene”.

”Evenimentele dramatice din acest an ne-au arătat că, în momentele de grea încercare, Europa își unește forțele și vine în ajutor. Am văzut că solidaritatea nu este doar o expresie, ci o valoare trăită pe viu de țările de pe continentul european. În astfel de perioade, grija și ajutorul reciproc fac diferența între bine și rău, între speranță și deznădejde, între incertitudine și convingerea că viitorul poate fi mai bun”, a conchis președinta Republicii Moldova.

 

Continue Reading

Facebook

NATO10 mins ago

NATO, reticentă privind o “aderare accelerată a Ucrainei”, reafirmă că va sprijini această țară să își elibereze teritoriile anexate de Rusia fără a se implica direct în conflict

INTERNAȚIONAL43 mins ago

SUA sancționează peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării după anexarea ilegală de teritorii ucrainene: Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

CE solicită statelor UE să fie ”foarte vigilente” în acordarea de vize cetățenilor ruși: ”A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental”

U.E.1 hour ago

Giorgia Meloni, viitorul premier al Italiei, denunță” neo-imperialismul sovietic” al lui Putin: Anexările Rusiei în Ucraina nu au nicio valoare juridică sau politică

Cristian Bușoi4 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, subliniază nevoia unei soluții comune pentru criza energetică: Este nevoie urgentă de reducerea presiunii pe bugete

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

Maia Sandu condamnă și respinge anexările ilegale ale Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson, Zaporijie și Crimeea sunt ale Ucrainei

ROMÂNIA5 hours ago

România acuză Rusia că încalcă grav Carta ONU după ce a anexat patru regiuni din Ucraina: Nu recunoaștem validitatea acestor acorduri ilegale și ilegitime

ROMÂNIA6 hours ago

Ministrul Transporturilor a discutat cu omologul lituanian despre nevoia de a asigura ”liniile de aprovizionare pe zona estică a UE”

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Klaus Iohannis și toți ceilalți lideri UE resping și condamnă anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene: Amenințarea nucleară nu va zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA1 week ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

Team2Share

Trending