Connect with us

NATO

Statele Unite avertizează după ”criticile caustice” ale lui Emmanuel Macron la adresa NATO: ”Gândul că un grup de țări ar putea face față riscurilor pe cont propriu nu este rațional”

Published

on

© US Mission to NATO

Ambasadorul Statelor Unite la NATO, Kay Bailey Hutchison, a respins marți criticile caustice ale lui Emmanuel Macron față de Alianța Nord-Atlantică și i-a avertizat pe liderii UE care consideră că ar putea gestiona amenințările la adresa securității fără NATO.

“Aș dori să încep abordarea problemelor cu președintele Macron și să precizez că nu suntem de acord cu evaluarea președintelui Macron în ceea ce privește NATO”, a declarat Hutchison, în cadrul unei conferințe de presă, marți, înainte de o reuniune a miniștrilor afacerilor externe ale NATO, citată de Politico Europe.

“Și cred că NATO este absolut esențială dacă evaluăm riscurile cu care ne confruntăm”, a spus ambasadoarea americană, punctând că ”gândul că una din țările aliate sau un grup de țări aliate” ar putea face față riscurilor enorme pe cont propriu ”nu este unul rațional”.

Precizările lui Hutchinson vin după ce și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat, în conferința de presă tradițională înaintea unei reuniuni aliate, că ”NATO rămâne singurul garant al securității europene și transatlantice”.

Într-un interviu pentru The Economistpublicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a pus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”. Mai mult, Franța a reluat săptămâna trecută, prin vocea ministrului Apărării Florence Parly, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez.

Rusia a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macronîn timp ce lideri precum cancelarul german Angela Merkel, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, președintele ales al Comisiei Europene Ursula von der Leyen sau premierul polonez Mateusz Morawiecki au criticat poziția radicală a președintelui francez și au reacționat în sprijinul NATO.

În ce privește SUA, șeful diplomației americane a calificat drept ”agitație” afirmațiile lui Emmanuel Macron despre NATO, precizând că vorbim despre ”cea mai importantă alianță din istorie”. În schimb, Pompeo a avertizat că NATO trebuie să “crească” şi să se schimbe, în caz contrar riscând să devină “depăşită”.

Nu în cele din urmă, aflat săptămâna trecută la Washington, secretarul general al NATO a respins temerile legate de viitorul NATO, precizând că Alianța implementează cea mai mare consolidare a apărării colective de la încheierea Războiului Rece.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ungaria va suplimenta bugetul apărării pentru anul 2021, ajungând la 1,66% din PIB, mai aproape de obiectivul de 2% din PIB pentru apărare, stabilit în cadrul NATO

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Ministrul ungar al apărării, Tibor Benko, a anunțat că bugetul militar al Ungariei va continua să crească în 2021 pentru a ajunge la 1,66% din PIB, ajungând astfel mai aproape de obiectivul de 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, prevăzut de NATO, informează MTI, citat de Agerpres.

Oficialul maghiar a completat că în bugetul central, aprobat vineri de parlamentul ungar, este alocată suma de 778 de miliarde de forinți (2,2 miliarde de euro) în scopuri de apărare pentru anul 2021, cu 162 de miliarde de forinți mai mult decât pentru anul curent.

Din această sumă, 25%-30% vor fi distribuiți către modernizarea armatei, a precizat Benko. În același timp, vor continua achizițiile pentru dotarea forțelor, iar în scrută vreme Ungaria va primi un prim lot de tancuri de luptă Leopard, a mai spus ministrul apărării de la Budapesta.

Un prim lot de 12 tancuri Leopard 2 A4HU urmează să sosească în această vară la baza aeriană de la Tata (nordul Ungariei). Tancurile, produse de compania germană Krauss-Maffei Wegmann (KMW), au fost luate în leasing pentru antrenament până la sosirea unui nou lot de tancuri avansate de tip A7, în 2023, a precizat pentru Magyar Nemzet comandantul unităţii de blindate de la Tata, Gabor Lorincz.

Acesta a completat că tanchiștii vor începe antrenamentul în septembrie, în Austria, urmând să continue antrenamentele în Germania și Ungaria.

Tancurile Leopard fac parte din programul de dezvoltare militară al Ungariei numit Zrinyi 2026, a mai explicat Lorincz.

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA, Bulgaria, Grecia, Marea Britanie, Estonia, România, Lituania, Letonia și Polonia  – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

În egală măsură, un număr record de 16 state aliate vor respecta și principiul alocării a minim 20% din bugetul național al apărării pentru înzestrare militare, între ele numărându-se și România.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Franța se retrage din operațiunea NATO din Marea Mediterană din cauza tensiunilor cu Turcia. Ambasadorul turc la Paris afirmă că NATO nu ar putea exista fără Turcia

Published

on

© NATO

Ministerul francez al apărării a anunţat miercuri retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

”Nu ni se pare normal să menţinem mijloace într-o operaţiune menită, printre alte sarcini, să controleze respectarea embargoului cu aliaţi care nu-l respectă”, a explicat Parisul, făcând referire la Turcia, informează AFP, potrivit Agerpres.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

Politico Europe notează că ambasadorul Franței la NATO, Muriel Domenach, i-a trimis o scrisoare secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în care a făcut patru solicitări pentru a clarifica rolul operațiunii “Sea Guardian”, inclusiv cooperarea acesteia cu o misiune a Uniunii Europene care execută punerea în aplicare a embargoului ONU asupra traficului de arme către Libia.

De asemenea, ambasadorul Turciei în Franța a spus că NATO nu ar putea exista fără Turcia într-o audiere a sa în Comisia pentru Afaceri Externe şi Apărare a Senatului francez, în contextul unei escaladări puternice a tensiunilor între Paris şi Ankara și în care diplomatul turc a trebuit să răspundă la acuzații precum “imperalismul lui Erdogan” care pune în pericol “prezența Turciei în NATO”.

Alianţa Nord-Atlantică a iniţiat recent o investigaţie în cazul unui incident produs în Marea Mediterană, în largul Libiei, între nave militare din Turcia şi Franţa, a anunţat secretarul general al NATO. Cu acea ocazie, președinția franceză a spus că “turcii se comportă într-un mod inacceptabil, instrumentalizând NATO, şi Franţa nu îi poate lăsa să facă asta”.

Emmanuel Macron a acuzat deja Ankara pe 22 iunie că face un “joc periculos” în Libia, în care identifica o nouă dovadă a “morţii cerebrale” a NATOAnul trecut, liderul francez a folosit această sintagmă privind moartea cerebrală a Alianței, întrebuințându-se de exemplul comportamentului Turciei în Siria și în Libia.

Turcia a acuzat marţi Franţa, prin vocea ministrului de externe Mevlut Cavusoglu, că are în Libia o abordare “distructivă” şi că încearcă să consolideze prezenţa Rusiei în această ţară sfâşiată de un război civil ce durează din anul 2011.

Reacţia Ankarei vine la o zi după o ieşire virulentă a preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a acuzat Turcia că are o “responsabilitate istorică şi criminală” în conflictul libian.

Continue Reading

NATO

Germania şi Lituania au semnat la Vilnius un acord de cooperare militară care va permite ca soldaţii din fiecare dintre cele două ţări aliate în cadrul NATO să poată staţiona pe teritoriul celeilalte

Published

on

©Lithuanian MOD/ Twitter

Germania și Lituania au semnat marți, la Vilnius, un acord de cooperare militară care formează baza juridică pentru ca soldații din fiecare dintre cele două țări aliate în cadrul NATO să poată staționa pe teritoriul celeilalte, a precizat Ministerul lituanian al Apărării, conform DPA, citat de Agerpres.

Acordul, care a fost semnat de viceministrul apărării lituanian Vytautas Umbrasas şi de ambasadorul Germaniei la Vilnius, Matthias Sonn, se adaugă statutului existent al forţelor NATO.

”Germania este cel mai important aliat şi susţinător al stabilităţii şi al securităţii europene”, a declarat Umbrasas, potrivit unui comunicat de presă. 

Ca parte a protecţiei sporite pentru flancul estic al NATO, Bundeswehr-ul (armata germană) conduce un batalion al Alianţei Nord-Atlantice în Lituania.

Inițiativa pentru semnarea acestui acord a venit din partea Germaniei, care este văzut drept partener esențial în modernizarea armatei lituaniene, care foloseşte echipament şi sisteme de armament germane.

Lituania a achiziţionat din Germania vehicule de luptă pentru infanterie Vilkas, în baza contractului în valoare de peste 385 de milioane de euro, încheiat în 2016, obuziere autopropulsate PZ2000, transportoare blindate blindat M577 şi multe alte elemente de tehnica militară.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending