Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa în perioada 1-2 decembrie 2020 la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre NATO, care se va desfășura în regim de video-conferință, în contextul restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, și pe a cărei agendă se află procesul de reflecție strategică privind consolidarea dimensiunii politice a NATO, relațiile cu Rusia, respectiv cu China, situația din Afganistan și securitatea în zona Mării Negre.

“Reuniunea este una importantă pentru evaluarea stadiului punerii în aplicare a deciziilor aliate privind adaptarea NATO la evoluțiile de securitate, precum și pentru stabilirea unor direcții de acțiune privind răspunsul la provocările strategice curente”, subliniază MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul Bogdan Aurescu va promova, cu acest prilej, principalele obiective ale României în cadrul Alianței, cu accent pe importanța eforturilor de asigurare a descurajării și apărării aliate în regiunea Mării Negre, în contextul deteriorării situației de securitate în această zonă. Ministrul Bogdan Aurescu va reafirma importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și va accentua necesitatea continuării eforturilor pentru consolidarea posturii și prezenței aliate în regiune, precum și întărirea coerenței Flancului Estic.

Citiți și Secretarul general al NATO: Trebuie să ne consolidăm prezența în regiunea Mării Negre, care este de importanță strategică pentru Alianță și pentru toți aliații

Va reitera, totodată, sprijinul pentru continuarea implementării măsurilor de asistență ale NATO pentru Georgia și Ucraina şi pentru avansarea cooperării cu Alianța.

Citiți și Jens Stoltenberg l-a invitat pe Joe Biden la summitul NATO de la Bruxelles din 2021, unde va prezenta propunerile sale privind viitorul Alianței: A venit timpul să reînnoim Conceptul Strategic

De asemenea, șeful diplomației române va trece în revistă principalele teme strategice privind procesul de consolidare a dimensiunii politice a NATO. Astfel, în ceea ce privește procesul de reflecție strategică desfășurat la nivelul Alianței, ministrul Bogdan Aurescu va evidenția importanța ca acesta să conducă la consolidarea unității și coeziunii aliate și la asigurarea unei relații transatlantice solide.

În ce privește procesul de reflecție privind viitorul NATO, secretarul general Jens Stoltenberg a avut la 19 noiembrie o convorbire telefonică cu ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, discuție în cadrul căreia cei doi oficiali au abordat teme prioritare de pe agenda aliată, în perspectiva reuniunii miniștrilor de externe ai NATO. Ulterior, într-un editorial pentru CaleaEuropeană.ro, șeful diplomației române a subliniat că acest proces de reflecție privind viitorul NATO va fi eventual continuat prin elaborarea unui Nou Concept Strategic.

Miniștrii de externe vor participa la trei sesiuni de lucru, una în format aliat, pe 1 decembrie 2020, și altele două, pe 2 decembrie, cu participarea unor state partenere.

Astfel, la 2 decembrie 2020 va avea loc o discuție legată de China, cu participarea Australiei, Finlandei, Japoniei, Coreei de Sud, Noii Zeelande, Suediei și Înaltului Reprezentant al UE, precum și o sesiune ministerială dedicată securității în zona Mării Negre, la care vor participa, alături de miniștrii de externe din statele aliate, omologii din Georgia și Ucraina, conchide sursa citată.

De altfel, la summitul aniversar al NATO de la Londra, din 3-4 decembrie 2019, țările membre ale Alianței au recunoscut ”influența în creștere a Chinei” și faptul că politicile sale internaționale prezintă atât oportunități cât și provocări, includerea Chinei reprezentând o premieră la nivelul unei declarații a Alianței Nord-Atlantice.

“Miniștrii de externe din NATO vor avea lua transformarea globală a balanței de putere odată cu ascensiunea Chinei. (..) China nu este adversarul nostru. Ascensiunea sa prezintă o oportunitate importantă pentru economiile noastre și pentru comerț. Trebuie să ne implicăm cu China în probleme precum controlul armelor și schimbările climatice. Dar există și provocări importante pentru securitatea noastră. China investește masiv în noi arme. Se apropie de noi, de la Arctica la Africa. (…)  China nu împărtășește valorile noastre. Nu respectă drepturile fundamentale ale omului și încearcă să intimideze alte țări”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferința de presă ce a precedat reuniunea miniștrilor de externe din Alianța Nord-Atlantică.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat luni că l-a invitat pe președintele ales Joe Biden la un summit al Alianței Nord-Atlantice, anul viitor, la Bruxelles, prilej cu care înaltul oficial aliat va înainte propunerea sa privind NATO 2030.

“Cred că a venit timpul să revizuim și să reînnoim Conceptul Strategic al NATO, deoarece mediul de securitate cu care ne confruntăm s-a schimbat fundamental față de anul 2010. L-am invitat pe președintele ales Joe Biden la un summit NATO la Bruxelles, la începutul anului viitor. Nu am decis încă o dată concretă, dar va fi un summit NATO și toți liderii NATO vor fi acolo, precum și președintele ales Joe Biden. Aștept cu nerăbdare să-l întâmpin pe președintele Biden la Bruxelles, pentru că aceasta este cea mai bună modalitate ca toți aliații să discute”, a spus Stoltenberg, într-o conferință de presă în care a prefațat agenda reuniunii miniștrilor de externe din NATO de marți și de miercuri și al cărei principal subiect va fi un raport privind viitorul NATO.

Un grup de zece experți condus de fostul ministru al apărării și de interne german, Thomas de Maiziere, și de fostul subsecretar de stat al SUA pentru Europa și Eurasia, Wess Mitchell, au întocmit un raport prezentat deja secretarului general al NATO și care conține un set de propuneri de reformă pentru înnoirea Alianţei, ca parte a unui proces propus de Germania și asumat de liderii statelor NATO la reuniunea aniversară de la Londra, din 3-4 decembrie 2019, când l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze un proces de reflecție privind viitorul Alianței.

“La acel summit, voi înainta propunerea mea de consolidare și adaptare a NATO ca alianță puternică și agilă.”, a subliniat el, în timp ce surse europene au afirmat pentru CaleaEuropeană.ro că Uniunea Europeană pregătește relansarea parteneriatului strategic cu SUA în baza unui plan construit pe cinci direcții de acțiune, iar președintele Consiliului European, Charles Michel, se află în strânsă coordonare cu NATO pentru a-l invita pe Joe Biden la un summit UE-SUA, la Bruxelles.

“Obiectivul meu privind NATO 2030 este să ne asigurăm că NATO va continua să fie o alianță militară puternică, ceea ce necesită să continuăm investițiile pentru a ne menține avantajul tehnologic, că NATO va deveni o alianță mai puternică din punct de vedere politic care să abordeze o problematică largă de provocări de securitate. NATO este unică, deoarece este singura organizație care aduce Europa și America de Nord laolaltă în fiecare zi. Trebuie să utilizăm această platformă pentru a consolida legătura transatlantică, dar și să avem discuții libere atunci când avem divergențe între aliați”, a mai spus Stoltenberg.

Raportul experților, predat celor 30 de state membre, evocă, între altele, o coordonare mai strânsă între aliaţi prin reuniuni mai frecvente ale miniştrilor de externe sau altfel de reuniuni, cum ar fi de exemplu la nivel de miniştri de interne şi consacrate terorismului. El conține 140 de recomandări concrete și urmează să fie discutate la reuniunea de săptămâna viitoare a miniştrilor de externe din Alianța Nord-Atlantică.

Grupul de experţi recomandă de asemenea accelerarea modului de reacţie în plan politic la apariţia de ameninţări de securitate sau crize internaţionale. În prezent, durează câteva zile ca statele aliate, despre care se presupune că ar trebui să se apere reciproc în cazul unor atacuri, să poată prezenta fie şi numai o declaraţie comună.

În debutul conferinței de presă de luni, Jens Stoltenberg a subliniat pe baza acestu raport, precum și a consultărilor pe care va continua să le aibă cu aliații, cu societatea civilă, cu tinerii lideri, cu parlamentari și cu sectorul privat, va formula recomandările sale către liderii NATO la reuniunea de anul viitor.

Ca parte a procesului de reflecție, Jens Stoltenberg și-a lansat la 8 iunie 2020 viziunea privind viitorul Alianței Nord-Atlantice pentru următorul deceniu – “NATO 2030” -, o alianță care trebuie “să rămână puternică din punct de vedere militar, să fie mai unită din perspectivă politică și să își asume o abordare mai cuprinzătoare la nivel global” în fața provocărilor și amenințărilor reprezentate de Rusia, de terorism, de dezinformare și de propagandă și de ascensiunea Chinei.

Ulterior, secretarul general al NATO trebuie să propună un plan de acţiune, împreună cu statele membre, întregul proces urmând să fie finalizat înainte de următorul summit al alianţei, prevăzut să aibă loc în a doua jumătate a lui 2021, mai susține dpa.

Ideea unui proces de reflecție a apărut ca urmare a unor afirmații vehemente ale președintelui francez Emmanuel Macron, Într-un interviu pentru The Economist, publicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a pus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. 

În ce privește procesul de reflecție privind viitorul NATO, secretarul general Jens Stoltenberg a avut la 19 noiembrie o convorbire telefonică cu ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, discuție în cadrul căreia cei doi oficiali au abordat teme prioritare de pe agenda aliată, în perspectiva reuniunii miniștrilor de externe ai NATO. Ulterior, într-un editorial pentru CaleaEuropeană.ro, șeful diplomației române a subliniat că acest proces de reflecție privind viitorul NATO va fi eventual continuat prin elaborarea unui Nou Concept Strategic.

Actualul Concept Strategic al NATO datează din anul 2010 și statua trei piloni principali: apărare colectivă, gestionarea crizelor și principiul securității prin cooperare.

Regiunea Mării Negre este de importanță strategică pentru NATO și pentru toți aliații NATO, iar Alianța Nord-Atlantică își va consolida prezența în regiune, a afirmat luni secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă susținută la sediul aliat de la Bruxelles și în care a prefațat agenda reuniunii miniștrilor de externe de marți și miercuri.

“Lucrăm îndeaproape cu partenerii noștri valoroși din regiunea Mării Negre, Georgia și Ucraina, și cu trei aliați, deoarece Turcia, Bulgaria și România sunt țări riverane. NATO are o prezență semnificativă în regiunea Mării Negre, avem prezență maritimă, iar recent am avut exerciții navale acolo. De asemenea, avem o brigadă multinațională condusă de România“, a spus Stoltenberg, răspunzând la o întrebare din partea CaleaEuropeană.ro cu privire la consolidarea posturii NATO în regiune, inclusiv în contextul viitoarei administrații de la Casa Albă condusă de democratul Joe Biden.

Secretarul general al Alianței a mai amintit că NATO și-a sporit prezența în regiunea Negre, în timp ce continuă să lucreze îndeaproape cu țările partenere, Georgia și Ucraina, având în vedere că Rusia a încălcat integritatea teritorială a acestor două țări, prin anexarea Crimeei și prezența în teritoriile georgiene. 

“Intensificăm sprijinul nostru politic și practic și vedem că Rusia își sporește prezența militară în Crimeea și de aceea trebuie să ne consolidăm mai departe prezența noastră în regiune”, a mai răspuns el, referindu-se la faptul că distrugătorul american de rachete „USS Donald Cook” (DDG-75), având la bord o armă dirijabilă de rachete, s-a aflat într-o misiune de patrulare în Marea Neagră.

Luni, secretarul general al NATO a prezentat problemele pe care miniștrii de externe aliați le vor aborda în cadrul reuniunii lor virtuale din 1 și 2 decembrie. Miniștrii vor discuta inițiativa NATO 2030 și adaptarea continuă a Alianței, cu accent pe raportul întocmit de experți privind viitorul NATO, consolidarea militară a Rusiei, ascensiunea Chinei și misiunea NATO în Afganistan.

Miercuri, miniștrii de externe din NATO vor avea o dezbatere cu omologii lor de la Kiev și Tbilisi cu privire la regiunea Mării Negre.

În ce privește regiunea Mării Negre și spațiul aerian al României, Alianța continuă misiunile sale de poliție aeriană, acestea fiind asigurate de Forțele Aeriene Române, împreună cu Forțele Aeriene Canadiene.

Mai mult, peste 130 de militari români şi americani cu 30 de mijloace tehnice au participat la 19 noiembrie la exerciţiul româno-american Rapid Falcon, organizat de Statul Major al Forţelor Terestre şi Forţele Terestre ale SUA în Europa, la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu şi Poligonul Capu Midia, de la Marea Neagră, și la care au participat cu două sisteme mobile de artilerie – HIMARS din cadrul Brigăzii 41 Artilerie Terestră dislocată în garnizoana Grafenwoehr din Germania.

Activitatea a avut ca scop dezvoltarea și consolidarea cooperării militare dintre Forțele Terestre ale României și cele ale Statelor Unite ale Americii, precum și o oportunitate de dezvoltare a parteneriatului dintre cele două mari unități de artilerie în perspectiva dotării structurilor Brigăzii 8 LAROM „Alexandru Ioan Cuza” cu echipamente HIMARS, începând cu anul 2021.

Întregul proces de adaptare al NATO față de zona flancului estic și de Marea Neagră a fost declanșat de anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă. Astfel, Alianța a recunoscut că regiunea Mării Negre este de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică.