Connect with us

SUA

Statele Unite și Uniunea Europeană își reconfirmă sprijinul pentru ca România și alte trei țări UE să fie incluse în programul Visa Waiver

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Statele Unite și Uniunea Europeană s-au angajat să lucreze împreună pentru a susține ridicarea vizelor pentru cetățenii din Bulgaria, Cipru, Croația și România, prin includerea acestor țări în programul Visa Waiver al SUA.

În urma unei întrevederi la nivelul miniștrilor pentru afaceri interne și pentru justiție din cadrul formatului ministerial UE-SUA, părțile au salutat ”includerea Poloniei în Programul Visa Waiver”, precizând că această decizie ”subliniază utilitatea procesului tripartit și progresele încurajatoare înregistrate de alte patru state membre în direcția călătoriilor reciproce gratuite de viză în cadrul cadrelor noastre juridice respective.

”Ne-am angajat să continuăm să lucrăm împreună, în cadrul adecvat, pentru a sprijini celelalte patru state membre ale UE în eforturile lor de a fi incluse în cadrul programului” Visa Waiver, se arată într-un comunicat al Consiliului UE remis CaleaEuropeană.ro.

Polonia a intrat în Programul Visa Waiver la 11 noiembrie, dată care marchează Ziua Independenței Poloniei. Accesul la Programul Visa Waver al Departamentului de Stat le permite cetăţenilor din ţările participante să călătorească în SUA în scopuri turistice sau de afaceri până la 90 de zile fără viză.

Majoritatea cetăţenilor din Uniunea Europeană pot călători în Statele Unite fără viză, însă acest lucru nu se aplică cetăţenilor din România, Cipru, Croaţia şi Bulgaria.

În ce o privește, România continuă să depună eforturi pentru a fi inclusă în acest program. Declarația Comună România – SUA adoptată de președinții Klaus Iohannis și Donald Trump, la 20 august 2019, reiterează sprijinul Statelor Unite pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în programul Visa Waiver în conformitate cu cerinţele legislaţiei SUA.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

MAREA BRITANIE

Serbia: UE, SUA și Regatul Unit salută reformele în sfera statului de drept adoptate prin referendum și care vor alinia țara la standarde europene

Published

on

© European Union

Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Statele Unite și Uniunea Europeană salută referendumul național din 16 ianuarie din Serbia privind modificările constituționale, ca fiind un pas esențial pentru consolidarea independenței sistemului judiciar și pentru creșterea transparenței și eficienței instituțiilor statului de drept din țară, se arată într-o declarație de presă comună, emisă de Serviciul European de Acțiune Externă.

Acestea consideră că reformele reprezintă un pas înainte în direcția alinierii Serbiei la standardele europene și vor sprijini procesul de aderare a Serbiei la UE.

Totodată, țările regretă decizia guvernului din Kosovo de a nu permite OSCE să colecteze buletinele de vot pentru referendum ale cetățenilor care trăiesc în zonă. 

„Am încurajat toți cetățenii sârbi să participe la referendum și considerăm că este important ca alegătorii eligibili să poată vota la alegeri și referendumuri. Constatăm cu regret că guvernul kosovar nu a permis Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să colecteze buletinele de vot ale alegătorilor eligibili care locuiesc în Kosovo pentru viitorul referendum, în conformitate cu practicile anterioare. Facem apel la guvernul kosovar să permită sârbilor din Kosovo să își exercite dreptul de a vota în alegeri și procese electorale în conformitate cu această practică consacrată”, se menționează în declarația comună.

În consecință, se face apel la guvernele din Kosovo și Serbia să se abțină de la acțiuni și de la retorica care sporesc tensiunile și să se angajeze în mod constructiv în cadrul dialogului facilitat de UE.

„Este important ca ambele guverne să realizeze progrese în direcția unui acord cuprinzător care să deblocheze perspectiva UE și să sporească stabilitatea regională”, se mai subliniază în declarație.

Continue Reading

SUA

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

Published

on

© Official White House Photo by Erin Scott

Statele Unite nu au informații clare potrivit cărora Rusia a decis să invadeze Ucraina, dar sunt pregătite indiferent de calea pe care o va urma, a declarat joi consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan.

„Comunitatea serviciilor de informații nu a făcut o evaluare conform căreia rușii au decis în mod categoric să întreprindă o acțiune militară în Ucraina”, a declarat Sullivan reporterilor după o săptămână de discuții între Statele Unite, aliații săi occidentali și Rusia. „Așa că, așa cum stau lucrurile în acest moment, Rusia are oportunitatea de a veni la masa negocierilor.”

„Suntem pregătiți în ambele variante…Suntem pregătiți să facem progrese la masa negocierilor… și suntem pregătiți să luăm măsurile necesare și adecvate pentru a ne apăra aliații, pentru a ne sprijini partenerii și pentru a răspunde cu fermitate la orice agresiune evidentă care ar putea avea loc”, a adăugat consilierul pentru securitate națională al SUA.

De asemenea, oficialul american a menționat că discuțiile cu Rusia au fost „utile” și au oferit ambelor părți noi perspective asupra cărora să reflecteze, însă fără a aduce atingere principiilor relevante pentru partenerii occidentali.

„Rusia și-a exprimat îngrijorarea, noi ne-am exprimat îngrijorarea, inclusiv în ceea ce privește acțiunile pe care Rusia le-a întreprins pentru a submina securitatea europeană, despre care secretarul Blinken a vorbit atât de elocvent săptămâna trecută. Ne-am menținut premisa noastră principală de reciprocitate. Am fost fermi asupra principiilor noastre și am fost clari cu privire la acele domenii în care putem face progrese și la cele în care nu putem face progrese. Unitatea aliaților și solidaritatea transatlantică au fost afișate pe deplin și rămân afișate pe deplin. Discuțiile au fost sincere și directe. Au fost utile. Ne-au oferit nouă și aliaților noștri lucruri pe care să le luăm în considerare. Au oferit Rusiei lucruri pe care să le ia în considerare”, a declarat Sullivan.

Joi, SUA au avertizat că vor respinge șantajul Rusiei, nu vor tolera sferele de influență sau limitarea dreptului suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, dar nici nu vor da curs cerințelor de securitate ale Moscovei în detrimentul altor state.

Occidentul acuză Rusia că a masat tancuri, artilerie și aproximativ 100.000 de soldați la granița de est a Ucrainei cu intenția de a invada această țară, a cărei integritate teritorială a fost deja violată prin ocuparea Peninsulei Crimeea de către forțele ruse în 2014. 

Însă, Kremlinul insistă că desfășurarea militară este un răspuns la ceea ce consideră a fi o prezență tot mai mare a NATO în Europa de Est, și anume unitățile de luptă ale Alianței în Polonia și în republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

După o întâlnire între SUA și Rusia, luni, la Geneva, apoi o alta în cadrul Consiliului NATO-Rusia, miercuri, la Bruxelles, unde cele două tabere rivale au trecut în revistă „divergenţele” profunde cu privire la securitatea în Europa, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a încheiat joi, la Viena, săptămâna de negocieri Est-Vest, insistând asupra „urgenţei” dialogului.

De altfel, președinția poloneză a OSCE avertizează în privința riscului de război în Europa, care este „mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”.

Dar Moscova pare să fi risipit aceste speranţe, afirmând că nu vede utilitatea unor discuţii cu Occidentul „în zilele următoare”, dezacordurile dintre părți fiind foarte mari, relatează Agerpres.

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a declarat că Moscova aşteaptă răspunsuri în scris săptămâna viitoare de la Occident la cererile ţării sale cu privire la acordarea de garanţii de securitate.

Adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Ryabkov, care a condus discuțiile de la Geneva cu adjunctul secretarului de stat american Wendy Sherman, nu a exclus, într-un interviu acordat joi, ca Moscova să trimită forțe la aliații din Venezuela sau Cuba dacă diplomația eșuează.

„Nu vreau să confirm acest lucru… și nici să îl exclud”, a spus el.

Sullivan a calificat comentariile drept „bravură” și a precizat că Rusia nu a ridicat această idee în cadrul discuțiilor.

„Dacă Rusia s-ar îndrepta în această direcție, ne-am ocupa de acest lucru în mod decisiv”, a subliniat Sullivan.

Statele Unite și Uniunea Sovietică de atunci au fost cel mai aproape de un război nuclear în 1962, când Moscova a desfășurat rachete balistice în Cuba, declanșând o criză diplomatică.

Continue Reading

RUSIA

SUA avertizează că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele

Published

on

© Michael Carpenter, United States Ambassador to the Organization for Security and Cooperation in Europe/Twitter

SUA au avertizat că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, a transmis, joi, Michael Carpenter, ambasadorul american la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Delegații din cele 57 state membre ale OSCE s-au reunit joi la Viena, pentru a media un dialog mai strâns între Rusia, Statele Unite și aliații săi europeni în contextul crizei de securitate tot mai acute de la granița cu Ucraina și al riscurilor ridicate de Moscova asupra arhitecturii de securitate din Europa. 

Polonia a dat startul lucrărilor avertizând că „riscul de război în zona OSCE este acum mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”, a declarat ministrul de externe Zbigniew Rau în fața delegaților reuniți în capitala austriacă. Rau a vorbit la lansarea președinției de un an a țării sale în cadrul organizației de securitate.

Carpenter a salutat propunerea Poloniei de a folosi OSCE ca for pentru desfășurarea unei discuții revitalizate privind securitatea europeană, în contextul în care „acțiunile neprovocate ale Rusiei față de Ucraina reprezintă o provocare imediată și urgentă la adresa păcii și securității în regiunea OSCE”. De asemenea, diplomatul american a subliniat că SUA preferă o cale diplomatică pentru a discuta modalități de consolidare a securității în conformitate cu principiile și angajamentele fundamentale, inclusiv respectul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a statelor participante, inviolabilitatea frontierelor reciproce și neutilizarea sau amenințarea cu forța.

„Ne-am angajat să ne exprimăm îngrijorarea sinceră cu privire la acțiunile Rusiei, în special amenințările acesteia împotriva Ucrainei, dar și să căutăm domenii în care am putea avea interese comune cu Rusia. Suntem implicați într-o discuție în cadrul dialogului bilateral SUA-Rusia privind stabilitatea strategică. Ne-am reîntâlnit ieri în cadrul Consiliului NATO-Rusia. Și suntem pregătiți să începem să dialogăm aici, în cadrul OSCE. Venim pregătiți pentru o discuție serioasă, chiar dacă – sau poate, tocmai pentru că – considerăm că acțiunile recente ale Rusiei în Ucraina și presupusa anexare a Crimeei sunt în mod inerent periculoase și destabilizatoare. Prezența militară nedorită a Rusiei pe teritoriul Georgiei și al Republicii Moldova continuă să contrazică principiile fundamentale. Avem dorința și preferința de a recurge la diplomație și la dezescaladare, pe baza discuțiilor purtate aici și în alte locuri în această săptămână. Numai în cadrul OSCE putem sta împreună la aceeași masă, cu toate cele 57 de voci ale statelor participante egale”, a transmis Michael Carpenter.

Însă, reprezentantul american a avertizat că SUA vor respinge șantajul Rusiei, nu vor tolera sferele de influență sau limitarea dreptului suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, dar nici nu vor da curs cerințelor de securitate ale Moscovei în detrimentul altor state.

„Permiteți-mi, de asemenea, să fiu clar cu privire la un lucru: în timp ce ne pregătim pentru un dialog deschis cu privire la modul de consolidare a securității în beneficiul tuturor, trebuie să respingem în mod decisiv șantajul și să nu permitem niciodată ca agresiunea și amenințările să fie recompensate. Trebuie să ne apărăm cu hotărâre, nu să ne diluăm principiile și angajamentele fundamentale. Există multe subiecte pe care le putem și ar trebui să le discutăm și trebuie să ascultăm fiecare voce din jurul acestei mese. Trebuie să căutăm neîncetat soluții viabile. Dar nu trebuie să acceptăm niciodată ignorarea sau erodarea principiilor noastre fundamentale. Aceasta înseamnă că nu vom tolera sferele de influență deschise sau tacite, nu vom limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege propriile alianțe, nu vom privilegia cerințele de securitate ale unui stat în detrimentul celor ale altuia”, a subliniat Michael Carpenter. 

Totodată, diplomatul american a mai precizat că SUA sunt pregătite „să ne apucăm de treabă”, fiind nevoie de o discuție serioasă despre ceea ce putem face pentru a reduce insecuritatea și a construi încrederea”.

La rândul său, ambasadorul rus la OSCE, Alexander Lukaşevici, a declarat în timpul reuniunii de vineri că Rusia va acţiona pentru a-şi apăra securitatea naţională, în lipsa unui răspuns pozitiv al Occidentului la cererile ei privind arhitectura de securitate europeană, relatează Agerpres.

„Dacă nu primim un răspuns constructiv la propunerile noastre într-un timp rezonabil şi comportamentul agresiv faţă de Rusia continuă, va trebui să luăm măsurile necesare pentru a asigura echilibrul strategic şi a elimina ameninţările inacceptabile la adresa securităţii noastre”, a transmis pe Twitter misiunea Rusiei la OSCE.

De asemenea, Kremlinul a avertizat joi că Rusia va răspunde în consecință în cazul adoptării de către SUA a unor sancţiuni împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin, măsura fiind considerată „scandaloasă” fiind îndreptată împotriva unui șef de stat. De asemenea, Kremlinul consideră că măsura ar echivala cu ruperea relațiilor dintre Rusia și SUA, relatează Agerpres.

Un grup de senatori democraţi de rang înalt au prezentat miercuri un nou pachet de sancţiuni care îl vizează inclusiv pe preşedintele Vladimir Putin şi prevede acordarea unui ajutor financiar Kievului în cazul unei invazii ruse în Ucraina.

Legea intitulată „Apărarea suveranităţii Ucrainei” prevede sancţiuni împotriva şefului statului rus, premierului Mihail Mişustin, unor înalţi responsabili militari şi mai multor entităţi din sectorul bancar rus.

Anunţul acestui proiect de sancţiuni „extrem de negativ”, potrivit Kremlinului, a intervenit înaintea reuniunii, la Viena, a Consiliului permanent al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a treia şi ultimă etapă a eforturilor diplomatice intense vizând dezamorsarea riscului unui conflict în Ucraina.

Occidentul acuză Rusia că a masat tancuri, artilerie și aproximativ 100.000 de soldați la granița de est a Ucrainei cu intenția de a invada această țară, a cărei integritate teritorială a fost deja violată prin ocuparea Peninsulei Crimeea de către forțele ruse în 2014. 

Citiți și Președinția poloneză a OSCE avertizează în privința riscului de război în Europa, care este „mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”

Însă, Kremlinul insistă că desfășurarea militară este un răspuns la ceea ce consideră a fi o prezență tot mai mare a NATO în Europa de Est, și anume unitățile de luptă ale Alianței în Polonia și în republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

„Pentru noi este absolut obligatoriu să ne asigurăm că Ucraina nu va deveni niciodată membru al NATO”, a declarat ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Ryabkov, după discuții bilaterale cu SUA la Geneva, la începutul acestei săptămâni.

Discuțiile de joi au loc în mijlocul unei săptămâni de diplomație intensă între Occident și Rusia, care a debutat luni într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor ezita să-și asume vreun angajament pentru a-și consolida „prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege „calea unui nou conflict”.

De asemenea, Statele Unite și partenerii europeni au avertizat Rusia că o „nouă agresiune” împotriva Ucrainei va fi contracarată cu „măsuri rapide, severe și coordonate”, după seria de întrevederi avută de secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman,  cu oficiali europeni după discuțiile cu omologul rus, desfășurate la Geneva, dar și după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care au vizat securitatea europeană.

De altfel, la finalul unei întâlniri a Consiliului NATO-Rusia, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a reafirmat „politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, care dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

Mai mult, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Dialogul va continua joi în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pe fundal sonor de arme folosite în exercițiile militare demarate de Moscova în apropiere de Ucraina și Belarus, la care participă trei mii de soldați.

În paralel, la Brest, Franța, va începe o reuniune a miniștrilor apărării și de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene pentru a discuta “subiecte fundamentale pentru consolidarea suveranității europene pe scena internațională”.

Prin vocea ministrului Bogdan Aurescu, România va pleda pentru întărirea parteneriatelor UE-SUA și UE-NATO în descurajarea Rusiei.

 

Continue Reading

Facebook

U.E.6 hours ago

NATO și Ucraina au semnat un acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, la câteva zile după un atac informatic la adresa Kievului

U.E.7 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz cere Rusiei să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina: Situația este foarte gravă

RUSIA9 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

U.E.11 hours ago

Miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, astfel încât guvernele să le respecte

CHINA11 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

U.E.12 hours ago

UE: Procesul de reformă pentru consolidarea sistemului judiciar din Serbia trebuie să continue dincolo de referendumul din 16 ianuarie

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

NATO13 hours ago

Un detașament de 30 de militari de la Brigada Multinațională de la Craiova, dislocat de România la misiunea UE din Bosnia și Herțegovina

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Uniunea Europeană alocă 1,5 miliarde de euro în 2022 pentru a răspunde crizelor umanitare din întreaga lume

RUSIA9 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA11 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA4 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO6 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA4 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

Advertisement

Team2Share

Trending