Regatul Unit, Germania și Franța ”condamnă ultimele măsuri adoptate de Iran, confirmate de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, de a-și extinde programul nuclear”.

”Prin creșterea capacităților sale de producție de la Fordow și Natanz, cu mult peste limitele Planului comun și cuprinzător de acțiune (JCPoA), și prin accelerarea producției de uraniu îmbogățit, Iranul a făcut noi pași importanți pentru a distruge JCPoA. Este deosebit de îngrijorătoare decizia Iranului de a crește producția de uraniu îmbogățit (UHE) în instalația subterană a centralei de la Fordow. Măsura luată de Iran reprezintă o sfidare la adresa sistemului global de neproliferare. Acest pas, care implică riscuri semnificative legate de proliferare, nu are nicio justificare civilă credibilă”, reclamă cele trei state semnatare ale Planului comun și cuprinzător de acțiune într-o declarație comună. 

Iranul a început pentru prima oară să producă uraniu îmbogăţit la nivelul de 60%, un nivel care îl aduce mai aproape de o potenţială utilizare militară la situl său nuclear subteran din Fordow, a declarat marţi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Republica islamică intenţionează, între altele, să crească în mod semnificativ producţia de uraniu slab îmbogăţit (până la 5% sau 20%) la Fordow prin instalarea a 14 noi ”cascade” de centrifuge avansate de acelaşi tip cu cele deja existente, adică IR-6, a adăugat AIEA într-un comunicat de presă.

Marea Britanie a impus sancțiuni împotriva Iranului, suspectat că a furnizat drone Rusiei pentru a le folosi în războiul declanșat în Ucraina, în vreme ce Moscova a acuzat guvernul britanic că a ajuns la ”concluzii nefondate”, informează Politico Europe.

Astfel, Londra a impus măsuri punitive împotriva a trei generali iranieni – Mohammad Hossein Bagheri, Seyed Hojjatollah Qureishi și Saeed Aghajani – și Shahed Aviation Industries, producătorul iranian al dronelor folosite de Rusia în Ucraina.

Generalii și compania vor face obiectul unei înghețări a activelor. De asemenea, persoanelor respective li se va interzice intrarea în Regatul Unit, a precizat Ministerul britanic al Afacerilor Externe într-un comunicat.

”Sprijinul Iranului pentru războiul brutal și ilegal al lui Putin împotriva Ucrainei este deplorabil. Astăzi îi sancționăm pe cei care au furnizat dronele utilizate de Moscova pentru a ataca civilii ucraineni. Acesta este o dovadă clară a rolului destabilizator al Iranului în securitatea globală. Aceste atacuri lașe cu drone sunt un act de disperare. Permițând aceste atacuri, aceste persoane și un producător au provocat poporului ucrainean suferințe de nedescris. Ne vom asigura că aceștia vor fi trași la răspundere pentru acțiunile lor”, a precizat ministrul britanic de externe interimar, James Cleverly.

Anunțul Londrei vine la scurtă vreme după ce statele membre UE au anunțat că trei persoane și o entitate din Iran au fost adăugate pe lista celor vizați de măsuri restrictive pentru subminarea sau amenințarea integrității teritoriale, a suveranității și independenței Ucrainei.

În ultimele zile, Ucraina a fost lovită de o avalanșă de atacuri cu drone împotriva infrastructurii critice, ca parte a ceea ce oficialii occidentali au numit o încercare deliberată a Moscovei de a-i distruge rețelele de electricitate, încălzire și apă înainte de iarnă.

Statele Unite au anunțat joi sancțiuni economice împotriva a șapte înalți oficiali iranieni pentru rolul lor în reprimarea mortală a protestelor declanșate de moartea tinerei Mahsa Amini, după ce a fost arestată pentru că purta ”în mod nepotrivit hijabul” anunță APF, citat de Agerpres.

”Dreptul la libertatea de exprimare și întrunire pașnică sunt vitale pentru garantarea libertății și demnității individuale. Statele Unite condamnă blocarea accesului la internet de către guvernul iranian și reprimarea violentă continuă a protestelor pașnice și nu vor ezita să își vizeze pe cei care dirijează și susțin astfel de acțiuni”, a subliniat subsecretarul Trezoreriei, Brian Nelson, într-un comunicat.

Printre oficialii guvernamentali vizați de măsurile restrictive se numără ministrul iranian de interne, Ahmad Vahidi, responsabil pentru supravegherea tuturor ”forțelor de ordine desfășurate pentru a reprima protestele din Iran, inclusiv protestele în curs de desfășurare în legătură cu moartea Mahsei Amini. În trecut, poliția a folosit forța letală împotriva protestatarilor în mai multe rânduri, ceea ce face din aceasta un instrument-cheie al regimului iranian în represiunea continuă a propriului popor. Acțiunile poliției s-au soldat cu mii de morți. (…) În trecut, Vahidi le-a avertizat pe femeile iraniene că forțele de securitate ale guvernului le vor sancționa pe cele care <<încalcă regulile>>, cu referire la respectarea hijabului. Recent, Vahidi a amenințat în mod explicit protestatarii care continuă să sfideze regimul și a apărat acțiunile brutale ale ofițerilor de poliție în reprimarea protestelor în curs”, menționează sursa mai sus amintită.

Eisa Zarepour, ministrul comunicațiilor, se regăsește, de asemenea, pe lista sancțiunilor pentru ”încercarea rușinoasă a guvernului iranian de a bloca accesul la internet a milioane de iranieni în speranța de a încetini protestele.”

Înalţi oficiali ai serviciilor de securitate sunt vizaţi de asemenea de aceste sancţiuni care le îngheaţă activele în Statele Unite şi le complică accesul la sistemul financiar internaţional.

Moartea tinerei kurde iraniene în vârstă de 22 de ani pe 16 septembrie a declanşat un val de proteste în Iran şi mitinguri de solidaritate în întreaga lume.

Cel puţin 92 de persoane au fost ucise de la începutul protestelor, potrivit ONG-ului Iran Human Rights, cu sediul în Oslo, în timp ce autorităţile estimează că numărul morţilor este de aproximativ 60, inclusiv 12 membri din rândul forţelor de securitate. Peste o mie de persoane au fost arestate şi peste 620 eliberate numai în provincia Teheran, potrivit autorităţilor.