Connect with us

NEWS

Statistică: Peste 51% dintre români au încredere mare și foarte mare în NATO și Uniunea Europeană

Published

on

© Mihai Fifor/ Facebook

Potrivit barometrului INSCOP, românii au cea mai mare încredere la nivel internațional în două instituții: NATO cu 52,5% încredere mare și foarte mare și  Uniunea Europeana  cu 51,4%.

La nivel națioanl, Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 64% declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție, urmată de Biserica cu 55,2%.

 Pe următoarele poziții se situează Academia Română cu 45,3%, Președinția cu 39,9%, Presa cu 33,7% și Poliția cu 33,2%. În Guvern au încredere multă și foarte multă 12,6% dintre români.  Pe ultimele poziții se află Parlamentul cu 9,2% încredere multă și foarte multă și partidele politice cu 9%.

În opinia a 63,8% dintre respondenți, aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă avantaje, în timp ce 27,7% sunt de părere că a adus mai degrabă dezavantaje. 8,5% reprezintă non-răspunsurile, arată cele mai recente publicate de INSCOP.

61,8% dintre români consideră că, în calitate de stat membru al UE, România are drepturi egale cu restul statelor membre. 30,5% împărtășesc opinia contrarie iar 7,7% nu știu sau nu răspund.

Într-un procent de 77,3%. cetățenii români consideră că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligații egale cu celelalte state membre.

În contextul în care România și SUA au încheiat cu parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 51,6% dintre respondenți sunt de părere că relațiile dintre cele două țări ar trebui să devină și mai apropiate, 37,4% cred că ar trebui să rămână așa cum sunt, 4% să fie mai puțin apropiate și 7% nu știu sau nu răspund.

65,5% dintre români sunt de părere că alianța cu SUA este cea mai bună garanție de securitate pentru România, 22,9% își exprimă dezacordul cu această afirmație, iar 11,6% nu știu sau nu răspund.

Un procent de 64,7% dintre români este de părere că România și Ungaria ar trebui să facă mai multe eforturi pentru a-și îmbunătăți relațiile, în timp ce 27,5% sunt în dezacord cu această afirmație și 7,8% nu știu sau nu răspund. Aproape jumătate (47,9%) dintre respondenți consideră că Ungaria nu respectă suveranitatea și unitatea României, 37% sunt în dezacord cu această afirmație și 15,1% nu știu sau nu răspund.

42,7% dintre români consideră că relațiile României cu UE, respectiv cu SUA sunt la fel de importante. 33% dintre respondenți sunt de părere că cea mai importantă relație de colaborare pe plan extern pentru România este cea Uniunea Europeană, în timp ce 19% preferă relația SUA. 5,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

INTERNAȚIONAL

Studiu Banca Mondială și UNICEF: Unu din șase copii trăiește în condiții de sărăcie extremă. 356 de milioane de copii din întreaga lume se luptă să supraviețuiască cu mai puțin de 1,90 dolari pe zi

Published

on

© UNICEF

Unu din șase copii, adică 356 de milioane de copii din întreaga lume – trăia în condiții de sărăcie extremă înainte de pandemie, iar situația se va înrăutăți în mod semnificativ, arată un nou studiu realizat de Banca Mondială împreună cu UNICEF.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, analiza, intitulată ”Estimările globale privind situația copiilor în sărăcie monetară: O actualizare”, arată că în Africa sub-sahariană, o zonă cu plase de siguranță socială limitate, două treimi dintre copii trăiesc în gospodării care se străduiesc să supraviețuiască cu o medie de 1,90 de dolari pe zi sau mai puțin de persoană – unitatea de măsură internațională pentru sărăcia extremă. În Asia de Sud se află aproape o cincime dintre acești copii.

Studiul arată că numărul copiilor care trăiesc în sărăcie extremă a scăzut moderat cu 29 de milioane între anii  2013 și 2017.

Cu toate acestea, UNICEF și Grupul Băncii Mondiale avertizează că orice progres dobândit în ultimii ani a căpătat un ritm îngrijorător de lent, cu o distribuție inegală și supus riscurilor din cauza impactului economic al pandemiei de COVID-19.

Deși copiii reprezintă o treime din populația lumii, aproape jumătate din persoanele care trăiesc în sărăcie extremă sunt copii, mai este semnalat în studiul mai sus amintit.

Pentru copii, probabilitatea de a fi extrem de săraci este de două ori mai mare decât pentru adulți (17,5% dintre copii față de 7,9% dintre adulți). Copiii de cele mai mici vârste sunt cei mai afectați – aproape 20% dintre toți copiii cu vârste sub 5 ani din statele în curs de dezvoltare trăiesc în gospodării extrem de sărace.

Sărăcia extremă în rândul copiilor nu a scăzut atât de mult ca în cazul adulților; o parte mai mare a celor extrem de săraci la nivel global erau copii, în 2017, comparativ cu aceeași categorie în 2013. Toate regiunile lumii înregistrează niveluri variate de scădere a sărăciei extreme în rândul copiilor, cu excepția Africii sub-sahariene, care a cunoscut o creștere de 64 de milioane a numărului absolut de copii care se luptă să supraviețuiască cu 1,90 dolari pe zi, de la 170 de milioane în 2013 la 234 de milioane în 2017.

Sărăcia în rândul copiilor este prevalentă în statele fragile și afectate de conflicte, unde peste 40% dintre copii trăiesc în gospodării extrem de sărace, comparativ cu o proporție de aproape 15% dintre copii în alte state, arată studiul. De asemenea studiul relevă că peste 70% dintre copiii care trăiesc în sărăcie extremă vin din gospodării în care capul familiei lucrează în agricultură.

Criza actuală de COVID-19 va continua să îi afecteze în mod disproporționat pe copii, femei și fete, amenințând să anuleze progresele greu dobândite în materie de egalitate de șanse. Măsurile de protecție socială joacă un rol crucial în înlesnirea mecanismelor de adaptare pentru cei săraci și vulnerabili, atât ca răspuns imediat la epidemia de COVID-19, cât și pentru redresarea pe termen lung.

Datele Băncii Mondiale și ale UNICEF sugerează că majoritatea statelor au răspuns crizei prin extinderea programelor de protecție socială, în special prin alocarea de prestații bănești.

”Prestațiile bănești oferă o platformă pentru investiții în capitalul uman, pe termen mai lung. În special atunci când sunt combinate cu alte măsuri destinate dezvoltării copilului și cuplate cu furnizarea de servicii sociale de înaltă calitate, prestațiile bănești au demonstrat că pot soluționa atât sărăcia monetară și multidimensională și pot îmbunătăți rezultatele de sănătate, alimentație, de ordin cognitiv și non-cognitiv”, semnalează autorii studiului.

UNICEF și Banca Mondială atrag atenția că ”multe dintre răspunsuri sunt pe termen scurt și nu sunt adecvate pentru a răspunde amplorii și naturii redresării care se preconizează a fi una pe termen lung”.

În acest context, cele două instituții au semnalat că  ”este mai important ca oricând ca guvernele să extindă și să adapteze sistemele de protecție socială și programele pentru a face față viitoarelor șocuri. Acestea presupun inovații pentru sustenabilitate financiară, consolidarea cadrelor legale și instituționale, protejarea capitalului uman, extinderea beneficiilor pentru copii și familie pe termen lung, precum și investițiile în politici favorabile familiilor, precum concediul parental plătit și servicii de îngrijire a copilului de calitate destinate tuturor”, conchid autorii studiului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Brexit: Guvernul Johnson a suferit o înfrângere simbolică în Camera Lorzilor în privința controversatului proiect de lege care încalcă Acordul de retragere

Published

on

©UK Parliament/ Flickr

Guvernul Johnson a suferit marți o înfrângere simbolică în camera superioară a Parlamentului de la Londra în privința controversatului său proiect de lege care încalcă prevederi ale Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, anunță AFP, citat de Agerpres.

Camera Lorzilor a votat marți cu 395 de voturi pentru și 169 împotrivă, o majoritate de 226 de voturi, o moțiune prin care își exprimă ”regretul” față de proiectul de lege care reglementează piața internă în Marea Britanie și atrage atenția că acesta ”subminează statul de drept și aduce atingere reputației Regatului Unit”, potrivit The Independent.

Acest proiect va permite autorităților de la Londra să decidă unilateral care dintre bunurile care părăseasc Marea Britanie și se îndreaptă spre Irlanda de Nord ar trebui să fie supuse tarifelor. Doar că Acordul de retragre specifică clar că această decizie ar trebui adoptată de către o comisie comună, formată din reprezentanți atât din Regatul Unit, cât și din Uniunea Europeană. În virtutea Protocolului privind Irlanda de Nord, această provincie britanică ar trebui să urmeze unele dintre regulile UE după perioada de tranziţie post-Brexit pentru a garanta absenţa frontierei fizice şi pentru a evita resurgenţa tensiunilor în această regiuni, însângerată de trei decenii de ”tulburări”.

Legislația a provocat numeroase nemulțumiri în Uniunea Europeană și Statele Unite.

În urma unei reuniuni care a avut loc la 15-16 octombrie, șefii de stat sau de guvern au solicitat Regatului Unit să aplice ”în întregime” Acordul de retragere din Uniunea Europeană, fără a renegocia clauzele.

”Consiliul European reiterează faptul că Acordul de retragere și Protocolul privind Irlanda de Nord trebuie implementate în întregime”, este stipulat în documentul mai sus amintit, în care statele membre constată, în același timp, ”cu îngrijorare că progresele realizate asupra chestiunilor cheie pentru Uniune sunt încă insuficiente pentru obținerea unui acord”, se arată în concluziile emise la finalul summitului Consiliului European.

Deoarece mesajele europenilor adresate Londrei au rămas fără ecou, Comisia Europeană a decis la 1 octombrie să lanseze procedura de infringement împotriva Regatului Unit, primind drept termen-limită o lună pentru a răspunde scrisorii de punere în întârziere.

De pe celălalt mal al oceanului, fostul vicepreședinte al Statelor Unite, Joe Biden, candidatul Partidului Democrat în cursa pentru fotoliul de la Casa Albă, a avertizat Regatul Unit că nu va exista un acord comercial între Londra și Washington dacă Marea Britanie încalcă acordul de pace din Irlanda de Nord.

Mesajul lui Joe Biden este complentat de cel transmis de președintele Camerei Reprezentanților, democrata Nancy Pelosi, care atenționa la 10 septembrie că ”sub absolut nicio formă” un posibil acord comercial între Regatul Unit și Statele Unite nu va trece de votul Congresului american dacă Londra încalcă Acordul de retragere, încheiat cu Uniunea Europeană, prin modificarea Protocolului revizuit privind Irlanda de Nord.

După aproape jumătate de secol de apartenență la Uniunea Europeană, Regatul Unit a părăsit comunitatea europeană la 31 ianuarie 2020, Londra punând astfel în aplicare decizia britanicilor care, în proporție de 52%, față de 48%, s-au pronunțat în favoare Brexit-ului într-un referendum desfășurat la 23 iunie 2016.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA și Polonia au încheiat un acord de cooperare în domeniul energiei nucleare. Varșovia ar putea cumpăra tehnologie nucleară în valoare de 18 miliarde de dolari

Published

on

©Georgette Mosbacher/ Twitter

Statele Unite și Polonia au încheiat un acord de cooperare în domeniul energiei nucleare, potrivit căruia Polonia ar putea cumpăra tehnologie nucleară în valoare de 18 miliarde de dolari de la companii americane, a anunțat luni Departamentul american al Energiei, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Sperăm că decizia finală care va fi luată de Polonia în timp va rezulta în alegerea tehnologiei americane”, a declarat secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette. Acesta a adăugat că reactoarele nucleare vor permite reducerea dependenţei Polonia de Rusia pentru aprovizionarea cu energie.

Washingtonul concurează cu Beijingul și Moscova, dar şi cu alte ţări, pentru a furniza tehnologie în domeniul energiei nucleare ţărilor care doresc să îşi construiască primele lor centrale nucleare sau să îşi extindă programele în acest domeniu.

Departamentul american al Energiei a precizat că pe parcursul următoarelor 18 luni, SUA şi Polonia vor lucra la un program destinat construirii a şase reactoare nucleare precum şi la posibilele acorduri de finanţare.

Primul reactor urmează să devină operațional până în 2033, în cadrul unui program care ar putea să se ridice la valoarea de 40 de miliarde de dolari, a declarat un oficial din cadrul Departamentului american al Energiei.

Polonia ar urma să cumpere tehnologie nucleară în valoare de cel puţin 18 miliarde de dolari de la companii americane, a adăugat oficialul american.

Acesta a mai spus că grupul Westinghouse, o companie deţinut de Brookfield Asset Management , Bechtel and Southern Co şi guvernul american, va participa în prima fază a acordului cu un studiu de inginerie pentru centralele nucleare avute în vedere.

Nu doar cu Polonia Statele Unite își consolidează cooperarea în domeniul nuclear.

La începutul acestei luni, Dan Brouillette şi ministrul român al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat un proiect de acord interguvernamental în valoare de opt miliarde de dolari pentru a coopera la extinderea şi modernizarea programului de energie nucleară civilă din România.

Potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie al SUA, acest acord istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza şi tehnologia SUA cu o echipă multinaţională care construieşte unităţile de reactor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru: Cosmin Boiangiu, noul director executiv al Agenției Europene a Muncii, este un negociator excelent care a reușit să obțină victorii neașteptate pentru România

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: UE se așteaptă ca democrația și statul de drept să triumfe în alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru prosperitatea cetățenilor moldoveni

INTERVIURI5 hours ago

EXCLUSIV Expertul american Ian Brzezinski: Cu o administrație Trump sau o administrație Biden, prezența militară a SUA în România va crește. Sunteți un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor

ENGLISH5 hours ago

EXCLUSIVE Ian Brzezinski, Senior Fellow Atlantic Council: With a Trump or Biden administration, US military presence in Romania will increase

CONSILIUL UE8 hours ago

La propunerea Germaniei, UE adoptă sancțiuni împotriva unor persoane din Rusia pentru atacul cibernetic împotriva Bundestagului și biroului Angelei Merkel

NATO8 hours ago

Miniștrii apărării din țările NATO au decis crearea unui centru spațial în Germania pentru protejarea sistemelor aliate împotriva amenințărilor

U.E.10 hours ago

România a câștigat șefia Autorității Europene a Muncii: Diplomatul Cosmin Boiangiu a fost ales în funcția de director executiv

U.E.11 hours ago

Eurostat: Deficitul guvernamental în zona euro și în UE a atins un nivel fără precedent, în trimestrul al doilea

Corina Crețu11 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Este nevoie de reciprocitate în relațiile UE-SUA. Vizele pentru români trebuie ridicate cât mai curând

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Digitalizarea economiei europene reprezintă o mare provocare, căreia vom putea să îi facem față doar printr-o reglementare antentă a tuturor domeniilor implicate

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA7 days ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.1 week ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH1 week ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.1 week ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru educație din PE: UE poate contribui la eficientizarea unor decizii publice luate în România în aceea ce privește cheltuirea banilor europeni, dar și în ceea ce privește generațiile următoare

Advertisement
Advertisement

Trending